VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

24
bine sarcina, pe care poesia nu o poate implini dealt
prin deperqirea domeniului ei.
Filosofia romcmticei a artei a fost in tot decursul
veacului al XIX-lea ca atmosfera pe care o respiri
feat sd-ti
dai seama. Si duper cum din atmosferei, pleimänul
fiintelor vii extrage principiile regeneratoare, pe
care le incorporeazei, dar qi pe acelea primejdioase,
pe care le eliminet, tot astfel o mare parte din reflectia
teoreticei asuprq artei, dealungul intregului secol din
urmit se defineqte fie prin asimilarea, fie prin respingerea
doctrinei romarrtice. Estetica veacului ai XIX-lea
se precizeazex in raport cu romantismul, chiar la Tinditorii
i art4tii cari nu dovedesc in vreun fel a fi avut
o atingere directei cu isvoarele lui teoretice. Astfel, fajet
de teza disparitiei artei, care devine curând unul din
locuxile comune mai mult folosite, apar trei solutii menite
s'o salveze de soarta care i se pravestea. Astfel,
dacei concurenta cu filosofia poate deveni fatalet poesiei,
singurul mijloc de a o meintui pare a fi ruptura ex
cu orice veleitate de a filosofa. Doctrina artei pentru
arte", aqa cum apare sub pana unui Théophile Gautier
7), se constitue dintr'un fel de oboseald fat& do
intentiile metafizice, religioase i sociale ale acelei
poesii pline de gravitate, pe care o practicau un Lamarline,
Vigny sau Hugo. Intoarcerea programatied a
poesiei ceitre formula unui simplu joc, confine un cscutis
puternic impotriva meditatiilor saturate de gemdire
filosoficei ale marior romantici. Simtim lämurit lucrul
acesta cand citim in Istoria Romantismului" a lui
Gautier, observatii ca de pilcid: ...In arta dispar toate
evenimentele qi nu rameme deced singura frumusetecr.
7) Ideea d'sparitiel artei pare a ft nelinis'it i pe Th. Gauger;
vd, in ..1-1'sotire du Borrantisme", observalia: Soiritu1 In prada
altor preocupärt i orientat cltre cercetfirile stintifice I istorice,
s'a deturnat dela poesie" (pag, 58) Randurile acestea sunt scrise
In 1868,