Morfo-Anatomie vegetala - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie
Morfo-Anatomie vegetala - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie Morfo-Anatomie vegetala - UBM :: Departamentul de Chimie-Biologie
Morfo-Anatomie vegetala Sem. al II-lea
- Page 2 and 3: ï Cunoa terea elementelor principa
- Page 4 and 5: Tematica de curs a semestrului al I
- Page 6: ï Tulpina ï Tulpina sau axa cauli
- Page 11 and 12: ï Dup„ pozi˛ia lor pe tulpin„
- Page 13 and 14: ï Ramifica˛ia monopodial„ presu
- Page 15 and 16: Tipuri morfologice de tulpini Morfo
- Page 17 and 18: Tulpinile aeriene metamorfozate sun
- Page 19 and 20: ï Tulpini acvatice caracterizeaz
- Page 23 and 24: ï Œn organizarea conului vegetati
- Page 25 and 26: ï fiesuturile conduc„toare care
- Page 28 and 29: ï Angiospermele, mult mai evoluate
- Page 30 and 31: ï Tuburile ciuruite func˛ioneaz
- Page 32 and 33: ï Œn schimb, OD PRQRFRWLOHGRQDWH,
- Page 34: ï Etapele urm„toare ale evolu˛i
- Page 39 and 40: ï Din sifonostelul amfifloic, prin
- Page 41 and 42: Fascicul amfifloic
- Page 44 and 45: ï La Aristolochia sipho VWUXFWXUD
- Page 50 and 51: ï La Triticum aestivum WXOSLQD DUH
<strong>Morfo</strong>-<strong>Anatomie</strong> <strong>vegetala</strong><br />
Sem. al II-lea
ï Cunoa terea elementelor principale <strong>de</strong> structur„<br />
i ultrastructur„ a celulei vegetale.<br />
ï Dob‚ndirea <strong>de</strong> cuno tin˛e referitoare la<br />
formarea, structura, rolul i clasificarea<br />
˛esuturilor vegetale.<br />
ï Cunoa terea i recunoa terea structurii<br />
organelor vegetale cu particularit„˛ile specifice<br />
diferitelor grupe taxonomice <strong>de</strong> plante.<br />
Sesizarea <strong>de</strong> c„tre stu<strong>de</strong>n˛i a unei evolu˛ii<br />
structurale Ón cadrul unit„˛ilor sistematice.
ï Sa formeze notiuni, concepte referitoare la<br />
morfologia si structura anatomica a<br />
organismelor vegetale<br />
ï Sa formeze <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri si abilitati <strong>de</strong> a<br />
manui microscopul, microtomul si alte<br />
instrumente <strong>de</strong> laborator<br />
ï Sa <strong>de</strong>zvolte interes si curiozitate pentru<br />
biologia <strong>vegetala</strong>
Tematica <strong>de</strong> curs a semestrului al<br />
II-lea<br />
ï III.2.Tulpina: Originea tulpinii, morfologia tulpinii, ramifica˛ia tulpinii, tulpini supraterane, tulpini<br />
metamorfozate, tulpini subterane, acvatice i reduse, v‚rful vegetativ i originea ramurilor.<br />
ï Structura axei tulpinale: structura I a tulpinii, tipuri <strong>de</strong> stel i evolu˛ia stelului, tipuri <strong>de</strong> structuri<br />
primare ale tulpinii, mersul fasciculeleor prin tulpin„, stereomul tulpinii, trecerea <strong>de</strong> la structura<br />
r„d„cinii la structura tulpinii, structura secundar„ a tulpinii, structura tulpinii la liane, forma˛iuni<br />
secundare Ón tulpina monocotiledonatelor.<br />
ï III.3.Frunza<br />
ï Filogenia frunzei, ontogenia frunzei, prefolia˛ie i folia˛ie, tipuri <strong>de</strong> frunze sub raport ontogenetic i<br />
func˛ional.<br />
ï <strong>Morfo</strong>logia frunzei, limbul foliar, pe˛iolul, anexele frunzei, filotaxia, varia˛ii privind forma, m„rimea<br />
i dispozi˛ia frunzelor pe tulpin„.<br />
ï Anatomia frunzei: varia˛ii ale structurii limbului la briofite, pteridofite, gimnosperme, angiosperme.<br />
Structura pe˛iolului, a bazei foliare, FăGHUHD IUXQ]HORU, importan˛a economic„ a frunzelor.<br />
ï IV. Reproducerea plantelor<br />
ï IV:1.Generalit„˛i, <strong>de</strong>fini˛ii.<br />
ï IV.2.Œnmul˛irea asexuat„: vegetativ„, asexuat„ specializat„, tipuri <strong>de</strong> spori.<br />
ï IV.3.Reproducerea sexuat„: tipuri <strong>de</strong> game˛i i <strong>de</strong> fecunda˛ie, fenomene intime ale fecunda˛iei,<br />
fecunda˛ia i meioza, alternan˛a <strong>de</strong> genera˛ii.<br />
ï IV.4.Reproducerea la Bryophyta, reproducerea la Pteridophyta, reproducerea la<br />
Gymnospermatophyta i la Angiospermatophyta (inflorescen˛e, morfologia florii, polenizarea i<br />
fecunda˛ia, embriogeneza, s„m‚n˛a, fructul).
Tematica lucrarilor <strong>de</strong> laborator in<br />
sem.al II-lea<br />
ï 7XOSLQD: morfologie, tulpini metamorfozate, structuri I ale r„d„cinii la<br />
pteridofite, angiosperme, structuri secundare ale tulpinii.<br />
ï -morfologia tulpinii, ramuri, tipuri <strong>de</strong> muguri<br />
ï -structura I a tulpinii la Psilotum triqetrum, Lycopodium clavatum, Equisetum<br />
arvense, Ranunuculus acer, Zea mays, Triticum aestivum, Asparagus<br />
officinalis, Convallaria majalis.<br />
ï -structura II a tulpinii la Aristolochia clematitis, Pinus sylvestris, Tilia cordata.<br />
ï -metamorfoze ale tulpinilor, tulpini subterane: bulbi, rizomi, tubercului,<br />
bulbo-tuberi.<br />
ï Frunza: morfologia limbului, pe˛iolul, anexele foliare, marginile limbului,<br />
structura frunzuli˛ei la briofite, structura frunzei la ferigi, structuri ale<br />
frunzelor bifaciale dorsi-ventrale i bifaciale ecvifaciale.<br />
ï - structuri ale frunzelor la: Polytrichum commune, Dryopteris filix-mas, Pinus<br />
silvestris, Abies alba, fagus silvatica, Dianthus caryophyllus, Iris germanica.<br />
ï Reproducerea: complexele reproduc„toare (conurile) la gimnosperme,<br />
inflorescen˛e, morfologia i structura florii (simetrie, alc„tuire, formule i<br />
diagrame florale), s„m‚n˛a, tipuri <strong>de</strong> fructe.
