VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

14
prin specialitatea, ci prin integritatea sa. Imagine le
particulare ale artei sunt totdecrunct sustinute de un
sens universal al lucrurilor, Inc& cine intrer Intfun
contact potrivit cu ele strdbate pana la perspectiva
de totalitate a lumii si vietii. Niciodcrtet artistii de
seamd nu s'au simtit specialisti. Nu era o vorbd usuratecer,
aceea a lui Mallarmé afirmemd cer Ii lipseste
ofice competentd, In crfard de absolut".
Dar dacd religia, filosofia si arta sunt deopotriva
perspective deschise asupra totalitertii, este cu putintd
sä nu resimtim inruclirea lor profunder? Muller vreme
oamenii au afirmat unitatea religiei cu filosofia si
arta, path in momentul cernd laicismul si spiritul modern
de analith s'au aplicat sd pund deosebirile dintre
ele intr'o lumina mai vie dead crfinitdtile lor. Ceiace
a rezultat de aci in sens practic a fost o preferintd
marcater pentru formele pure" ale acestora. Am spune
cd disciplina specialitätilor aplicatd la acele mcrnifestali
de totalitate care sunt religia, filosofia si arta dd
nastere fenomenului purismului". Un curent foarte tenace
dealungul intregului veac al XIX-lecr a fost tocmai
Incercarea de curdlire a tuturor formelor supe-
Hoare de viatd ale spiritului, prin amputcrrea oricdror
aderente dintre ele. El se afirmez deopotriva In agnosticismul
pozitivist al lui Comte, care nu urmdreste
altceva decdt purificarea cunostintei de toate amintirile
mistic-metctfizice, ca si conceptia unui Schleiermacher
despre religie, pe care o postuleazd ca o
functie sentimentald liberd de orice intentie teoreticd
sau morald, ca si Nin cunoscuta teorie a artei pentru
artd", cu atertea ramificatii path In zilele noastre.
Purismul" este una din temele dominante in simfonia
culturii contimporane. Nu tagaduim deci existenta
unor conceptii despre religie, filosofie si artd, stilizate
dupd tipul specialitätilor, ci numai valoarea si oportunitatea
unor astfel de conceptii. 0 filosofie redusd