J t\ - upload.wikimedia....

IIIIMONONNowno
in t..-17,5
GRIGOilE G. PEUC jJ
Director politiE
-- _.
ABONA:Vr
HE >Jl'I.
Nu. 3.- --Plata Episcopiei.Ku. .
T!
1 U $ANI NUMIRUL
1111,01t'E1,E MI111111,11
CONFLICTU ECONOMIC AUSTRO-ROMAN
11TRIlIIIE 1 DI, lEltl
REGELE TESALIEI
FOi,OItIEI;E RE6I11C11I
Un govern réü ca ccl actual poate
si el sé'si aibâ foioasele sale.
Rétil ce l'a facut ferii regitnul Bratianu
poate in parte fi t'eparat, mai
intêiù, dacà o era de coruptiune ca
cea de azi poate da nastere unei ere
de independent& si de prosperitate, si
al doilea, loch experienta trecutului
ne va sluji într'atât in eta së facem
imposibila intoarcerea until asemenea
regim.
Mai fntaiù nu este de lue imposibil
ca dupà o era care s'a distins prin
injosirea caracterolor sé vie o erà de
independentä si de mhrire.
Alte téri aft treeut si ele prin perioade
tot atilt de triste, tut atilt de
decisive ca si cele prin care trecem,
si vitalitatea, energia, onestitatea aù
triumfat la urma urmelor.
In Anglia, regimul lui Walpole,
ne aminteste muli regianul actual.
Aceasi ignoranth, acelas cinism, aceasi
coruptiun.e, accasi aviditate
bolniavicioash de putere, acelas servilism
din partea corpurilor legiuitoare.
Walpole a guvernat Anglia timp
de 20 de ani cu aceste mijloace. Gare
a fost lush resultatul? Ori -ce element
bun, sànàtos si onest sé reträsese de
pe lttngà dî'nsul. Când el ciàzu de la
putere, sé numérail in rangurile opositieï
oameni ca Pulteney, Carteret,
Townshend, Sandy, Wyndham,
William Pitt, Henry Fox, George
Grenville. Acesti 20 de ani produseserä
poporului engles efectul care'!
producea copiilor din Sparta Ilotii
beli. Si dupä acest guvern de coruptiune
începu era cea mai straincab.
pentru Anglia, era marelor ministere
de la sfirsitul secolului al
XVIII -lea.
Aceste fapte trebue sé ne serve de
exernplu. Sé ne aducem aminte ca
chiar guvernul col mai Ca poate
face bine unsi turi, dace prin resistenta
insusï care i se opune se nase
oameni de stat si se desvoltä consti -
inta publica.
Trebue in al doilea rènd ca dup.&
ce d. Bràtianu va fi résturnat, sé facem
imposibilà intoarcerea unui Bràtianu
la cârma afacerilor.
Pentru aceasta trebue sé analisäm
mai iute causele care at fäcut posi
bil un asemenea regim, în timp de 10
ani, si pe urma sé cercetäm care e
sistemul cel mai nemerit pentru a departa
nuoï editiuni a regimului colectivist.
Vom discuta acest punt intr'un
viitor articol.
iIEIlE,CE :V1:1 I'll;l HMS"
self ,_'OMartie.Stirea data de+..1urna:
a,. H. l'etersbourgo, care spune ea
mante poteri vor contìrmaarangiamentul
turco - bulgara produs ace omultumire
generala, frind ca ministrul afacerilor
streine, D. TsanotT a asigurat ca nu niai
exista alt arangiament ! Litre Poarta si
Bulgaria de cât acela de la i Februarie.
Constlntinopol, 20 Martie. Se
discuta pe la ambasade cestiunea sanctiunil
ce trebuie data arangiamentulul
turco - bulgar, tara a se preocupa de dificultatile
ridicate de printul Bulgariel,
care refusa de a ceda asupra cestiunil
numirií pe 5 ant, cu tonte staruintele representantilor
streiní.
Berlin, 20 Martie. Iert seara, o Intrunire
socialista, ln care Bebel a luat
cuvtantul, a fost lmpraastiata de politie,
care a respins multimea si a risipit adunttrile.
S'ala facut mai multe arestari.
S'a aruncat zapata asupra 2 otiterl
de politic).
Berlin, 20 Martie. Canoera deputa -
tilor.D. de Puttkamer, resputizênd la
o interpelare, declara ca nu cunoaste
pretinsele misuri, cari dupe interpelatorul
sea, sunt luate de guvernul '1'arulu'
In contra germanilor stabiliti In
Rusia. Dupla spusele ministruluí, raporturile
amicale ce exista Intre Rusia
ai Prusia, permit se afirme ca aceasta
aire colportata ie diverse ziare, este o
curata niiscocire..
Paris, 20 Martie.Camera 'a autorisat
ca ora, ul Paris se emita un tmprumut
de 250 milioane.
Sofia., 21 Martie. t?tirea venita din
Paris, care spune cif Printul Alexandra
ar f consimtit se semneze conventiunea
turco - bulgara modificate., e lipsita
de temeiù.
Printul insista pentru a'face se; sé ratifce
numirea sa .de guvernator general
al Rumeliel, fiara fxarea termenulut
pentru durata puterilor sale, ast -fel
precum e stipulat intr'un mod explicit
In conventiune.
Bruxelles, 21 Martie. Anarchistir,
aú provocat nudi turburarl la Bruxelles
si la Liege. Sail Intâmplat tncaierau'í Intre
dânsií si politie.
C0\11,1111 1, E(a01011IC
AUSTISO -ROMAN
Itea'uloandatll atentiunei 1nblice
urruaítorul articol care ne -a fast semnalat
pria depesà si a aparut in caput
ziaruluï Neue Freie Presse. El
este privitor la conflictul econorr ic
intre Austro Ungaria si Romania.
