VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

175
vant", inteated i se pareau apropiate constructia
unei stiinte exacte i planul vizib:1 la Mallarmé de a
reconstitui intreg sistemul poesiei cu ajutorul unor
notiuni pure si cistincte, bine izolate prin subtirimea
si* justetea judecatii sale". Tocmai in aceasta rigoare
logica trebue cautata insa explicatia obscuritatii de
care Ma Ilarmé a lost uneori invinuit. Caci intocmai ca
in operatiile strict conduse ale stiintei, si aid logica,
analogia i preocuparea de consecventa conduc la
unele reprezentari deosebite de acelea pe care ob-
servatia imediata ni le-a facut familiare". Este aci
semnul unui caracter voluntar, al unei tendinte absolutiste
demonstrata prin extrema perfectiune a felului
de a lucra". 0 tendinta absolutista care opereaza
inset' mai intai impoiriva propriei exuberante, in avantaaiul
intimei economii a operei si care ne lasa sa
intrevedem in artistul respectiv o trasatura de ascetism",
conformer cu tot sen'imentul de vial& pesim!st,
din care opera s'a inedtat ca o cetalue inalta a
refuaiului
Dar admiratia tanarului Valery batea si drumuri
mai departate. Ea se oprea in fata lui Leonardo dcr
Vinci. in care recunostea pe un maestru at mijloacelor
sale, pe un stapan al desemnului, imaginelor si
calcului, (care) gasise atitudinea centrala, dela care
pornind. intreprinderile cunostintei i operape artei
-aunt posibile deopotriva". Vis indelung mangeliatl
Multi ani de zile, Valery a urmarit ideea de a scrie
un tratat despre Axta de a cugeta, o metodica generaid
a gandirii in care miscarile i rezu-tatele acesteia
sa fie mai dinainte prevazute si cu totul sustrase
-vagulul si incertitudinii impotriva ceirora resimte o repulsie
conaenitala. In 1896, cand un editor englez Ii
Indeamna sa redacteze concluziile filosofice ale anchetei
intreprinse Inca de pe atunci asupra proce.
si