O lume în schimbare: Tinerii şi riscul din mediul online - Ceop
O lume în schimbare: Tinerii şi riscul din mediul online - Ceop
O lume în schimbare: Tinerii şi riscul din mediul online - Ceop
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
O <strong>lume</strong> <strong>în</strong> <strong>schimbare</strong>: <strong>Tinerii</strong> <strong>şi</strong> <strong>riscul</strong> <strong>mediul</strong>ui <strong>online</strong><br />
Toţi copiii contează … oriunde-ar fi<br />
O <strong>lume</strong> <strong>în</strong> <strong>schimbare</strong>:<br />
<strong>Tinerii</strong> <strong>şi</strong> <strong>riscul</strong> <strong>din</strong> <strong>mediul</strong> <strong>online</strong><br />
Să <strong>în</strong>ţelegem ce fac tinerii <strong>online</strong>, riscurile cu care se confruntă <strong>şi</strong><br />
cum să-i protejăm<br />
Joi, 25 noiembrie 2010<br />
Novotel, Bucureşti<br />
Acest eveniment este finanţat de Visa Europe <strong>şi</strong><br />
organizat <strong>în</strong> colaborare cu Save the Children<br />
România<br />
1
O <strong>lume</strong> <strong>în</strong> <strong>schimbare</strong>: <strong>Tinerii</strong> <strong>şi</strong> <strong>riscul</strong> <strong>mediul</strong>ui <strong>online</strong><br />
Joi, 25 noiembrie 2010, Hotel Novotel, Bucureşti<br />
O <strong>lume</strong> <strong>în</strong> <strong>schimbare</strong><br />
Se afirmă adesea că „singurul lucru constant îl reprezintă <strong>schimbare</strong>a”. Această situaţie n-a fost<br />
nicicând mai adevărată ca <strong>în</strong> prezent <strong>în</strong> domeniul tehnologiei <strong>şi</strong> <strong>în</strong> ceea ce priveşte responsabilitatea<br />
de a ţine pasul cu ultimele ten<strong>din</strong>ţe. De exemplu, explozia reţelelor sociale a creat ocazii fără precedent<br />
pentru tineri de a socializa, relaţiona <strong>şi</strong> de a fi creativi. Mediul <strong>online</strong> schimbă modul <strong>în</strong> care trăim,<br />
comunicăm <strong>şi</strong> socializăm.<br />
Din nefericire, ceea ce este adevărat <strong>în</strong> ceea ce-i priveşte pe copii <strong>şi</strong> pe tineri este la fel de adevărat <strong>şi</strong><br />
<strong>în</strong> ceea ce-i priveşte pe prădătorii sexuali.<br />
Pe măsură ce tehnologia se dezvoltă <strong>în</strong> ritm accelerat, adeseori tinerii sunt aceia care fac experienţe<br />
<strong>online</strong> <strong>şi</strong> reaşează graniţele sociale <strong>şi</strong> morale de o manieră nouă, <strong>în</strong>tr-un mediu diferit, pe platformele<br />
digitale care apar <strong>în</strong> permanenţă. Expunerile <strong>din</strong> mass-media ale cazurilor celebre au subliniat<br />
preocupările colective ale societăţii <strong>şi</strong> riscurile pe care le presupun infractorii <strong>online</strong>.<br />
Aşadar cum se folosesc tinerii de internet? Cum este afectată dezvoltarea copiilor de rolul tehnologiei<br />
<strong>în</strong> trezirea timpurie a interesului sexual <strong>şi</strong> hărţuire? Ce fac ei <strong>online</strong> <strong>şi</strong> cum se folosesc de ultimele<br />
tehnologii? Ce fac infractorii sexuali <strong>online</strong> <strong>şi</strong> care sunt riscurile pentru tineri? Cum reacţionează la<br />
aceste provocări organele de aplicare a legii, formatorii <strong>şi</strong> legiuitorul român <strong>şi</strong> cum pun ele la dispoziţia<br />
tinerilor aptitu<strong>din</strong>ile necesare pentru a culege roadele posibilităţilor puse la dispoziţie de internet, astfel<br />
<strong>în</strong>cât aceştia să se protejeze pe ei <strong>în</strong><strong>şi</strong><strong>şi</strong> împotriva riscurilor?<br />
Prezenta conferinţă de o zi va răspunde acestor <strong>în</strong>trebări <strong>şi</strong> nu numai.<br />
Înţelegerea <strong>riscul</strong>ui<br />
Pe baza experienţei unor renumiţi vorbitori <strong>din</strong> <strong>în</strong>treaga Europă, inclusiv <strong>din</strong> România <strong>şi</strong> Marea Britanie<br />
– experţi <strong>în</strong> combaterea infracţiunilor sexuale, pe <strong>mediul</strong> <strong>online</strong> <strong>şi</strong> pe educaţia proactivă – conferinţa va<br />
lărgi nivelul de <strong>în</strong>ţelegere al delegaţilor cu privire la <strong>mediul</strong> <strong>online</strong>, comportamentul vulnerabil al copiilor<br />