Ne rezervàm ca, intr'un articol special,
sé facem observatiunile noastre
asupra insemnatei lucräri a ziarului
vienez :
Una din misiunile cele mal urgente ale
ecfului de sectiune Pusswald, tnarcinat cu
dirigerei ministerulul de comercie, va
consista tn a incepo cu Itomflnia, cat se
poate mat curend, negocierile privitoare
laoonventiuueacomercial&. ConvenIiunea
actual& expirai pe la tìnele lui \laie, si nu
este nici de cum contra intereselor austriace,
daca ne facem ecoul faptului pretutindeiea
cunoscut, ca reïnoirea conventiunel
trebue sé alba cea mai mare valoare
pentru Monarchic. Din stetislicele comerciate
rees tese, ça si Romania are lot iute -
resul, d'a dori o legatura conventional& eu
Austria. Dupe dolete statisticel result& ça
tn anul 1884 exportul românesc In Austria
se ridica la numai purin de cat 33.4/10 milioane
fiorini, pe cat& vreme importul austriac
in Romluia era tntr'adever mat cou -
siderabil de oare-ce atinse cifra 45.4/10
milioane fiorini. \'aloareamateriijor brute
romaâaesci importate In Austria abrase nu
mai purin de cât 31.3/10 milioane forino,
dit care 22.3/10 milioane pentru cereale,
2.3/10 milioane pentru vite ai 3.7/10 milioane
pentru Lina. In fata acestor cifre, se
poate aprecia tnsemn&tatea, ce térgurile
austriace an pentru Romania, tocmai intr'un
timp,càtd Incele mat multe state ale
Europei debitul de matent brute este legai
cu dificultati enorme. Cu toute acestea,
= s'a ivit In Romania o agitatiuse via contra
A DOUA EDITIUNE
C
APARE IN TOATE ZILELE
retnoirei conventiunei eu Austria, xi nu se
poate nega, ea part ediu agita+thine se daturexte
politicel Iomercialea monarchici
noast re.
Romenit se tugrijesc eu drept cue Lit,
ca favorisarea import Ulm cerealelor, stipulat
tu conveutiunea actuate, li se va
retrace In tratatul eel noi+ din partea Aussriei.
Deja deputati! din Galicia tmping pe
govern in aceasta cale; deja s'a facut o
interpelare privitoare to parlament, si
este Indoios +lac& ministerut austriac va
posed, destala energie, spec a resista acestui
curent. Cea mal mare auimositate
inset s'a produs In Romania prin modul
cum'am tratat cestii importului vitelo
Arum cimici ani, Itomflnia a importat tu
Austria nu mai latin de cat 17.00(1 vite; lu
rimi 1883 s'a importai tì boi si to ta;aí uni
singur boo, care intr'adovir merita sr' devie
o celebritate comercial- politica. Asa
dar, grafie teu+linlelor agrnuomilor nostri,
ara ajuns a puuc un term comercial,
uncle exportani nomai pr'oduse de fabrics
pentru 33.8 lo milioane (intent, in cea mal
violenta opusitiune contra Auspici, prnvocend
inca pericolul, d'a perde si ;west
târg.
'i pericolul nu e miel Cultura, care se
tmpr &scie peste toot& lumea, a atius xi pe
Romania. Existâ tendinta d'a Introduce cu
or -co pret o industria indigena tmtr'u lair,,
a caret productiuue agricola se gasesce
inch, to fasele desvoltarei si care n'are Inca
mici -o idee de exigeutele moderne ale agriculture!
; tntocnral dupe mudelul Austriei
s'a format un tarif autonom, care confine
cele mat ridicule ilrepturl vamale, ei
cele-orlata posiliuni tarifare, care tngreuneaza
importul pane la 1000 /O a valoarel.
S'a supus camere[ o lege, care confine
prime asa de insemnate pentru industria
indigena, in cat Romania air trebui se so
ruineze pe calca fuanciare, dace aceasta
lege ar tucope se-el arate efectele. Cu tonte
aceatea si din neferjcire exists temerea ca
guvernul romeo is to serios amenintarea
sa. D -nu Ferikide , ntiuistrul afacerilor
straine, find interpelat acu de curflnrl lit
parlament despre starea negocierilor conventiunel,
réspunse : ++Nu este adeverat,
ca s'a tnceput cu Austria pourparlers, spre
a oh fine o Imtelegere privitoare la conventiuuea
cornerciata. Singurul puuct, care
este actualmente to discutiwie, se refer&
la locul, uncle negocierile vor trebui sci
alba loc. Guvernul are iutentiuuea, d'a aplica
tariful autonom tut olor statelor, cat
cari n'avem couventiuni comerciale, sali
ale ettror traiate aïi expirat. Ministerul
tris& ar dori, ca pe timpul duratel nego -
ciarilor sé i se reserve deplina libertate
de actiune....»
Acest limbagilt deja arata ca d. Puss -
wald are tot motivul, d'a lumina situatiunea
cat se pout"; de curând. Austria
trebue sb stie, daca trelnie sly se pregateaser',
pentru un iesbel vamal politic cu
Runaânia, sae ca exista vr'u perspectiva
d'a obtine pacca cu acest slat vecin. Daca
Romania se opuue unei stan provizorie,
ai pure pret, pe tuceperea de iodata a negocierile
definitive, nu exista pentru monarchia
noastra nice un motiv, d'a nu cores -
punde aceslel cererl. Dar, or cat deridicol
este atitudinea soviuistilor romans, trebue
se precisa.m pe de alta parte cu toata energia,
c& n'ar ti alt -ceva de cat orbire,
daca guvernul austriac n'ar aprecia situa -
tiunea dilicila a cabiuetulul roman, daca
n'ar lace Itumaluiei avansurl privitoare la
importul cerealelor si vitelor, daca n'ar
pure WWI in miscare, pentru a evita o
turburare a relatiunilot' noastre politice
cu ltomenia priute.° intelegere economical
si de a pastra activitatet noastre Industriale
acest debueeû.