ï Tulpina<br />
ï Tulpina sau axa caulinar„ este unul dintre organele vegetative<br />
ale plantei, al„turi <strong>de</strong> r„d„cin„ i frunze. 5ROXO VăX HVWH GH D DVLJXUD<br />
transportul sevei brute dinspre r„d„cin„ spre frunze i a sevei<br />
elaborate Ón sens invers. Œn plus are o func˛ie mecanic„ servind ca<br />
suport pentru sus˛inerea aparatului foliar i orientarea frunzelor Ón<br />
pozi˛ie optim„ fa˛„ <strong>de</strong> lumin„, sus˛inerea florilor, fructelor i<br />
semin˛elor. Œn afara acestor func˛ii primare, tulpina a dob‚ndit Ón<br />
unele cazuri particulare func˛ia <strong>de</strong> Ónmul˛ire vegetativ„, <strong>de</strong><br />
Ónmagazinare a substan˛elor <strong>de</strong> rezerv„ (bulbi, rizomi, tuberculi), <strong>de</strong><br />
fotosintez„.<br />
ï Tulpina apar˛ine genera˛iei sporofitice, provine din tigela i<br />
gemula embrionului, iar Ómpreun„ cu frunzele constituie o unitate<br />
morfo-func˛ional„ numit„ l„star.<br />
ï La arbori tulpina se mai nume te i trunchi i este rigidizat„<br />
prin lignificarea pere˛ilor celulari.
ï <strong>Morfo</strong>logia (arhitectura axei caulinare)<br />
ï Por˛iunea tulpinal„ cuprins„ Óntre colet (trecerea <strong>de</strong> la r„d„cin„ la tulpin„) i<br />
cotiledoane ( forma˛iuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare ale embrionului care uneori <strong>de</strong>vin primele<br />
frunze ale plantei) se nume te hipocotil. Este partea care se formeaz„ la Ónceput<br />
c‚nd are loc germina˛ia. La plantele hipogee la care cotiledoanele r„m‚n Ón sol axa<br />
hipocotil„ este extrem <strong>de</strong> scurt„. Axa epicotil„ se situeaz„ Óntre cotiledoane i primele<br />
frunze.<br />
ï Locul <strong>de</strong> inser˛ie al frunzelor pe tulpin„, ceva mai Óngro at, poart„ <strong>de</strong>numirea<br />
<strong>de</strong> nod. Por˛iunea tulpinal„ dintre dou„ noduri consecutive se nume te internod. La<br />
plantulele tinere internodiile nu sunt Ónc„ <strong>de</strong>zvoltate i prin urmare frunzele sunt<br />
inserate la niveluri foarte apropiate. Cre terea Ón lungime a internodiilor se datoreaz„<br />
meristemelor intercalare situate <strong>de</strong>asupra fiec„rui nod. Acest mecanism genereaz„<br />
cre terea Ón lungime a tulpinii i se nume te cre tere intercalar„. Activitatea acestor<br />
meristeme intercalare Ónceteaz„ c‚nd internodiile ajung la talia lor <strong>de</strong>finitiv„,<br />
meristemele intercalare epuiz‚ndu-se. Œn cazurile Ón care internodiile r„m‚n scurte<br />
frunzele sunt inserate la niveluri foarte apropiate form‚nd rozete bazale.<br />
ï Frunzele, dar i ramurile i florile se <strong>de</strong>zvolt„ din muguri. Mugurii sunt alc„tui˛i din<br />
c‚teva internodii foarte scurte, primordiifere, protejate <strong>de</strong> frunze protectoare numite<br />
catafile.
ï Dup„ pozi˛ia lor pe tulpin„, ace tia sunt: terminali Ón v‚rful tulpinii<br />
principale i a celor secundare, <strong>de</strong>termin‚nd cre terea acestora Ón<br />
lungime; axilari sau laterali, se prind la noduri la axila frunzelor<br />
gener‚nd Ón anul urm„tor frunze sau ramuri. Ace tia din urm„ Ón<br />
cazul Ón care r„m‚n inactivi mai mult <strong>de</strong> un an se numesc muguri<br />
dorminzi i reprezint„ poten˛ialul regenerator al plantei Ón caz <strong>de</strong><br />
incendiu, t„iere, atac masiv <strong>de</strong> d„un„tori. Pe locuri ne<strong>de</strong>terminate,<br />
chiar i pe r„d„cini pot s„ apar„ muguri suplimentari numi˛i<br />
adventivi FDUH VH IRUPHD]ă PDL DOHV Ón situa˛ii <strong>de</strong> r„niri dintr-un<br />
˛esut <strong>de</strong> cicatrizare numit calus. Dac„ mugurele terminal dispare<br />
locul i func˛ia sa o preia mugurele axilar cel mai apropiat <strong>de</strong>venit<br />
astfel mugure <strong>de</strong> Ónlocuire. A<strong>de</strong>sea mugurii axilari sunt Ónso˛i˛i <strong>de</strong><br />
al˛i doi numi˛i muguri suplimentari. Dac„ sunt a eza˛i <strong>de</strong> o parte i<br />
alta a celui axilar se numesc colaterali, iar dac„ sunt <strong>de</strong>asupra i<br />
sub acesta Ói numim seriali. Mugurii care produc frunze Ói numim<br />
foliari, cei care stau la originea florilor, florali, iar din cei care se<br />
<strong>de</strong>zvolt„ ambele forma˛iuni, mic ti.
Ramifica˛ia tulpinii<br />
Tulpinile numite i telomi caracteristice plantelor primitive erau<br />
ramificate dichotomic. Acest mod <strong>de</strong> ramifica˛ie se Ónt‚lne te ast„zi<br />
la briofite, dar i la unele ferigi precum Psilotum sau Lycopodium.<br />
Dichotomia este ini˛iat„ <strong>de</strong> la nivelul celulei apicale care se divi<strong>de</strong> Ón<br />
sens longitudinal, cele dou„ ramuri <strong>de</strong>zvolt‚ndu-se din celulele fiice.<br />
ï La spermatofite tulpina se ramific„ pornind <strong>de</strong> la mugurii<br />
laterali. Modul Ón care din mugurii axilari <strong>de</strong>riv„ ramurile secundare<br />
este condi˛ionat genetic, fiind o particularitate a fiec„rei specii. Dac„<br />
ramurile laterale r„m‚n scurte vorbim <strong>de</strong> microblaste care <strong>de</strong> regul„<br />
poart„ flori i fructe. Alte ramuri se alungesc <strong>de</strong>venind macroblaste<br />
care <strong>de</strong> regul„ au doar frunze i late ramuri. La mul˛i arbori se<br />
formeaz„ macroblaste, iar Ón cel <strong>de</strong>-al doilea an pe acestea se<br />
formeaz„ microblastele fructifere.<br />
ï Modul <strong>de</strong> ramifica˛ie foarte variat la diferitele plante se poate<br />
grupa Ón dou„ tipuri: monopodial„ i simpodial„.
ï Ramifica˛ia monopodial„ presupune existen˛a tulpinii principale care<br />
str„bate ca un ax central Óntregul sistem caulinar, alungindu-se prin<br />
activitatea mugurelui terminal. Ramurile laterale se <strong>de</strong>zvolt„<br />
acropetal (<strong>de</strong> la baz„ spre v‚rf) din mugurii axilari. Acest mod <strong>de</strong><br />
cre tere se datoreaz„ inhibi˛iei pe care o exercit„ mugurele terminal<br />
asupra mugurilor axilari mai apropia˛i.<br />
ï Ramifica˛ia simpodial„ se manifest„ Ón urm„torul mod:<br />
mugurele terminal <strong>de</strong>termin„ alungirea axei principale p‚n„ la un<br />
punct, apoi Ó i Ónceteaz„ activitatea i rolul s„u este preluat <strong>de</strong><br />
mugurele axilar imediat urm„tor care prin activitatea sa <strong>de</strong>termin„<br />
formarea unei axe <strong>de</strong> ordinul II Ón prelungirea celei dint‚i; c‚nd acet<br />
mugure Ó i Ónceteaz„ activitatea rolul s„u este preluat <strong>de</strong> urm„torul<br />
mugure axilar rezult‚nd o ax„ <strong>de</strong> ordinul III etc; asfel axul principal<br />
al plantei este format din ramuri <strong>de</strong> diferite ordine <strong>de</strong> m„rimi.<br />
Ramifica˛ia simpodial„ poate fi simpl„, dubl„ c‚nd doi muguri axilari<br />
Ónlocuiesc pe cel terminal av‚nd aspectul unei false dichotomii sau<br />
multipl„ dac„ mugurele terminal este Ónlocuit <strong>de</strong> mai mul˛i axilari.