<strong>şi</strong> natura infractorilor sexuali <strong>din</strong> acest spaţiu.<br />
Vor fi prezentate exemple ale ultimelor tehnologii, ale platformelor de comunicare, reţelelor sociale <strong>şi</strong><br />
ale spaţiilor de jocuri, subliniindu-se situaţiile <strong>în</strong> care copiii sunt vulnerabili <strong>şi</strong> <strong>în</strong> care se pot lua măsuri<br />
proactive de protecţie.<br />
Conferinţa va analiza exemplele de infracţiuni de abuz sexual <strong>online</strong> asupra minorilor <strong>din</strong> România <strong>şi</strong><br />
<strong>din</strong> Marea Britanie, impactul offline <strong>şi</strong> strategiile folosite pentru a-i proteja pe copii <strong>şi</strong> pe tineri.<br />
Obiectivele conferinţei<br />
În urma conferinţei, delegaţii vor avea de câştigat următoarele:<br />
Înţelegerea rolului jucat de tehnologia informatică <strong>în</strong> trezirea timpurie a interesului sexual la<br />
copii <strong>şi</strong> tineri;<br />
O informare asupra comportamentului la risc al tinerilor <strong>în</strong> cadrul <strong>mediul</strong>ui <strong>online</strong>;<br />
Introducere <strong>în</strong> impactul pe care îl poate avea pornografia asupra comportamentului <strong>şi</strong> dezvoltării<br />
unui tânăr;<br />
Înţelegerea terorizării prin inter<strong>mediul</strong> internetului <strong>şi</strong> a modului <strong>în</strong> care acest lucru îi afectează pe<br />
copii;<br />
O trecere <strong>în</strong> revistă a celor mai recente studii <strong>şi</strong> celei mai recente legislaţii <strong>în</strong> România <strong>şi</strong><br />
Europa;<br />
O informare asupra tiparelor comportamentale <strong>şi</strong> „jocurilor” de pregătire <strong>şi</strong> ademenire efectuate<br />
de infractori (grooming), folosind studii de caz reale;<br />
Instrumente <strong>şi</strong> tehnici de educaţie folosite pentru a proteja copiii <strong>online</strong> <strong>în</strong> România<br />
2
O <strong>lume</strong> <strong>în</strong> <strong>schimbare</strong>: <strong>Tinerii</strong> <strong>şi</strong> <strong>riscul</strong> <strong>mediul</strong>ui <strong>online</strong><br />
Joi, 25 noiembrie 2010, Hotel Novotel, Bucureşti<br />
Joi, 25 noiembrie 2010<br />
09:00 Înregistrare<br />
09:30 Deschidere<br />
09:45 Introducere <strong>în</strong> Trezirea timpurie interesului Sexual <strong>şi</strong> Comportamentele de dependenţă<br />
adoptate de tinerii care folosesc tehnologia <strong>online</strong><br />
Helen Penn, coordonatoarea echipei pentru copii <strong>şi</strong> tineri a Centrului pentru Protecţia Online împotriva<br />
Exploatării Copiilor (CEOP)<br />
10:30 Dezvoltarea Copiilor <strong>şi</strong> Tinerilor: influenţa pornografiei asupra comportamentului.<br />
Profesor Simon Hackett, coordonatorul Facultăţii de Ştiinţe sociale aplicate, Universitatea Durham<br />
11:00 Pauză<br />
11:15 Terorizarea cibernetică – un pericol ascuns: perspectiva europeană asupra Proiectului<br />
UE Kids Online II<br />
Profesor Valentina Marinescu, Facultatea de Sociologie <strong>şi</strong> asistenţă socială, Universitatea Bucureşti<br />
Anca Velicu, cercetător principal la Institutul de Sociologie, Academia română<br />
11:45 Manifestarea <strong>riscul</strong>ui <strong>în</strong> România:<br />
Statisticile conform liniilor telefonice de sesizare<br />
Liliana Roşu, FOCUS: Centrul român pentru copiii dispăruţi <strong>şi</strong> exploataţi sexual<br />
Reacţiile organelor de aplicare a legii<br />
Virgil Spiridon, coordonatorul direcţiei de criminalitate informatică, Poliţia naţională română<br />
12:15 Visa Europe: o reacţie corporatistă la exploatarea sexuală a copiilor<br />
Piet Lakeman, coordonatorul principal al departamentului de Management al <strong>riscul</strong>ui, VISA Europe<br />
12:45 Prânz<br />
13:45 Comportamentul <strong>online</strong> al infractorului: o perspectivă de analiză comportamentală<br />
Tom Simmons, autor de profiluri psihologice, Unitatea de analiză comportamentală de la CEOP<br />
14:30 Reacţia legislativă a României faţă de exploatarea <strong>online</strong> a copiilor: punerea <strong>în</strong> practică a<br />
Convenţiilor privind criminalitatea informatică de la Budapesta <strong>şi</strong> Lanzarote (ETS 185 <strong>şi</strong><br />
ETS 201)<br />