Carl to împrejurarile act uale, unde
am putea gasi sé'I fulocuim? Ni se pare
ra sistemul 'amai protectionist a lovit indestui
de greia pe Austria, ai o politica represivii
nu oauseaz& mat putin daune aceluia
care o aplica, de cat aceluia contra
caruia este tndreptata.
Romania se va gflndi foarte mull, ivaiute
d'a se decide la o politicä vamala, care
ar insuma resbelul economic. Austria a
fost primul stat, care a tncheiat un tra -
tat de comerciü cu România suzeraua; la
conferinta din Berlin a intervenir pentru
neatàrnarea acestui stat vecin, ai n'ar
trebui se se uite nidi astazi in Bucuresti,
ca actuala conventiune represintai col mai
mare succes politic al principelul Carol
d'atuncea. Start ins& motive decisive. earl
vorbesc pentru cedarea guveru ulut roman.
In aceast& lupta economica arar area
a face numal cu Austria.
Deja Romania a devenit inamic& cu
Franta, tariful autonom amenintà si Ru-
sia, si este foarte periculos I,e.ntlu un
stat de mi,jloe din Europa, d'asi Iustraina
siml)allile Dilutor pulerilor rocinal
tttr'un moment, carat lie -care zi parte
s.. educa cumplical,iuul maul in llrieut,
uncle el iuteresele rwmenesli ar putea se
vie In cestiune. InVelegent iudispositianea
parlament Win roniàn : arata tocmai
reversul teudintel r agraril, daca to [to. -
mania pretil carnet a scazut intr'attta, cä
o jumatate Kilogram se ponte obtine ru
zece creita't, pe cita vreme lu bate cele
alto trae se ridic plengete contra scuinpirei
ucestui aliment important. Cu toute
aceste, este de datoria cabinet ulte, d'a
pone u stavilit soviuisntulut. La ce ar
ser'vi excludetea pruductelor austriaco,
clara couventiurea germarua- tontaina expira
tocmai peste case ant? Romeniltear
putea at irige seepul lot, d'a crea o indust
rie indigene, de mire ce aceasta conventiune
confine In taufte paid tarife ci mal
reduse, de cat era austriaca, el nu se
!wale a,lmile to Met un cas, rl ara contra
slat unit noslru merge axt de departe,
to rIt s+l inspire liunînilur clot iota d'a
imparta fabricate germane In brut celar
austriace.
Intr'un rebel vaned cu cele anal multe
din Puterile niat'i, Itumtnia va trebui sF
sucombe, fiu'a ca ìnainlea exliriuei con -
ven f iuuel comérciale cu Germania sal poat a
inchide cu desalyt i' ire granitele sale, el
re.ultalul aceslel tunear fi manna docadel+ta
financiara si economic[ as uuutstat,
care are dreltul si: aspire la situafiuna
din cele mat fruuaoase.
'Ibtul va depilate de atitudinea In1,eteaplú
si prudentes a cabinetulul Braliauu. Miuistrul-
Prescdiute nu prea este strain niiscítrfl
actuate contra Austriel, dar stie, ca in
aceasta miscare, a intrat astati eleniente,
a caror activifate nu se datoreste nutria!
tutor motive ecoragtirice., cut. itilctvin tji uam
nil, cocí urnitresc si scopurl politice,
tneuite a provoca coined mare pericol pentru
ltomalnia.
Deja mamat aceasta siugura tmprejurato
trebue see oblige pe cabiucLul Br'atianu la
cea mal mare prude uta. Roumania are pitlngeri
justifica Le contra .Austriei, si fe care
amical industriel si iomerciulul ar trebuj
st doreascit, ea se li se tie coat de aceste
plùngrrl. Este Limp d'a rupe o data cu sis -
temul incltipuit al vdnuei protecIioniste,
si de a recunoaste ca lie -care atac are de
couseciutia o aparare, ca excluderca vitelor
xi cerealelor, is peinea din gura acetir
lucratori, cari suet lulrebuintati la fabricatiunea
de zah &r, store de taima sae tmbrücaminte.
Echilibrul hnareprotectionistit
agrarl xi industrial' nu se poate nentine,
dovada pentru aceasta estetngrijireaprudusa
grin stratele depärtate ale populatiuuei
din causa netnfelegerel eu Itomflnia.
Este vorba d'a aparo tin export anual ile
46 milioane fiorini, suet& tusemnata intro
'reine, caud Coale pottile suet iucbise exportului.
Este vorba de past carea unir relatiunl
amicale cu Romania, de conservarea
sirupatiilor unei natiuuí, care for -
meaz& o batiera contra crexterei curentului
sla'. Dcstiuul a voit ca d -nu Pusswald
priutr'uu fapl nisemnat, së faca remarcabit
provisoratul, care este legat co numele
see. Speram cía va se fie la tualtimea
misiunei sale.
I NTRU N I REA DE ERI
incinte (le iniruuirt'
Pc càud publicul dirige, nunieros,
spre Sala Irije, toataa politia e In picioare.
Prefectul politiei e postat la sectia
18 din strada Acadomieí. vIini trii suet
Intrunitf In Cousiliú. O multinie de
sergenti sunt conceutratf.la sectia 18.
lnspectorii politienestí se plimb In fata
stabilimentuluf Ioje si unit se sue in
sala de Intrunire.