ï O ramifica˛ie mixt„, combina˛ie a celor dou„ <strong>de</strong> baz„, se<br />
Ónt‚lne te la bumbac, Gossypium herbaceum, la care<br />
tulpina are ramifica˛ie monopodial„, iar c‚rceii una<br />
simpodial„.<br />
ï La Graminee este caracteristic un sistem <strong>de</strong><br />
ramificare numit Ónfr„˛ire. La DFHVWH SODQWH OD ED]D<br />
tulpinii se g„sesc numeroase noduri apropiate, numite<br />
noduri <strong>de</strong> Ónfr„˛ire, <strong>de</strong> OD ILHFDUH GH]YROWkQGX-se un l„star<br />
aerian <strong>de</strong> aceea i dimensiune ca tulpina principal„.<br />
Œnfr˛irea are loc Ónc„ din faza embrionar„ din mugurii<br />
situa˛i la axila coleoptilului.<br />
ï Plantele ramificate pot forma un aparat foliar<br />
fotosintetic activ mai bine <strong>de</strong>zvoltat.
Tipuri morfologice <strong>de</strong> tulpini<br />
<strong>Morfo</strong>logia tulpinii este variat„ Ón func˛ie <strong>de</strong><br />
configura˛ia genetic„ specific„, dar i <strong>de</strong><br />
condi˛iile <strong>de</strong> biotop.<br />
ï Dup„ mediul Ón care se <strong>de</strong>zvolt„ se<br />
<strong>de</strong>osebesc tulpini aeriene, subterane i acvatice.<br />
ï Tulpinile aeriene sunt articulate i nearticulate.<br />
Tulpinile nearticulate sunt alc„tuite din internodii<br />
foarte scurte. Din aceast„ categorie amintim:<br />
ï -cau<strong>de</strong>xul, tulpin„ c„rnoas„ scurt„, cu frunze<br />
dispuse Ón rozet„ bazal„ la Agave americana,<br />
Sempervivum etc;
ï -stipesul, tulpin„ columnar„ care poart„ Ón v‚rf un buchet <strong>de</strong> frunze, iar pe<br />
trunchi cicatricile frunzelor c„zute; este caracteristic palmierilor;<br />
ï Din categoria tulpinilor articulate amintim:<br />
ï -paiul sau culmul care poate neramificat, gol la interior, la gr‚u sau plin la<br />
porumb i ramificat la bambus;<br />
ï -calamusul, tulpin„ articulat„, dar f„r„ noduri evi<strong>de</strong>nte la Juncus, Scirpus;<br />
ï -caulisul, tulpin„ ierboas„ caracteristic„plantelor anuale i bianuale; pot fi<br />
tri-, tetra, sau cu mai multe muchii;<br />
ï -scapul, tulpina care la baz„ are o rozet„ bazal„ <strong>de</strong> frunze datorit„ unor<br />
noduri foarte apropiate i un internod lung f„r„ frunze, dar cu o inflorescen˛„<br />
sau o floare Ón v‚rf;<br />
ï Dup„ consisten˛a lor tulpinile pot fi c„rnoase, ierboase sau lemnoase.<br />
ï Dup„ orientarea Ón spa˛iu pot fi drepte sau ortotrope, volubile,<br />
plagiotrope (culcate).
Tulpinile aeriene metamorfozate<br />
sunt:<br />
ï -tulpinile asimilatoare caracteristice speciilor xerofile suculente la care frunzele sunt<br />
reduse. fiesuturile asimilatoare se g„sesc imediat sub epi<strong>de</strong>rma tulpinii (Opuntia,<br />
Echinocactus).<br />
ï -cladodiile, tulpini asimilatoare, l„˛ite, f„r„ ˛esuturi suculente, cu cre tere<br />
ne<strong>de</strong>terminat„ (Genista sagittalis).<br />
ï -filocladiile, sunt ramuri foliiforme, asimilatoare, cu cre tere <strong>de</strong>terminat„ la Ruscus<br />
aculeatus.<br />
ï -filodiile sunt pe˛ioluri sau rahisuri foliareasimilatoare care se l„˛esc c„p„t‚nd<br />
aspectul unor frunze.<br />
ï -tulpinile tuberizate care Ó i <strong>de</strong>zvolt puternic parenchimul cortical Ón care se<br />
<strong>de</strong>poziteaz„ substan˛e <strong>de</strong> rezerv„. La gulie se tuberizeaz„ c‚teva internodii, la unele<br />
orhi<strong>de</strong>e primul sau primele internodii <strong>de</strong> la baza tulpinii, iar la unii palmieri Óntreg<br />
trunchiul.<br />
ï -tuberulele sunt mugurii axilari (Ranunculus ficaria) sau florali (Polygonul viviparum)<br />
ale c„ror axe se <strong>de</strong>zvolt„, se tuberizeaz„, iar frunzele se reduc puternic.<br />
ï -bulbilele sunt mugurii axilari sau florali ale c„ror frunze se <strong>de</strong>zvolt„ mult i se umplu<br />
cu substan˛e <strong>de</strong> rezerv„. Plantele care formeaz„ bulbile florale se numesc vivipare.
Tulpinile subterane metamorfozate<br />
sunt:<br />
-rizomii sunt alc„tui˛i din internodii scurte (microblaste sau brahiblaste) sau<br />
lungi prev„zute cu muguri la axila frunzelor scvamiforme, Ón care se<br />
<strong>de</strong>poziteaz„ substan˛e <strong>de</strong> rezerv„. Pot fi monopodial ramifica˛i (Paris<br />
quadrifolia, Convallaria majalis) sau simpodiali(Polygonatum, Iris).<br />
ï -tuberculii sunt microblaste bogate Ón substan˛e <strong>de</strong> rezerv„, cu muguri<br />
axilari (ìochiî) la axila unor frunze scvamiforme. Provin din tuberizarea<br />
v‚rfului unui stolon sau a unor muguri axilari (cartof), din tuberizarea<br />
hipocotilului (Corydalis), a epicotilului subteran (Testudinaria), hipocotilului<br />
i r„d„cinii primare (Raphanus, Bryonia).<br />
ï -bulbotuberii spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> tuberculi sunt Ónveli˛i Ón frunze uscate<br />
numite tunici. Materiile <strong>de</strong> rezerv„ se <strong>de</strong>pun Ón mugurii axilari fie la v‚rful<br />
bulbotuberului mam„.<br />
ï -bulbii sunt microblaste acopeite <strong>de</strong> frunze c„rnoase Ón care se <strong>de</strong>poziteaz„<br />
substan˛e <strong>de</strong> rezerv„. La exterior se g„sesc catafile membranoase i<br />
uscate Ón cazul bulbului tunicat (Allium cepa, Scilla bifolia) sau frunzele<br />
externe sunt i ele c„rnoase, mai mici i se acoper„ imbricat la bulbii<br />
solzo i (Lilium candidum). La VXEVXRDUD IUXQ]HORU FăUQRDVH VH IRUPHD]ă<br />
mugurii terminali i laterali. Œn unele cazuri mugurii se tuberizeaz„ i ei<br />
transform‚ndu-se Ón bulbi ori (ìc„˛eiì <strong>de</strong> usturoi).
