VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

136
a iubirii de viater fdrer sensualitate si a iubirii de
spirit feud urd 1mpotriva vietii. In acest imperiu terpar,
urmertor pagemismului si crestinismului si realizemd
sinteza lor, tragicul iresolvabil al lui Brand nu
va mai fi posibil, cerci vointa omeneascci Indreptemdu-se
feud constremgere catre bine, nu va avea nevoe
s'd fie nici railcar tare si cu atert mai pulin cruder. Nici
jertfa nevinovater a Hedwigei nu va mai fi necesara,
Indater ce iubirea nobild pentru viata va face inutild
minciuna ei.
Numai privitd In aceastei ideal& perspectivei, morala
lui Ibsen isi doberndeste intelesul deplin 0 contradictiile
.aparente ale dramei sale se aplaneazd. Preconizeind
intelepciunea celui de-al treilea imperiu, Ibsen
adera la un ideal comun multor ganditori cri veacului
al XIX-lea si prin care veacul se elibera de fapt de
vechea doctrine( a virtutii, practiccrtd In temeiul imperativului
antipsihologic al infremgerii de sine. Noul
ideal moral 10 propune sei ajute la Intellnirea datoriei
cu 1nclinatia 0 pentru aceasta un Schiller recomandec
calea inobildrii estetice, un Spencer o mai blind adaptare
la realitate si un Guyau o expansiune cat mcn
neincertusater a vietii. In remdul acestor gernditori trebue
trecut pi Ibsen, numai cei aceasta cucerire de noblete,
el nu o sperei decdt pentru o epocer mai indepeatater,
cerci Intrucert priveste singura noblete moralä
posibild in prezent, el n'a verzut-o deceit In forma pe
care o raspandea In jurul sem un om ca Johannes
Rosmer, a cetrui influenter nu putuse dead set sdrobeascer
voinla unei femei voluntare 0 sensuale ca Rebeca
West. Nob letect lui Rosmer este aceea care scoate
din vial& pe cemd aceea a imperiiilui al treilea se
mentine in limitele ei si o inalta.
In athil In care Henrik Ibsen se neistea la Skien in
Norvegia, vedea lumina zilei in Rusia, la lasnaicr-Po-