VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

23
mai deplina de sine, arta sa piarda ceva din. vechea
ei important&
Poate ca adevarata epoca de glorie a artel, ne spune
Hegel, a coincis cu vechea culture' elena, al caret continut
spiritual era destul de sarac pentru a putea ii
exprimat in Intregime de aparitia zeilor ei, asa cum
statuarii timpului ii figurau. Expansiunea spiritului a
ruinat vechea cultura estetica a grecilor. Apoi, dupa
ivirea crestinisrnului si Inaintarea lui in aceicwi directie,
spiritul si-a faurit In filosofia idealista a lui Hegel
adevaratul lui instrument. Numai un anumit cerc si o
anumita treapta a adevarului, scrie Hegel, sunt capabile
a fi descrise pin elenientul operei de arta. <strong>Adevarul</strong>
trebue sa se exteriorizeze in senSibil si sa existe
In el intr'un chip adecuat, pentru a deveni continutul
potrivit al artei, asa cum se Intampla in cazul zeilor
greci. Exista ins& o alcatuire mai profunda a adevarului,
In care el nu mai este atat de Inrudit si prietenos
cu sensibilul, pentru a putea fi primit si exprimat de
acest material inteun. chip potrivit. Asa este conceptia
crestina a adevarului si, mai ales, spiritul lumii noastre,
adica al religiei si al formatiei noastre rationale,
dovedit superior treptei pe care arta era cel mai Ina lt
mijloc prin care absolutul devenea constient de sine.
Modul propriu al artei nu mai raspunde nevoii noastre
supreme. Nu mai putem adora ca pe ceva divin operele
artei; impresia pe care ele ne-o fac este mai moderate'
si ceeace trezesc ele In noi are nevoe de o
adeverire mai cuprinzatoare. Cugetarea a Intrecut In
sbor arta"), Destinul artei este deci pecetluit. Noua
poesie a romantismului cuprindea dealtfel atatea elemente
de reflectie filosofica, Incat se impunea cons tatarea
ca/filosofia propriu zisa poate sa-si asume mai
6) Hegel, op cit, pg, 14. Asupra acestei problem°, vd. 0 temei.
nicul studiu al lui B. Croce, In Mort de l'Art" dans le système
heeelien. In Revue de Métaphysique et de MoLale, T. XLI. No, 1.
1934. -