ï Tulpini acvatice caracterizeaz„ plantele<br />
submerse. Au caractere anatomice particulare<br />
precum aerenchim bine <strong>de</strong>zvoltat, elementele<br />
stereomului i ale xilemului slab reprezentate.<br />
Majoritatea plantelor acvatice parcurg perioada<br />
<strong>de</strong> iarn„ sub form„ <strong>de</strong> muguri terminali sau<br />
axilari numi˛i hibernacule (Utricularia, Stratiotes,<br />
Potamogeton). Unele plante acvatice au tulpina<br />
foarte redus„ (Lemna, Salvinia, Stratiotes,<br />
Hydrocharis).
Anatomia tulpinii<br />
ï Conul vegetativ (v‚rful vegetativ)<br />
ï Cre terea tulpinii se datoreaz„ Ón principal extremit„˛ii<br />
meristematice numit„ apex caulinar, con sau v‚rf vegetativ. La<br />
unele ferigi apexul este reprezentat printr-o singur„ celul„ ini˛ial„<br />
numit„ apical„ tridirec˛ional„ care genereaz„ toate ˛esuturile tulpinii.<br />
La gimnosperme i angiosperme apexul este constituit dintr-o<br />
por˛iune terminal„ cu activitate meristematic„ slab„ numit„ zona<br />
quiescent„ (lini tit„), imediat mai jos ìinelul apical ini˛ialî-zona cea<br />
mai activ„ meristematic care genereaz„ celulele noi. Acest inel<br />
ini˛ial are o lungime <strong>de</strong> cca 50 Ïm, la acest nivel diferen˛iindu-se<br />
frunzele i scoar˛a tulpinii. 6XE ]RQD GH PD[LPă SUROLIHUDUH VH<br />
g„se te zona <strong>de</strong> diferen˛iere av‚nd 50-80 Ïm lungime. Œn aceast„<br />
zon„ este <strong>de</strong>terminat care parte a informa˛iei ereditare a celulelor<br />
embrionare se va exprima Ón cursul diferen˛ierii celulare. De<br />
asemenea este <strong>de</strong>terminat„ viitoarea func˛ie a diferitelor celule.
ï Œn organizarea conului vegetativ se distinge un complex tisular central (echivalentul<br />
corpusului) i un ˛esut Ónvelitor (tunica) ce pot fi recunoscute Ónc„ din zona <strong>de</strong><br />
diferen˛iere. De asemenea persist„ un meristem rezidual Óntre complexul central<br />
(corpusul) i tunic„<br />
ï Œn zona <strong>de</strong> alungire corespunz„toare zonei <strong>de</strong> diferen˛iere, celulele embrionare<br />
se alungesc i se diferen˛iaz„ gener‚nd diferite ˛esuturi. Œn acest stadiu <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
se recunosc <strong>de</strong>ja elementele precursoare ale ˛esuturilor conduc„toare. Ele se<br />
formeaz„ din meristemul rezidual dintre corpul central i tunic„, care <strong>de</strong>vine<br />
procambiu Ón zona <strong>de</strong> alungire. Ini˛ial procambiul genereaz„ spre exterior primele<br />
elemente <strong>de</strong> floem (protofloemul) i ceva mai t‚rziu, spre interior primele alemente <strong>de</strong><br />
xilem (protoxilemul). Corpul meristematic central (corpusul) se diferen˛iaz„ Óntr-un<br />
˛esut parenchimatic ñ PăGXYD. Tunica evolueaz„ spre un parenchim cortical-scoar˛a<br />
i spre epi<strong>de</strong>rm„. Ea genereaz„ <strong>de</strong> asemenea primordiile foliare care se constituie<br />
Ónc„ din zona inelului ini˛ial i Ón cea <strong>de</strong> alungire. Primordiile foliare apar la Ónceput ca<br />
ni te excrescen˛e generate <strong>de</strong> o activitate meristematic„ mai intens„ Ón anumite<br />
puncte ale inelului ini˛ial. Aceste primordii cresc i se diferen˛iaz„ acropetal cele <strong>de</strong> la<br />
v‚rf fiind mai mici, iar cele <strong>de</strong> la baz„ mai mari acoperindu-le pe celelalte. Conul<br />
vegetativ Ómpreun„ cu primordiile foliare constituie mugurele terminal. Œn zonele<br />
climatice cu anotimpuri nefavorabile mugurele terminal r„m‚ne latent c‚teva luni,<br />
protejat fiind <strong>de</strong> catafile, apoi porne te Ón vegeta˛ie alungind tulpina. Concomitent<br />
tulpina manifest„ i o cre tere primar„ Ón grosime datorit„ procambiului. Tulpina se<br />
Óngroa „ pe m„sur„ ce se distan˛eaz„ <strong>de</strong> apexul vegetativ <strong>de</strong> aceea v‚rful cap„t„ o<br />
form„ conic„. La Monocotyledonatae diametrul viitor al tulpinii este <strong>de</strong>terminat Ónc„<br />
<strong>de</strong> la nivelul v‚rfului vegetativ.
Structura primar„ a tulpinii<br />
ï Diferen˛ierea celulelor i formarea ˛esuturilor primare sunt evi<strong>de</strong>nte<br />
<strong>de</strong><strong>de</strong>subtul zonei <strong>de</strong> alungire. La nivelul tulpinii primare se disting<br />
urm„toarele ˛esuturi.<br />
ï fiesuturi <strong>de</strong> ap„rare. Tulpina primar„ este <strong>de</strong>limitat„ la exterior<br />
<strong>de</strong> o epi<strong>de</strong>rm„ monostratificat„ care prezint„ stomate i o cuticul„.<br />
ï Parenchimul, format din celule izodiametrice cu pere˛ii sub˛iri<br />
celulozici este reprezentat la nivelul tulpinii prin trei zone: scoar˛a<br />
primar„, razele medulare primare i m„duva. Scoar˛a primar„ este<br />
constituit„ din celule relativ izodiametrice. Scoar˛a primar„ este un<br />
cilindru parenchimatic situat Óntre epi<strong>de</strong>rm„ i fasciculele<br />
conduc„toare. Œn straturile superficiale ale acestui ˛esut se g„sesc<br />
cloroplaste, prin urmare au func˛ie fotosintetic„. Œn centrul axei<br />
tulpinale se g„se te m„duva care Ón numeroase cazuri asigur„<br />
acumularea <strong>de</strong> substan˛e nutritive. La multe plante ierboase celulele<br />
medulare se <strong>de</strong>zorganizeaz„ gener‚nd o lacun„ medular„.<br />
Leg„tura dintre m„duv„ i scoar˛„ este asigurat„ <strong>de</strong> razele<br />
medulare primare care se g„sesc Óntre fasciculele conduc„toare.
