VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

128
Si totusi nu putem spune cä estetismul romanticilor
a fost si al lui Goethe. Goethe n'a sustinut niciodatd
ca in contemplatia artistica se poate desavar0 sensul
unei existente omenesti si cä inchinandu-se artei, eineva
poate da cea mai bund intrebuintare vierd sale.
Aceste concluzii n'au fost niciodata ale lui Goethe. Ele
au fost inset concluziile romanticilor, formulate si traite
cu o exclusivitate de spirit in mai multe generatii de
artisti i filosofi estetizanti i boemi, pond la nefericitul
*i turburatorul Nietzsche care, in acest spirit, a pu-
,
tut formula odata fraza indrdzneater Ca universul nu se
justified dee& ca fenomen estetic". Refuzut lui Nietzsche
de a recunoaste lumii adancimi si taine, finalitati
ascunse care sa legitimeze interventia vointei ornenesti
reformatoare, nu era goethean dee& cu o jumätate
de masura. Caci daca Goethe a praznuit spectacolul
sarbatoresc al lumii, frumusetea si fecunditatecr
ei, cantecul lui de laudd, de uimire si de fericire nu
s'a ridicat decat pentruca aceasta lume este strabattta
de un principiu activ, lucrand cu o neostenitd silintd
la inchegarea armoniei universale. De aceea l s'a f erft
de-e tagaclui vointei omenesti ofice rol in desfeisurarea
procesului lumii. Dimpotriva, atunci cand prilejul
a venit de a ardta cum poate fi intrebuintata mai
bine o vieata omeneased, in Faust" si in Wilhelm.
Meister", el i-a preconizat un rost activ si altruist, fdcand
din Wilhelm Meister un chirurg si din Faust, inginer
si conducator de oameni. Filosofia estetica a lui
Goethe nu s'a inchis astfel niciodata intr'un estetism
egoist. Diletantii si amatorii timpului nostru nu pot gasi
in Goethe niciun temeiu al sterilitatii lor. Ei nu pot afta
acolo deceit indemnul cd+re armonie, hranit din sPectacolul
naturii frumoase si active; al acelei naturi in
care revelatia puterii plastice care o strabate, aprinde
si in pieptul omenesc indemnul catre creatie.