MARI POEME INDIENE

pe valul gingaşului oacheşului trup aurie mantă anină
or valuri galben polen încercuind albaştri lotuşi la rădăcină
de cu drag aprinsă-i fata de priviri tremurător jucând ştiut în geană
or pelac în gol de lotus toamna o pereche de khanjana în hârjoană
luciul cerceilor lui soarelui pe faţa lui lotusului luminare
dor de dragoste buza lui lăstarului buza ei surâzătoare
florile din părul lui razele lunii norului luminătorului
santal tilak pe frunte cearcănul lunii răsărit întunericului
vâlvoiată pletele dragostele îndeletele vâlvoiatele
gemele pr trup razele irump gemele amoros întrupatele
Sri Jayadeva cântând de două ori strălucesc nestemate odoare
în inimă plecaţi-vă lui Hari lumina virtuţii-răsare
atunci cuprinzând necuprins îndrăgitul lacrimi
izvoare de lacrimi descercănându-se
cu bucurie mai cât toată faţa Radhei
luminile tremurându-şi cutremurate
ea tiptil spre pat se-ndreaptă pe când pânditoarele-i
plecară pe-afară ciupindu-şi feţele să-şi ţină râsurile
are ochi de căprioară ce sfiiţi pe faţa lui îndrăgostită
tot sfios ea se îndreaptă către el fără sfială
bucurie fără sfârşit dăruie-ţi fiul lui Nanda încet încet
el o cuprinde pe Radha în braţe apoi o strânge înfiorat
ai grijă stâncile ţâţelor minune trupeşă trupul nu-mi străpunge
aruncă tandru uitându-se de jur împrejur şi gâtul plecându-şi
zeiţa victoriei flori demandara aşterne onoare
vermion se coloră în focul bătăliei cu elefantulul
de picurii sângelui elefantului Kuvalayapida
strivit în joacă onoare celui ce pe Mura în vinse
altar de frumuseţe în tânga dorului dor amor amorului
inima Radhei pe lacul jocului dragostei lotuşilor
sânilor tremurătorilor şi el asemănându-se pe sine
gâecan pe apa Manasa bucurie deie-vă Mukunda unda
cântecul 23
xii preaiubit Pitambara
lasă-ţi lotusul piciorului dragostea mea pe patul de fraged ramuri
picioarele tale mai fragede ramuri deasupră-le flutură-le flamuri
acum adună-te lui Narayana adunându-te Radhika
35