ï fiesuturile conduc„toare care asigur„ transportul substan˛elor la distan˛„<br />
sunt reunite Ón fascicule conduc„toare.<br />
ï Fasciculele conduc„toare sunt alc„tuite din xilem i floem, GRXă<br />
complexe tisulare cu func˛ii diferite. Xilemul asigur„ Ón principal transportul<br />
pe distan˛„ mare a sevei brute absorbite <strong>de</strong> r„d„cin„. Uneori prim„vara,<br />
transport„ i seva elaborat„ Ón cazul arborilorsau azotul organic <strong>de</strong> la<br />
nodozit„˛ile radiculare ale Leguminosaceaelor. Floemul transport„ seva<br />
elaborat„ <strong>de</strong> la frunze asigur‚nd distribu˛ia ei Ón plant„.<br />
ï Xilemul este constituit din elemente diferite: trahei<strong>de</strong>, trahee, fibre<br />
lemnoase i celule parenchimatice <strong>de</strong> lemn. Transportul sevei brute este<br />
efectuat <strong>de</strong> c„tre trahei<strong>de</strong> i trahee care sunt celule moarte, protoplastul lor<br />
<strong>de</strong>gener‚nd. Trahei<strong>de</strong>le sunt vase imperfecte cu pere˛ii spiraliza˛i sau<br />
scalariformi. Traheele sunt tuburi formate din mai multe celule fuzionate<br />
dintre care dispar pere˛ii transversali. Trahei<strong>de</strong>le au o lungime <strong>de</strong> 0,3-10<br />
mm i un diametru <strong>de</strong> 30 Ïm, iar Ón cazul traheelor lungimea celulelor este<br />
similar„, dar ele formeaz„ tuburi continui care dob‚n<strong>de</strong>sc dimensiuni mult<br />
mai mari. Diametrul traheelor este <strong>de</strong> 10-400 Ïm sau Ón cazul lianelor <strong>de</strong><br />
p‚n„ la 700 Ïm.
ï Elementele xilemului, moarte fiind nu <strong>de</strong>zvolt„ presiune osmotic„ i<br />
turgescen˛„, dar sunt sub efectul <strong>de</strong> aspira˛ie <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> transpira˛ie<br />
care induce o presiune negativ„ ce se transmite <strong>de</strong>-a lungul lor p‚n„ la<br />
r„d„cin„. Pentru a se evita ruperea pere˛ilor celulari datorit„ acestei<br />
presiuni negative, ace tia sunt sunt lignifica˛i. Lignificarea spiralat„ i inelat„<br />
permite alungirea vaselor Ónainte ca ele s„ moar„ <strong>de</strong> aceea o g„sim la<br />
nivelul fasciculelor tinere din apexul tulpinii. Pere˛ii celulari ai trahei<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
la gimnosperme sunt consolida˛i puternic cu lignin„ ceea ce face s„<br />
dob‚n<strong>de</strong>asc„ un rol <strong>de</strong> sus˛inere pe l‚ng„ cel <strong>de</strong> transport. To˛i ace ti pere˛i<br />
sunt str„b„tu˛i <strong>de</strong> numeroase punctua˛iuni. Apa FLUFXOă Ón sens longitudinal<br />
prin xilem, dar poate <strong>de</strong> asemenea penetra i pere˛ii laterali spre celulele<br />
vecine. Circula˛ia apei este facilitat„ <strong>de</strong> absen˛a protoplastului, dar la<br />
trahei<strong>de</strong> Ónc„ pere˛ii transversali opun o oarecare rezisten˛„. Traheele<br />
reprezint„ un stadiu evolutiv di punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al fiziologiei transportului.<br />
Iat„ <strong>de</strong> ce un ˛esut conduc„tor numai din trahei<strong>de</strong> este un indicator al unei<br />
evolu˛ii mai pu˛in avansate. Este cazul pteridofitelor i gimnospermelor la<br />
care xilemul este constituit mai ales din trahei<strong>de</strong>. Dar chiar i la aceste<br />
grupe exist„ i excep˛ii (rizomii <strong>de</strong> la Filicinae, tulpina <strong>de</strong> la Welwitschia<br />
mirabilis con˛in trahee).
ï Angiospermele, mult mai evoluate, au lemnul constituit din trahei<strong>de</strong><br />
i trahee.<br />
ï Fibrele lemnoase sunt celule moarte, alungite cu pere˛ii<br />
puternic lignifica˛i av‚nd rol excusiv <strong>de</strong> sus˛inere. Gimnospermele<br />
nu au fibre lemnoase, sus˛inerea realiz‚nd-o exclusiv trahei<strong>de</strong>le.<br />
Fibrele lemnoase sunt <strong>de</strong> asemenea absente la angiospermele<br />
ierboase cu structur„ primar„.<br />
ï Parenchimul lemnos este constituit din celule vii care<br />
Ónconjoar„ vasele. Aceste celule <strong>de</strong>vin chiar celule <strong>de</strong> transfer. Ele<br />
pot servi la eliberarea controlat„ a ionilor i altor solu˛ii Ón lumenul<br />
celulelor conduc„toare. La arbori celulele parenchimului traverseaz„<br />
punctua˛iunile vaselor lemnoase p„trunz‚nd Ón interiorul acestora,<br />
umfl‚ndu-se i stfel Ónchiz‚nd lumenul vasului. Aceste expansiuni<br />
se numesc tile, se formeaz„ la sf‚r itul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegeta˛ie i<br />
Ónchid <strong>de</strong>finitiv vasele.
ï Floemul este constituit din diferite elemente celulare: vase numite i tuburi ciuruite flancate <strong>de</strong><br />
celule anexe, parenchim liberian i fibre liberiene.<br />
ï Celulele i tuburile ciuruite transport„ seva brut„. Difer„ esen˛ial <strong>de</strong> xilem <strong>de</strong>oarece sunt vii<br />
Ón stadiul func˛ional. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re filogenetic celulele ciuruite corespund formelor primitive<br />
<strong>de</strong> elemente conduc„toare, exist‚nd la pteridofite i la gimnosperme. Prezen˛a pere˛ilor<br />
transversali oblig„ existen˛a a numero i pori. 9DVHOH FRQGXFăWRDUH VXQWFRQVWLWXLWH GLQ DOLQLDPHQWH<br />
<strong>de</strong> numeroase celule ciuruite.<br />
ï Tuburile ciuruite sunt filogenetic mai evoluate <strong>de</strong>c‚t simplele celule. Ele sunt constituite din<br />
elemente alungite asamblate Ón lan˛uri lungi. Pere˛ii trasversali sunt perfora˛i <strong>de</strong> numeroase<br />
punctua˛iuni repartizate uniform sau grupate Ón c‚mpuri ciuruite. Pere˛ii longitudinali ai tuburilor<br />
ciuruite Ónvecinate prezint„ c‚mpurile ciuruite la acela i nivel. Punctua˛iunile tuburilor ciuruite<br />
<strong>de</strong>riv„ din plasmo<strong>de</strong>smele modificate i sunt acoperite <strong>de</strong> un poli-‚-glucan numit caloz„.<br />
Punctua˛iunile sunt <strong>de</strong>schise i permeabile constituen˛ilor solubili i <strong>de</strong> asemenea virusurilor. Ele<br />
sunt traversate Ón egal„ m„sur„ <strong>de</strong> cordoane plasmatice i <strong>de</strong> reticul endoplasmic. (OHPHQWHOH<br />
tuburilor ciuruite formeaz„, prin urmare, un continuum citoplasmatic facilitat <strong>de</strong> existen˛a<br />
punctua˛iunilor. Protoplastul tuburilor ciuruite are c‚teva caracteristici diferite <strong>de</strong> a altor celule<br />
vegetale: nucleul este regresat, reprezent‚nd asfel singurul caz<strong>de</strong> celule vegetale vii anucleate<br />
(secundar); tonoplastul este regresat, aceste forma˛iuni neprezent‚nd vacuole, sucul celular,<br />
adic„ seva elaborat„ circul‚nd prin lumenul celular. Elementele tuburilor ciuruite au o pelicul„ fin„<br />
<strong>de</strong> citoplasm„ <strong>de</strong>ns„ <strong>de</strong>limitat„ la exterior <strong>de</strong> o plasmalem„ semipermeabil„. Prin urmare tuburile<br />
ciuruite func˛ioneaz„ ca un sistem osmotic , proprietate necesar„ mecanismului <strong>de</strong> transport al<br />
sevei elaborate.