Tonte capeteniile batti usilor surit la
posturiie for : Toboc, Ulmeanu,Lipieru,
Hengheru etc.
De asta -data prefectul politiel inventase
ceva non. Un mare numcr de agenti
politienesti an fest Imbracati In
costura teranesc.
Din ajun se arestase de politic un
mare numér de (lament ca se nu poata
veni la Intrunire.
La sosirea diferitilor leader' ai opositiei,
sala isbucneste In aplause.
Pe estrada suet dd. Al. Lahovarv,
Gen. Manu. G. Vernescu, Dim. Braatianu,
Gen. Florescu, Costice. Boerescu,
Petre Graadisteanu, etc. etc.
;+I,illl,';:i
\1ARTi í t MART1E 1RR6.
N. tie. FILIPESCU
Proprietor
ANLr;CI!!f;I:
t\
1 C) RANI NUM:F{UL
Ilesthitltrta tic tlintti
Publicul proclama prin aclamajiuml
ca presedinte pe d. D. 1;ratiunu.
D. D. B,'ntiau,, multumr;le peutru
repetata onoare ce 'i se face de a fi prt tclamat
presedinte al adunarit si arata
regretele ca dd. Lascar Catargiu, G.
Ata`Iraescu si Ioan Docan n'ali putut lua
parte la Intrunire, adaogaînd ca d. Marzescu
care fagaduise ca va vorbi In aceistta
lntrunire, promite ce. 'st va pltiti
d,i ,r a cu dobânda. Dupe aceasta da
r,r% ,,ittul d-lui F.tfl. Propopescu Nolte.
i)i,turtiul 11 -Imi Prulopopeseu
l'arlae.
Burile socoteli tac pe brani' amici,
-.ice d. Protopopescu, lucru ce guvernul
nu 'oeste sr; ni'I lnlesneasca, adicit ne
refuso dreptul d'a sta la socoteala eu
fattele sale. aducet' aminte acurn
doni au(, când ani discutat aceste cifri,
ru ce argumente con viugaatoare ne a
convins guvernul. D'asta data lucrad nu
stil tot ast -fel. Polititi a Intrebuintat un
alt mijloc ln contra noastra: a ingrijit
d'ut acstu unii din partizanit nostri,
ca sr, nu vie lume la lntrurlire.
S trecem la socotelí. Guvernul presentârid
ultima situatiuse a tesaurulul
public, n'a facut o dare ele seama pentru
poporul contribuitor ci o polemica
de jurual.
EI 'si -a pus singar ciste lntrebari
faraa sir, la care 'si -a respuns singur, acusând
ca de obicerù, ca daca n'ac'e
haul azí, vina este a conscrvatorilor!
cacilde la el s'ali mostenit deficitul. Eú
nu am fost conservator pâua la 1870,
nu pot li dar de cât impar'tial, lu aceasta
Ceslitiue.
Inaiute d'a intra ln aman unte dati -'ulí
vae se ve arai Cum guvernul se lauda
ca are credit. Asa o f? In aceleasi con -
ditii politice se ge.seste tara ca la 6 ?
Nu! Atunci cram aproape sub tutela.
Se stie ce sacrifici' a facut tara pâna ce
a lnclieiat o conventie de comert eu
Austro Ungari&. Dar nu vedete ca tnlesuirca
cu care ni se da batí, nu e de
cât scîtudura ce ni se Inliude ca se ne
duca la peire ? Dovada este ca toute statole
carea progresat s'au fenit de lulprumuluri
si n'atí afectat ca mor jumatate
din veniturile térei la plata unuitatilor.
Franta,cel mai bogat Stat, n'are afectat
la plata anuitatilor de cât 1/3 din
veniturl, ea n'a tndrasnit se trt'ca peste
aceasta cifra. Austria a le caret finance
ereaù atât de refe, tot n'a ajuns a trece
de aceiasi limitaca si Franta. Rusia n'aro
afectat la acest scop, de cât 1/3 dia veniturile
sale si asa mai departe.
Noi avem afectate pentru anuitati 57
mitloane dlntr'un venit brut de 115
miliouue, saú tocmai jumatate din veniturf.
N'ar ti bine oare së ascultam sfaturile
ce ne da presa germane. d'a astupa
oala cu Imprumuturl, ca se n'ajungem
ca Egiptul sè avem armate streine
se ne esecute? (aplause).
Ce mat tntelepti econ omiso nu apro -
ba lmprumuturile de cat In cazuri de
forca majoraä ca resbelele.
i)1n practica (lid tot#te kilgle , stln.tèti
convinsi ca e mai bine sâ lucrati` bani
proprif de cat cu bani lmprumutati ?
D -tia Jofrin a zis ca economia este baza
prudente( si a tntelepciuneí.
Dar sé lasam actea, se veden daca
col putind. I. Bratianua lost conseciute
cu cl Insusf. Unde sunt banii albi pentru
zile negre ai d -luï care a pus se i
se voteze la lutuuerecul noptit 155 milioane.
Dar streinatatea 'i -aü pus putin
frâú, caci nu 'i a dat de cât putin cate
putin.
Oratorul arata cu cifre, rând pe rand,
diferitele sume Incasate de acest guvern
prin vânzare de renta ln streinatate.
Mat arala proportia In care an
crescut veniturile Statulu!, osebit feluritele
imposite unele sporite la maximum
si altele create si sporite acum
In urma.
D -sa demonstreaza cum guvernul'si -a
creat un venit de aproape o jumatate
milion din amenz(le judiciare. Aci aplausele
cetaatenilor isbucnesc din toa -
te partile.

Vorn da ac.sle tifrP dupa nolele s1P`nog
raftce.I). Protopopcscu, sf:ïrsesle
Yn aplausele unanime a le pullicului.
D. preaedinte atcorda cuvante' d lui
C. linere-cu.
Ili,cursul 41 -l1ii ittrereseu
'Cite aceia care Ii iint ln Romitni.t
¡nitint cal SII 1111411 Ilrtbusiti de libelladr
care ne hucur:int sul, _averm!
d -Iati I. tratianu. aplause
tntr(h;t ,Ir sig ur. car( e paletea
aceslul unta'
Tilt emineult si palrinti eu
tare a \rt(it I;i pulire I : +n paeasn.
t'i1(lr suit ali,ilil s i de I;1 ¡ia? .Sis
mal ;fa sese priilre rru(lnrile sale :'
t'idea Co_alniceanu. D. Ralliant], reposatu
Epureanu, \'ertiescu. si chiar
ti -nia Carp si Majorescu? Tolu l'ali paresit.
Daea secretul putereí sale nu'I gasim
tri persoanele cc 'I Inctni_iu13, este el
ln cunoatintele sale ? Nu vorbesc de
cele istorice::... ;aplause sgomotoise . -
Finaticiar:' Risipa ai ruina, sent restatatele
acestor cunnslinte. Pli :(te patrintismu
?-- A gonit 4 Itonrìut din tara for:
;¡plauso prelun_iute .
l'ade e dar sécrétai. :'
ln aveste doue cuvinte d -Inr: cot uptie
si intimidare !
Are latro mi'inù hicitil si in cea -I -alta
punga. Dal'. la parte c;ltt -va coleraivist
a onesti care au renuntal la usagiul
facultrttilor for, si veti vadea ça titi cella!!!
tnconjuarl guvernul sali de 1rica
suit Je interes.
Priviti ce se petrece: Colegiele electo'ale
care ar trebui se fie o scoala de
patriotism ail devenit un loe de prostitutiune
politica. l ulamentele?----1'arlamenttle
tu care ar trebui sa. se formeze
caracterele,aü ajuns un fel de tara.- unde
setrafica constiintele. Luati tentplul jus -
D. C. Boerescu. Bravii din vechiul
regat al Napoleï Cacea tot ast -fea, aceia
1sí 1.uceaù cruce când omora un om
zic:iud ca'1 pentru maid precista.
Sa nu vo mirai, de aprnpiereacetac
hit ri. bravi ,i priniul ntitlistru.Ct11'{1ridica
vixta uant.n¡!nr la palele
eel d'4aldn¡'a;. itralvr-leevr3ctrr.
Ir 18"p.ilPlt± 1113Jirit;ttilil ,Ile.
III-ii tlu 11I;1i all 111c1 e,'1 111:11 11;+1,1.
\u P irge cât d, ¡nlanlìa, Caro nu
th, volatil.
lstoria ;cestai tinte va fi o 1;18¡na
alba tncatJrtt;í ìn riPlru. 'i'irarüet=aub
cart. _emteml este aise, ea se ,.seuu.le
suit ìucrrl¡turi!e une' cnustilul¡t s.iretttuite
si caro a lncel;lt (le inuit !
Sc lauda culeclia içl¡' cu resl,eiva, cu
iudepemdeula

PARTEA ESTERIOARA
\nliat. Lmutra, 19 Martie.
Toate tt'atarile dinire Gladstone si
Chamberlain ata rateas pina acum tara
resultat. Chamberlain respinge atat
bitul agra'iu, c.4t si garantiste lui Glad-
stone pentru asigurarea capitalului de
espropri din partea guvernului si
rlirt.,mentului irlaidez.
Minisirii demisionari amâna a'si
face cunoscuta oncial iesirea din cabinet,
pentru ca Gladstone sa'st presinte
mas tuteiu nn parfument proectele sale
irlandeze si art -fel sty nu lit silit.t pina
atutci a'si espune ìn parlament motivele
plecarit for din minister.
x
Turein si Bu1r;aria. Coustatetinopol,
19 \larlie. Atitudinea recenta
a printulut Alexandru se considera
aici a li fost produsa de dispositiunea
din Bulgaria Rumelia orientala
si prin inlluinta lui Karawe-
1ow. in sferele turcesti se crede si
In influinte panslaviste indirecte, ce
tind a lmpiedica o intelegere. 1)e alta
parte Mn cercurile rusestf se banuesc
intrige engleze, ce a li Imbofdind ambi(iunea
priutuiuï Alexandru apre a'I
Impinge tot mai departe In curentul
anti-rusesc,
Conslanlhaopol, 20 Martie. La
ambasatla franceza s'a primit ieri din
Sofia o stire, ca printul Alexandruar
fi dispus se cedeze. La o lntrebare
directa a Portií In Sofia, acea stire
favorabila nu s'a contirmat. Printul Alexandru
persista in resisteuta sa contra
aranjamenluluï modilicat. 1)e alta
parle I'oarla st considera legata de aces!.
aranjatnent prin intelegere;t eicu
puterile.
In sferele diplotnatice se discuta
cestiunea, daca n'ar ti bine se se sarictioneze
unirea bulgara Cu conditiu'ile
conventiunii modificate fard a se lua
In seama obiectiunea printului Alexandru.
x
Bclia. Bruxela, 19 Martie.
lu urma turburarilor de ieri dio Liège
s'an arestat 51 persoane, antre cari un
fruntas al turl)uratorilor, care purta
steagul rosu. Un birtas din Herstal
dedese semnalul de jefuire. Dac& politia
era pregatiti, turburarile si jafurile
n'ar fi putut tua ara dimensiuni.
Garda civici a putut lì congediata
numai la -4 ore dimineata. Cet arestat)
ata Post interogatt deja azi diminea(a.