ï Tuburile ciuruite func˛ioneaz„ un singur sezon <strong>de</strong> vegeta˛ie. Cele<br />
plurianuale sunt <strong>de</strong> fapt reÓnnoite Ón fiecare an.<br />
ï Celulele anexe i celulele tuburilor ciuruite tisular provin din<br />
aceea i celul„ mam„ Ón urma unei diviziuni longitudinale inegale.<br />
Celulele fiice r„m‚n Ón leg„tur„ prin numeroase plasmo<strong>de</strong>sme.<br />
Celulele anexe asigur„ un schimb activ cu tuburile ciuruite,<br />
transportul sevei elaborate fiind consumator <strong>de</strong> energie. Celulele<br />
anexe sunt bogate Ón mitocondrii furniz‚nd energia necesar„<br />
tuburilor ciuruite.<br />
ï La pteridofite i gimnosperme care nu posed„ celule anexe,<br />
celulele parenchimului liberian asigur„ func˛ia <strong>de</strong> import-export<br />
energetic necesar transportului sevei elaborate.<br />
ï Fibrele liberiene formeaz„ un ˛esut <strong>de</strong> sus˛inere. Celulele sunt<br />
alungite, moarte i sclerificate. Acest ˛esut <strong>de</strong> sus˛inere se <strong>de</strong>zvolt„<br />
pe l‚ng„ vasele conduc„toare ca o gard„ protectoare evit‚nd<br />
turtirea tuburilor ciuruite datorit„ presiunii ˛esuturilor Ónvecinate.
ï Tulpina este supus„ for˛ei v‚ntului. Un tub este mai<br />
flexibil <strong>de</strong>c‚t un cilindru plin. Fasciculele conduc„toare<br />
con˛in‚nd elemente lignificate <strong>de</strong> xilem ca elemente <strong>de</strong><br />
sus˛inere au migrat Ón cursul evolu˛ieie din centrul axei<br />
caulinare la periferie. S-a format un tub care apare<br />
segmentat transversal sub form„ <strong>de</strong> fascicule<br />
conduc„toare organizate Ón cerc, GHVSăU˛ite prin raze<br />
medulare. Acest tip <strong>de</strong> organizare este prezent la<br />
dicotiledonate. Teoria originii i evolu˛iei stelului permite<br />
Ón˛elegerea evolu˛iei organiz„rii fasciculelor<br />
conduc„toare pornind <strong>de</strong> la protostelul cormofitelor<br />
terestre primitive.
ï Œn schimb, OD PRQRFRWLOHGRQDWH,<br />
fasciculele conduc„toare apar repartizate<br />
pe toat„ sec˛iunea unei tulpini v„zute Ón<br />
sec˛iune trasversal„. Acest tip <strong>de</strong><br />
organizare rezult„ din traiectul fasciculelor<br />
foliare care p„trund Ón tulpin„ <strong>de</strong> la<br />
periferie, i parcurg <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt c‚teva<br />
internodii. Practic fiecare fascicul<br />
conduc„tor este unul provenit dintr-o<br />
frunz„.
ï Evolu˛ia stelului i structura fasciculelor<br />
conduc„toare<br />
ï Diversitatea structural„ a fasciculelor conduc„toare<br />
existente la cormofite este explicat„ <strong>de</strong> o manier„<br />
sintetic„ <strong>de</strong> teoria stelului. Conform acestei teorii<br />
ansamblul fasciculelor conduc„toare din tulpin„ i din<br />
r„d„cin„ formeaz„ o unitatea morfologic„ i func˛ional„,<br />
stelul. Teoria stelului permite Ón˛elegerea tuturor tipurilor<br />
<strong>de</strong> cilindru central pornind <strong>de</strong> la protostelul caracteristic<br />
cormofitelor primitive. Protostelul este constituit dintr-o<br />
coloan„ central„ <strong>de</strong> trahei<strong>de</strong> Ónconjurat„ <strong>de</strong> un floem<br />
simplu. Protostelul era caracteristic pteridofitelor<br />
primitive <strong>de</strong> tipul Rhynia i este prezent i la ferigile<br />
actuale Ón stadiu t‚n„r.
ï Etapele urm„toare ale evolu˛iei corespund unei fragment„ri a<br />
stelului Ón cordoane individuale, rezult‚nd un protostel fragmentat.<br />
Se pot <strong>de</strong>osebi trei tipuri <strong>de</strong> protostel: haplostel cel mai primitiv la<br />
care xilemul este mai mult sau mai pu˛in circular Ón sec˛iune<br />
transversal„, actinostel dac„ Ón sec˛iune lemnul apare stelat i<br />
plectostel caracterizat prin f‚ ii sau cordoane <strong>de</strong> lemn dispuse mai<br />
mult sau mai pu˛in paralel, unite Óntre ele sau fragmentate. Œn prima<br />
etap„ protostelul a dob‚ndit o m„duv„ dispus„ Ón centrul coloanei<br />
xilematice, vitaliz‚nd-o. S-a format astfel un sifonostel. 6H<br />
<strong>de</strong>osebesc dou„ tipuri <strong>de</strong> sifonostel, unul ectofloic c‚nd floemul<br />
Ónconjoar„ lemnul i unul amfifloic c‚nd exist„ doi cilindri floemici <strong>de</strong><br />
o parte i alta a lemnului. Œn acest caz apare endo<strong>de</strong>rm„ at‚t la<br />
exterior la grani˛a cu scoar˛a, c‚t i la interior spre m„duv„.
ï Din sifonostel, prin expansiunea m„duvei sub form„ <strong>de</strong><br />
raze medulare care fragmenteaz„ ˛esuturile<br />
conduc„toare Ón fascicule s-a format eustelul. Acesta<br />
este constituit din fascicule libero-lemnoase dispuse pe<br />
un cerc i prev„zut cu ˛esuturi parenchimatice<br />
interfasciculare. fiesuturile intrafasciculare apar datorit„<br />
foliariza˛iei, frunzele i ramurile, prin fasciculele care se<br />
<strong>de</strong>prind din masivul central pentru a le vasculariza<br />
creeaz„ bre e la nivelul stelului. 'LQ VLIRQRVWHOXO HFWRIORLF<br />
se formeaz„ eustel tipic, cu fascicule colaterale Din<br />
eustel a <strong>de</strong>rivat atactoctostelul care const„ din fascicule<br />
dispuse <strong>de</strong>zordonat i este lipsit <strong>de</strong> endo<strong>de</strong>rm„.<br />
Caracterizeaz„ tulpina majorit„˛ii monocotiledonatelor i<br />
a unor dicotiledonate.
ï Din sifonostelul amfifloic, prin formarea <strong>de</strong> ramuri i<br />
frunze care ciuruiesc cilindrul <strong>de</strong> ˛esuturi conduc„toare,<br />
liberul intern se poate uni cu cel extern sub forma unei<br />
re˛ele rezult‚nd un dictiostel. Dac„ frunzele i ramurile<br />
sunt numeroase, stelul este puternic fragmentat, apar<br />
multe raze m<strong>de</strong>lare i se formeaz„ fascicule bicolaterale<br />
rezult‚nd un artrostel caracteristic pentru numeroase<br />
familii <strong>de</strong> dicotiledonate sau liberul se une te Ón jurul<br />
lemnului rezult‚nd fascicule concentrice hadrocentrice.<br />
Dac„ acestea se Ónconjoar„ fiecare <strong>de</strong> o endo<strong>de</strong>rm„<br />
proprie <strong>de</strong>vine un caz tipic <strong>de</strong> polistelie.
Structura primar„ a tulpinii la<br />
Pteridophyta<br />
ï Œn general la ferigi Ón structura tulpinii distingem epi<strong>de</strong>rma, scoar˛a i cilindrul central.<br />
ï La Psilotum triquetrum epi<strong>de</strong>rma are celule alungit-dreptunghiulare, orientate<br />
paralel cu raza, printre ele din loc Ón loc sunt stomate. Scoar˛a este groas„ i<br />
diferen˛iat„ Ón dou„ zone: extern„ care cuprin<strong>de</strong> c‚teva straturi clorofiliene i c‚teva<br />
sclerenchimatice, intern„ care este Ón Óntregime parenchimatic„, se termin„ cu o<br />
endo<strong>de</strong>rm„. Stelul este <strong>de</strong>limitat <strong>de</strong> un periciclu, lemnul este central Ón form„ <strong>de</strong> stea,<br />
iar la exteriorul s„u se afl„ floemul Óntre bra˛ele stelei. Œn axul tulpinii se g„se te o<br />
m„duv„ scleificat„. Vorbim aici <strong>de</strong> un actinostel.<br />
ï La Lycopodium tulpina are un cilindru central <strong>de</strong> tip plectostel.<br />
ï La Equisetum tulpina are un contur sinuos-circular cu creste i valecule<br />
( an˛uri). Epi<strong>de</strong>rma are celule cu pere˛ii silicifia˛i, scoar˛a este foarte groas„, fiind<br />
reprezentat„ din cordoane hipo<strong>de</strong>rmice <strong>de</strong> celule mecanice i parenchim (clorofilian<br />
spre exterior i incolor, ODFXQRV VSUH LQWHULRU). Exist„ o endo<strong>de</strong>rm„ <strong>de</strong> tip primar.<br />
Stelul este un parenchim fundamental Ón care se afl„ dispuse pe un cerc fascicule<br />
libero-lemnoase i o mare lacun„ medular„. Primele elemente <strong>de</strong> lemn se resorb<br />
rezult‚nd o lacun„ fascicular„ protoxilematic„; vasele <strong>de</strong> metaxilem se afl„ pe<br />
flancurile lacunei, dar i pe flancurile liberului.
Fascicul amfifloic
Structura primar„ a tulpinii la<br />
Dicotyledonatae<br />
ï O sec˛iune trasversal„ prin tulpina <strong>de</strong> Ranunculus repens evi<strong>de</strong>n˛iaz„ un tip <strong>de</strong><br />
structur„ a tulpinii la dicotiledonate. La exterior se g„se te o epi<strong>de</strong>rm„ alc„tuit„ dintrun<br />
singur strat <strong>de</strong> celule unite Óntre ele. Pere˛ii externi sunt u or bomba˛i i cutiniza˛i.<br />
Printre celulele epi<strong>de</strong>rmice se g„sesc stomate. Sub epi<strong>de</strong>rm„ se g„se te scoar˛a<br />
alc„tuit„ din 4-5 straturi <strong>de</strong> celule parenchimatice i spa˛ii intercelulare. Œn stratele<br />
exterioare se g„sesc cloroplaste, iar pere˛ii celulari ai stratului subepi<strong>de</strong>rmic sunt u or<br />
colenchimatici. Nu se diferen˛iaz„ o endo<strong>de</strong>rm„.<br />
ï Cilindrul central nu este prev„zut cu periciclu, <strong>de</strong> aceea se consi<strong>de</strong>r„ ca limit„<br />
extern„ a sa punctele exterioare ale fasciculelor conduc„toare. Fasciculele<br />
conduc„toare sunt libero-lemnoase <strong>de</strong> tip colateral <strong>de</strong>schis. Liberul este dispus spre<br />
exterior i este format din tuburi ciuruite, celule anexe i parenchim liberian.<br />
Dezvoltarea sa se face centripet. Lemnul este dispus spre interior este alc„tuit din<br />
trahee i parenchim lemnos. /D H[WUHPLWDWHD LQIHULRDUă D FRUGRQXOXL OHPQRV VH<br />
g„sesc elementele protoxilemului formate din elemente vasculare inelate i spiralate.<br />
Metaxilemul este constituit din trahee cu punctua˛iuni simple, oblica sau areolate.<br />
Dezvoltarea lemnului se face centrifug.<br />
ï Œntre lemn i liber se g„se te cambiul intrafascicular.<br />
ï Fiecare fascicul este Ónconjurat <strong>de</strong> o teaca sclerenchimatic„ Óntrerupt„ Ón<br />
dreptul cambiului.<br />
ï Œntre fascicule se g„sesc raze medulare constituite din parenchim, iar Ón centrul<br />
tulpinii o lacun„ medular„.
ï La Aristolochia sipho VWUXFWXUD WXOSLQLL VH SUH]LQWă DVWIHO:<br />
ï Epi<strong>de</strong>rma este unistratificat„ cu o cuticul„ distinct„.<br />
ï Scoar˛a este diferen˛iat„ Ón dou„ zone distincte: extern„<br />
colenchimatoas„, pluristratiticat„ i intern„, parenchimatoas„. Ultimul strat<br />
al scoar˛ei este diferen˛iat Ón teac„ amilifer„ (endo<strong>de</strong>rm„).<br />
ï Cilindrul central este prev„zut cu un periciclu pluristratificat diferen˛iat<br />
Ón dou„ man oane concentrice: unul extern sclerenchimatic (alc„tuit din<br />
macrosclerei<strong>de</strong>) Ón form„ <strong>de</strong> arca<strong>de</strong>, unul intern, pluristratificat i<br />
parenchimatic. Fasciculele libero-lemnoase, <strong>de</strong> tip colateral <strong>de</strong>schis au<br />
aceea i structur„ ca i la Ranunculus, GDU IăUă WHDFă GH VFOHUHQFKLP.<br />
ï Œn tulpinile v‚rstnice se poate observa u or cambiul vascular<br />
interfascicular, care dup„ racordarea cu cel fascicular va genera elementele<br />
conduc„toare secundare.<br />
ï Parenchimul medular i razele medulare completeaz„ eustelul <strong>de</strong> la<br />
aceast„ specie.<br />
ï Mai men˛ion„m prezen˛a zonei perimedulare, SDUWHD PăGXYHL FDUH VH<br />
Ónvecineaz„ cu fasciculele conduc„toare.
Structura primar„ a tulpinii la<br />
Monocotyledonatae<br />
ï Tulpina la Zea mays DUH XUPăWRDUHD VWUXFWXUă. Epi<strong>de</strong>rma unistratificat„ este<br />
alc„tuit„ din celule mici str‚ns unite Óntre ele cu pere˛ii Óngro a˛i i<br />
impregna˛i cu SiO2. Din loc Ón loc se g„sesc stomate.<br />
ï Hipo<strong>de</strong>rma este alc„tuit„ din 2-3 straturi <strong>de</strong> celule cu pere˛ii sclerifica˛i<br />
i lignifica˛i. Scoar˛a este foarte sub˛ire i nu exist„ endo<strong>de</strong>rm„.<br />
ï Cilindrul central este <strong>de</strong> tip atactostel, ocup‚nd cea mai mare parte a<br />
tulpinii. Este constituit dintr-un parenchim fundamental Ón care sunt<br />
dispersate o mul˛ime <strong>de</strong> fascicule colateral Ónchise, inegale ca m„rime.<br />
ï Fasciculele mai mari sunt dispuse spre centrul tulpinii, ele sunt<br />
prev„zute cu arcuri <strong>de</strong> sclerenchim.<br />
ï Lemnul este alc„tuit din protoxilem (trahei<strong>de</strong> sau articule vasculare<br />
inelate i spiralate) Ón care se observ„ o lacun„ protoxilematic„<br />
caracteristic„ <strong>de</strong> origine lizigen„ i din metaxilem alc„tuit din dou„ vase<br />
mari i din parenchi lemnos. Lemnul este dispus Ón forma literei V<br />
cuprinz‚nd Óntre bra˛ele sale liberul. Acesta este constituit din elemente<br />
ciuruite, celule anexe i parenchim liberian.