Sunt temer) ça turburari :e se vor repeta
si se nude, ça lucratorii grevisti
din Seraing si Iemappes vor se vie la
Liège. deseara. O proclamatie a primarulul
declara, ça turburutori: vor
fi Intempinati cu mare energie ; osti
rea e consemnata nn casarme.
Litige, 19 Martie. Aglomerarile
de mai muet de cinti persoane suit inti
riise de la 8 ore seara ln sus. De la
tt ore seara toata garda civici sta surit
arnie. In piala Lambert se gramadeste
multa lume; se zaresc multi indivizi
suspect!, cari ali luat parte la jafurile
clin noaptea trecuta. 'l'emerile pentru
noaptea viitoare ali scazut, de oare ce
s'ai) luat mesuri energico.
Capii anarhistilor de aici cauta se
provoace greve !titre lucratorii din toate
mincie de la Liège.
S'a trimes jandarmerie la Jemeppelez-
Liège, spre a tine ln frai pe lucra
torii grevisti de acolo. Alci !n Linge
armata pazeste podurile ca se nu vie
oameuií din jurul orasuluí si se mareasca
numerul turburatorilor.
(:recia. Aleua, 20 Martie. Un
mare numer de voluntari din Tracia,
Rumelia si Macedonia se Inroleaza Mn
batalioanele de vânatorr.
tribe Elassoua si Zarizena staü 47
batalioane turcesti.
Guvernul grec a cumparat inca un
Monitor In Anglia, care a si sosit la
Salamis.
Se prepara un decret, prim care vor
fi chemate sub drape) patru clase de
reservists.
Atena, 19 Martie. Dispositia devine
tot mai resboinica In poporatiune. Se
trimet din noit multe arme la granita
si se lucreaza la fortiuiicatiunile din Tesalia.
Loude'd 19 Martie. Stirile private,
sosit aie! din Constantinopol, confin amünunte
Ingrijitoare asupra cresterii
continue a agitatiuni! din Albania si
Macedonia si se pretinde chier ca ar
fi si isbucnit turburari In Albania de
sus.
DECRETE
S'a trecut in dispouibilitale Locol. Cornescu
Costantin din Reg. 7 linie si l:olescu
Constantin din al 1-lea de finie.
Surit tnaintatl In reserva cu gr e.lu sublocot.
bacahtureati: Bratasanu Alevutdru,
:Uexandru Teodor Apostul si CaLu_iu
Pavel.
Se apruhA bugetele drumurilur diujtidetele:
'I'e.cucira, 13acait, Buzect, (: rj, lidomita,
Muscel, Pulna, Romanati, Roman,
Suceava, \'!asra, \'aslul, Praltuva, Constanta,
Ilfov si \'álcia cu modilicarile Meute.
Sunl numil1 in serviciul ferate:
D. Zaharia \'a

CASA DE SCHIN111
I. M. FERMO
27.--ST1t \DA 1.11ls1: 1.
IL' H S U I. 11 U U I 11 V.
/0 .
D,nt .
poroetirt . .
irlilig. de st.41
doig. .1.4,r
' I - 1.
5. I die !I noultdon ci ni'
11*. I ; ! .3 el !! 1 1 II
lune tim ti t u .
Natodiala
Credit iiinliihar .
. Constructioni. . .
r de liartiti
Ari contra air
Biletei de Ranci' tiontraaur.
Florin austriari
CURSI:l. Dl\ VIEN.%
Napoloonul
Inicatul
Losci nioliecirs .....
( I Us( L DI \ BERLIN
lt: \:tiort.
Oui t
» 5%
Rulda barbe
CEIRSEL DE PARIS
Renta 110mIn
Lose otomana
Schimh
Paris 3 Inn!
la vedere
Londra 3 vedere
Berlin 3 lunt
Viena la vedere
1 I 1 ':?
u t '2
D.90
20,20
125.15
96 On
1.00.:40
106.25
102.46
203.95
:1004
25 40
123 1 2
s (' 1
.771, '4,-7.11I I A'.
p.
1<
1
o et.
14.1
N. p..... ',m...
.
I I NIARTIE
.. loomb.
T1POGRAFIA
'1"J Yg.j If( !PT} 17( TIF=11,
"man. som.. .. Nomm. won.
Ir/17 Ir.711/
'r 1 71 l' 71
L JJFESCI, STRADA EPISCOPIEl. F3UC RESCi
:Iit:i It s m t !
1. k
I A. FI
'1(1 rEI
I A It ¡ )TA
IN CUI \CTERF.
l'E 11(111E11 %TE
DE V E N Z A R E 1\ aunriT cl.:1
dill 11011\ 1111c Su lollo Il
prin lieitakie de buna-voe, titflìfìotivie
:
1. Casa iin strada Lipscani No. 58 ce
resiunde si lit strada Galoroveld ;
2. Pravaliile ,2. iliti strada Lipsean1
N. 4.
oliii slrada LipiAcittil No. 11.
I n I IC in strada Bat t ea No. 25 Ce
ln St viola Bi
liellatitinea Ai, N il line iii zion (le 12
Ilartie la ora 12 din zi, la hittronl il it
str.i.la 1.ipsani Ni'. 49, un(le se Igoall' Illa
11111 011J,rinaktun1 relaliv la aceste
nil il ii I.
rt((!rsci'li
DE 1.k\L1RE jd.,".Zp'idee,ia.asseei adresa
la d. E. Reimer, administrator la proprietatea
Pascant din judetni Ilfov.--Tot
la aceasta mosie sunt de \Imam berbeci
i oi de rasa riterinos.
oUNTFIAG- ENTIÈREMENT TERMINÉ
k. ESSAI COMPARÉ
SUR
cis INSTITUTIONS r? LBS LUIS
DEPUIS LES
DE LA
ROUMANIE
TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS
DAR
MLEIFILfr.TIT!./.!.,
UN VOLUND: 1.:\VIlioN 500 PAGES, f.:DITIuN DE LUXE
l'A pli 1; CARACTERES ELZEVIRS.
PRIX 20 FRANCSTIRAGE LIMITE
On peut souscrire par/ú' du i/I,I,janrier dans les bureaux du
«Peuple Roumain » et chez tous les libraires de Bucarest.
.C73-Pr7'
CASE DE INCHIRIAT
Doua apartamente lii unciul eel mai
central al orasulu1, In dosul Bulevardulul,
alaturl eu Creditul Urban i vis-a-vis de
Poste si Telegraf, strada Veste! No. 13.
Apartamenttil dYntiii commis,
ln sus de 8 talai de stapedi eu 4 metri
In&lkime, i salon tbarte spatios.
In jos 3 odal, 2 bucatarii, 2 pivile, 2
odiii de vizitin si hamuri, grajd, sopron,
[minbar de ort, put,u In curte si 2 gredinitt
Apartarnentul al douilea corn pus.
In sus 8 odA.1, si 5 la mansarde.
In jos 8 0(1111, si un fel de salon, I pivnitA.
i curte spacios a. Cu grilaj de fer.
Unul din aceste apartamente se poate
Inchiria chiar de acum.
A se adresa lá proprietar ce le locuesc.
o casa mare eu doua etage, ineapatoare
pentru doui, famili1, avi.inl 20 camere, 2
bucatarii, 2 pivnite, 2 grajduri, sopron de
3 tritsuri, curte spakioasii,
Asemenea de vauzare uu loe de casa., avénd
17 tnelrl fittrt, fund.
A se adresa strada Biserica Amzel, 6.
o
o
o
o
U
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
X
X
X
_________ ;- z
X
DEPOSIT GEN1FtAL
IPSOS ROMAN
E
Doritorii sà
st
CIMENT ENGLES DE PORTLAND
MARCA URSUL ALBASTRU"
se adreseze la sectia comercial& a Bancei Prevederea,
T_JCIUFIEST I
No 15, STRADA DOAMNEI, 15.
DE VANZARE SAU DE 1NCHIRIA1'
De la Sfiintli Gheurgh.,,u casa asezatApe
strada Dorobantitor No. 40; 20 odtil eu'
curte si gradina.. A se adresa la proprietatea
care locueste intrtinsa.
FT
bc
MI I I.I.1 11 I I 111,1 I I yceala
di reste inedita min sau dom elevi in
schinibul unei pensium stin a locuintet
tI miincare.
A se adresa la administratia acestm
ziar.
eTunurr doreste a preda lec
tl U111.1 tiuni pentru Clasele
Primare., lit schimbul unet modeste
A se adresa la administratia ziarulul.
Ali (Mu din causa arendarit proprielatii.
se vand. O locomobila
10 cat putere si o marina de
treierat din fahrica Ranson sistemul
eel mai perfeetionat ambele In perfecta
stare. Doritort le pot vedea la proprietateal?dscanl
judetul Ilfov, adres1nduse
la d. E. Reimer administratorui.
MOSIIDE tREMT
Chiar de acum mosia Podu Gros
din districtul Mehedinti, :16iid 14cute
semhnhturile de 'Damna.
Doritorii se pot adresa in Bitonresti,
strada Brezoianu Nu. 51 in
te zilele pînà la amiazi.
:11 BERARIA GAMBRINUS
a pus in consumatie
:BEIIE
fabricatiunea OPPLER
7 ;1
- - .
r
N
IVT11111 I, I C11,
6, STRADA VESTEI, 6.
Sectia medicala
1, liplrotherapia-2. Electrizare-3. -ni
thopedie itimnastica medicala-5. -JO
halat1-6. 'Masajia sistematic-7. Serviciid
la doinicilifi 8. Consultakii medicale.
Sectia higienica
I the abat.
3
de put ina Cu si tara duce . 2.50
m...licamente
1.
d [1: emat ica . . 1.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Nutil I Itaile de abur surit deschise in
toute zilele de la 7 ore dimineaka pilla la 7
ore seara. 2. Pentru dame tlisà balle de
almr, o-data pe srldiumina Vinerea de la
7 ore dimineaka pinta la 2 post-meridiane.
Prekurile la ses-sit' medicalit contorni
prospeetulul. Dipectittneu.
INST1TUL METEOROLOGIC
Inn
BUCURESTI
'Bittetinnit atanosforie
ST
Mien re,,.ei
Balota
Slatina
(uiurgin
oinstanta
&oit?.
Brai! t
Roniari
Craiova
!taro II 1 '1.01111Z
76'1.41 1.
765.1i 3.4
ît13.6
741t>,'
761.1'
71t).-;
76:1.1
762.5
'746.S
de ta 2a 31,ta.tie Isst;
V,nt.
E '2
Starry
f. son.
p. net.
_R.0 I f. sen
»
5.5,¢11".
--4-i N. 4
0.6 NNE 4
0.5 2
NEN 6 p. !loi.
Si 1101 .
3.1 f.senin
1) ,Ylorul Instilla allai, St. Ilepites.
s; troa marei la Cor slants Iiiib.tltt la Sunna
ploie JO zapada
LOWIll DE VEVIRE
Locul din strada Dionisie No. 20
i strada Crinului No. 5. Acest loe
are fata pre strada Dionisie 37 metri,
pre strada Crinului 40 metri adttncime
de 41 metri. Se vinde In total
sad In loturi, de cute o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul
lui, D. Gr. G. Nucescu, str.
Clementi No. 2.