ï La Triticum aestivum WXOSLQD DUH XUPăWRDUHOH ˛esuturi:<br />
ï Epi<strong>de</strong>rma unistratificat„ i silicifiat„ este prev„zut„ cu stomate,<br />
dispuse Ón ortostihuri Ón dreptul cordoanelor <strong>de</strong> ˛esut asimilator.<br />
ï Scoar˛a este alc„tuit„ dintr-o zon„ pluristratificat„,<br />
sclerenchimatic„ Ón care se g„sesc cordoane <strong>de</strong> ˛esut clorofilian.<br />
Endo<strong>de</strong>rma lipse te.<br />
ï Cilindrul central, <strong>de</strong> tip atactostel este lipsit <strong>de</strong> periciclu.<br />
Fasciculele colateral Ónchise sunt dispuse pe dou„ cercuri<br />
concentrice. Cele externe sunt mai mici, Ónglobate complet Ón<br />
sclerenchim, iar cele mai mari, interne, au c‚te dou„ arcuri <strong>de</strong><br />
sclerenchim. Structura fasciculelor este i<strong>de</strong>ntic„ cu cea <strong>de</strong> la<br />
porumb.<br />
ï Œn centru se g„se te o lacun„ medular„ <strong>de</strong> origine rexigen„.
ï La Asparagus officinalis:<br />
ï Epi<strong>de</strong>rma este lipsit„ <strong>de</strong> stomate i cu o cuticul„ foarte groas„, iar<br />
peretele extern este foarte Óngro at.<br />
ï Scoar˛a este alc„tuit„ dintr-un parenchim meatic format din<br />
c‚teva straturi <strong>de</strong> celule cu pere˛ii celulozici i bogate Ón cloroplaste.<br />
Cel mai a<strong>de</strong>sea celulele straturilor externe sunt u or alungite radiar,<br />
lu‚nd aspect palisadic. Nu se diferen˛iaz„ o endo<strong>de</strong>rm„.<br />
ï Cilindrul central are spre exterior o zon„ <strong>de</strong> parenchim<br />
sclerificat pe care unii o consi<strong>de</strong>r„ periciclu sclerenchimatic, iar spre<br />
interior un parenchim fundamental. Œn aceast„ zon„ intern„ sunt<br />
dispuse pe mai multe cercuri concentrice fasciculele conduc„toare<br />
libero-lemnoase <strong>de</strong> tip colateral Ónchis. Fasciculele interne sunt mai<br />
mari, iar cele periferice, dispuse par˛ial sau total Ón zona <strong>de</strong><br />
sclerenchim, sunt mai mici.
ï Rizomul <strong>de</strong> Convalaria majalis DUH FkWHYD<br />
particularit„˛i: o endo<strong>de</strong>rm„ tipic„ cu celule<br />
Ón form„ <strong>de</strong> potcoav„ ca la r„d„cina <strong>de</strong><br />
Iris, fascicule conduc„toare <strong>de</strong> dou„ tipuri,<br />
unele colaterale Ónchise spre periciclu i<br />
altele concentric leptocentrice spre centrul<br />
cilindrului central.
Cre terea secundar„ Ón grosime<br />
ï Œn cazul plantelor ierboase anuale, cormul este relativ<br />
mic, iar structura primar„ a tulpinii este suficient„ pentru<br />
asigurarea alimenta˛iei i a rezisten˛ei mecanice.<br />
Dimpotriv„ la arbori i arbu tii plurianuali precum cei din<br />
gimnosperme i angiospermele lemnoase este nevoie<br />
<strong>de</strong> o capacitate crescut„ <strong>de</strong> transport i o rezisten˛„<br />
mecanic„ suplimentar„. Pe <strong>de</strong> alt„ parte durata vaselor<br />
conduc„toare este limitat„ i <strong>de</strong> aceea este nevoie <strong>de</strong> o<br />
cre tere secundar„ Ón grosime care s„ adauge ˛esuturi<br />
conduc„toare i mecanice. Gimnospermele i<br />
angiospermele dicotiledonate prezint„ o cre tere<br />
secundar„ Ón grosime tipic„, pe c‚nd<br />
monocotiledonatele cresc Ón grosime Ón mod diferit.
Cambiul<br />
ï Cre terea Ón grosime la gimnosperme i dicotiledonate este<br />
rezultatul activit„˛ii unui meristem lateral cilindric numit cambiu.<br />
Cambiul este constituit din celule prismetice sub˛iate la capete.<br />
Cambiul sub form„ <strong>de</strong> cilindru Ónchis necesar cre teri secundare Ón<br />
grosime poate fi amplasat Ón dou„ variante. La multe specii, Ón<br />
special la arbori exist„ <strong>de</strong> la Ónceput un inel cambial. El separ„<br />
xilemul interior <strong>de</strong> floemul exterior. El provine direct din inelul ini˛ial<br />
al meristemului primar apical al tulpinii i prin urmare constituie o<br />
zon„ generatoare primar„. La alte specii doar la nivelul fasciculelor<br />
conduc„toare se g„se te cambiu intrafascicular. Œn cazul din urm„<br />
se formeaz„ un cambiu secundar din aceste arcuri cambiale<br />
intrafasciculare care se racor<strong>de</strong>az„ cu ni te arcuri cambiale ce se<br />
diferen˛iaz„ din razele medulare, celulele parenchimatice<br />
redob‚ndind capacitatea <strong>de</strong> diviziune. Œn cursul cre terii secundare<br />
Ón grosime celulele cambiale se divid continuu tangen˛ial form‚nd<br />
celule fiice spre exterior i spre interior. Ele se diferen˛iaz„ Ón<br />
˛esuturi secundare <strong>de</strong>finitive.
ï Bibliografia selectiv„:<br />
ï Grin˛escu, I., Botanica, 1985, Editura tiin˛ific„ i enciclopedic„,<br />
Bucure ti.<br />
ï erb„nescu-Jitariu, Gabriela, Toma, C., <strong>Morfo</strong>logia i anatomia<br />
plantelor, 1980, Edit. Didactic„ i pedagogic„, Bucure ti.<br />
ï Andrei, M., Anatomia plantelor, 1978, Edit. Did. i Ped. Bucure ti.<br />
ï Deliu, Cornelia, <strong>Morfo</strong>logia i anatomia plantelor vol I i II, ,<br />
Presa Universitar„ clujean„, Cluj-Napoca.<br />
ï erb„nescu-Jitariu, Gabriela et. col. Practicum <strong>de</strong> biologie<br />
vegetal„, 1983, Ed.Ceres, Bucure ti.<br />
ï Hutira, Maria, Lucr„ri practice <strong>de</strong> morfologia i anatomia plantelor,<br />
1993, Baia Mare.<br />
ï Marian, Monica, <strong>Morfo</strong>logie i anatomie vegetal„, 2003, Ed.<br />
Risoprint, Cluj Napoca