Sh arenteazh, o mode de 3,000 pogoane
injudeul Ilfov.
Doritorti sé se adreseze la red actia
ziarulul «Epoca».
PROPRIETATEA SIL1SEASCA din
judetnl Telciwili:iii--Garit la 5 minute
dephrtare.A se adresa la d-na
Elisa Chronidi. strada Intrarea Itosetti.
Nr 5.
PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA
SOUHAITA DE 1.11.16.1TDE a UNAU PE Ift11,11r
ITINERARIU
Valabil (le la '28.9 lanuarie 1886 /dm?" altii dispogillune
NIL ((vole de plerare mai jos arr.tale sont a se inkelege aproximativ si se schimlIA
dup eireonslantele timptiliii si apelor: In Met un eaz histt vapoarele nu vol .
iilecit de la statitini niai Mande le iteli ittulmeutte iii ;tees!.
N'aimaelor ih! la aVea hoc 41111)ï orologiurile agenkiilor.
Orsova
Severin
ca lut luit
Vidin
lompalanca
ltliva
Bechet
combla
Nicopol
Magurele
Sistov
iimnicea
in Itusciuc
de la Ituseiac
Giurgifi
Turtucaia
Oltenika
Si I ist ria
Ost rov
.111 Braila
iii Galati
CURSELE VAPOARELOR DE POSTA
Placare in jos, de la
',uni Jo ll 3
Marti Viner! 5
10,10
10,35
12,40
3.15
3,30
r),30
7
7,20
9,10
9.25
___ ___. 11,30
Merc. Salut). 6
-- 10
12,15
12.2(1
2,45
:1,15
Joi llumineca dunineatit
Vehruarili st. tu. 1856.
y s,40 "lb/ -49 VIA", VOI %,,,e1,1424 %os. tV1V Coj' 41ArV rs4+C.Arbj,%,
XXXXXX X XXX 'sariteriletirtg,mfrs.rtar4,4-4...rqbirtioNst-toNelkrt .4i.e.",e4,ibbNamete..rt"it'isa rit
t .1 LA ri.' E
ZIARULUI EPOCA"
Strada Episcopiei, No. 3.
X
X
ANUNCIURI SI RECLAME
X
X
X anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri t.:49
si reclame
641
1.41
pe pagina III 2 lei 1Mia.
X
X
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
"OP
o Do¡i\is()Illt
n.Thiuritate", sé (Abrita
da lectiuni, In N-re-o Familie pentru cursul
VIS-A-VIS DE
primar san secondar.
PALATIJL REGAL
In special pentru limba francesa, matematici
si stiintele lisico-naturale.
A s adresa la redactiuni.
NIOIA VAUX'. districtul0 01w.
piasa Serbaneti, fusta parte a d-lui A.
Burke. A se mires.' la N;cu
Moscu actuatul propretar Strada Minerva
Nr. 12, bis.
Aprilie
IIE 1\11-11111.tT strada Academniel
Nr. 29. A se adresa st rada Bat
No. 11.
ATELIER DE POLEITORIE
I. CERNOK_
1, Strada lifihai-Voda I.
;isa-vis ile masilia de apa
it,.corrindr, asortiment de
oglin/.1 eu console ;imite i negre. Mese
mari si mici, lot telui de galerii i pervazuri.
Ineadramente de fotografi!, negre si
aurite. Primeste ori-ce comande In meseria
Bucuresci. Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
p. m.
a. m.
p. m.
I'lecare in sus, de la
ûalal Mari Saint).
Braila
Ostrov
Silistra
Olten
Turtucaia
Iii Giurgiu Sui .
de la Giurgifi
nusehic
Zimnicia
Sis:tov
Mttgurele
Nicopol
Corabia
Bechet.
Itatiova
Lompal.
Vidin
Calalat
lii Severin
Mere. Dum.
Jo1 Luiil
de la Severin Viner) Mar1,1
9 a. m
10,25
9,30
10,30
2 a. m.
2,15
5,30
10
11
2.15 p. m.
2,45
5,10
5,20
7,10
9.55
10,10
6 a. m.
8,45
9,15
4,30 p. m.
5 a. m.
Ins Jectoratul Afrentiilor Dunarei de o
INSII DE I MIRE T
nA Rpl lEati N10, eUA rdmi nj de unea-
I e or Ni t°nSal
itlea. Moria are 200 stj. masa sad
aproape 400 pogoane. Este de arendat
a 200 galbeni si se intinde pànà
In bàtàtura celei de a II-a statie a
chi ferate Costesti-Turnu-Mhgurele.
Doritoril se pot adresa la D. Gr.
G. Péucescu, str. Clementei No. 2,
unde vor vedea planul i vor lua
ari-ce alte Ilimuriri.
INSCIINTARE
Celebra gimnastica rormina Matilda
Petrescu, intorchndu-se din streinatate
dupa o lipsa de 6 arn, In care timp 's1
a perfectionat studiile, doresce a da
lectiuni de gimnastica. In familii si In
Institute de domnisoare.
A se adresa la Clubu-Gimnastic str.
Biserica Eni No. i.
LMENIERIZNMINERfainalar
MARELE MAGAZIN -------......,----..
CA LEA
'70 VICTORIEI 70
-..._ ___,.....-----___.
COLONIALE SI DELICATESE
LA SPERANQA
Se gase.ste asortat eu tot felul de articole pentru menagiul easel, asemenea
Cogniacuri, Liquerur7 streine din cele mai renumite
case. Ifinuri streine §i indigene. Articole de post. De 2 ori pe septatnana
sosesc stridii proaspete.
Icre proaspete de morun, homarzi, languiV. etc.
Petrache loan.
Alaff=mosiziamwimibb-71625111L..
De venzare hartie maculatura
t!'