Dr. Raluca Simion, consilier juridic, Direcţia de drept internaţional <strong>şi</strong> cooperare judiciară, Ministerul<br />
Justiţiei <strong>din</strong> România<br />
15:00 Pauză<br />
15:15 Reacţii proactive la problemele apărute <strong>în</strong> România<br />
Ovidiu Majina, coordonator de conştientizare <strong>şi</strong> comunicare, Centrul român pentru un internet mai sigur,<br />
Salvaţi Copiii, România<br />
15:45 Reacţia la Riscuri <strong>în</strong> Marea Britanie<br />
Helen Penn, coordonatoarea echipei pentru copii <strong>şi</strong> tineri a CEOP<br />
16:00 Închidere<br />
16:00 – 18:00 Recepţie pentru stabilirea de contacte: Hotel Novotel Bucureşti<br />
Eveniment special pentru stabilirea de contacte care va oferi o posibilitate de a continua discuţiile<br />
susţinute pe parcursul zilei, cu colegii, <strong>în</strong>tr-un cadru neoficial. Se vor pune la dispoziţie băuturi <strong>şi</strong> tartine.<br />
*Pentru a solicita o invitaţie la această conferinţă este necesar să vă transmiteţi numele, funcţia <strong>şi</strong> adresa<br />
de e-mail la ICPN@ceop.gsi.gov.uk. Nu există nici o taxă de participare la acest eveniment, iar numărul de<br />
locuri este limitat.*<br />
3
O <strong>lume</strong> <strong>în</strong> <strong>schimbare</strong>: <strong>Tinerii</strong> <strong>şi</strong> <strong>riscul</strong> <strong>mediul</strong>ui <strong>online</strong><br />
Joi, 25 noiembrie 2010 Novotel Bucureşti<br />
Helen Penn Coordonatoarea echipei pentru copii <strong>şi</strong> tineri a CEOP<br />
Helen a fost foarte activă <strong>în</strong> domeniul protecţiei copilului <strong>şi</strong> al siguranţei pe internet <strong>în</strong> Marea Britanie <strong>şi</strong> <strong>în</strong><br />
<strong>lume</strong>a <strong>în</strong> curs de dezvoltare. Cu o pregătire <strong>în</strong> asistenţa socială a tineretului, ea s-a alăturat <strong>în</strong> 2003 reţelei<br />
Childnet International, pentru a le gestiona programele de educaţie <strong>şi</strong> de lucru cu comunitatea <strong>în</strong>ainte să fie<br />
delegată la Brigada Naţională de Combatere a Infracţionalităţii <strong>în</strong> 2005. La acest nivel, a coordonat punerea<br />
<strong>în</strong> practică a unui program de educaţie pentru Grupul multidisciplinar de luptă Virtual Global, precum <strong>şi</strong><br />
elaborarea programului Thinkuknow al CEOP. Helen este <strong>în</strong> prezent coordonatoarea departamentului de<br />
educaţie al CEOP, unde creează noi programe de acordare de premii pentru tineri, părinţi, formatori <strong>şi</strong><br />
profesioniştii care folosesc informaţiile operative pentru dosarele naţionale <strong>şi</strong> internaţionale. Până <strong>în</strong><br />
prezent, peste 6,5 milioane de copii <strong>din</strong> Marea Britanie au văzut programul Thinkuknow <strong>şi</strong> peste 450.000 de<br />
profesionişti sunt implicaţi <strong>în</strong> desfăşurarea acestuia. Helen mai este, de asemenea, membră <strong>în</strong> grupul<br />
UKCISS Pentru o Educaţie Mai Bună <strong>şi</strong> ţine conferinţe la nivel naţional <strong>şi</strong> la nivel internaţional, <strong>în</strong> ceea ce<br />
priveşte protecţia <strong>online</strong> a copiilor.<br />
Simon Hackett PhD, coordonatorul Facultăţii de Ştiinţe sociale aplicate, Universitatea Durham<br />
Simon este Profesor universitar <strong>şi</strong> coordonatorul Facultăţii de Ştiinţe Sociale Aplicate de la Universitatea<br />
Durham <strong>din</strong> Marea Britanie. Activitatea sa se referă <strong>în</strong> special la relele tratamente aplicate minorilor, sub<br />
diferitele forme ale acestora, precum <strong>şi</strong> la reacţiile profesionale menite să protejeze bunăstarea copiilor.<br />
Activitatea sa de cercetare a abuzului sexual al copiilor, a infracţiunilor sexuale <strong>şi</strong> a bunăstării minorilor este<br />
cunoscută la nivel internaţional. Este implicat <strong>în</strong> prezent <strong>în</strong>tr-un studiu care beneficiază de o finanţare<br />
consistentă cu privire la traiectoria de viaţă a tinerilor identificaţi ca adoptând comportamente de abuz<br />
sexual. Activitatea clinică a lui Simon <strong>în</strong> ceea ce priveşte copiii <strong>şi</strong> tinerii datează de la <strong>în</strong>ceputul anilor 1990,<br />
iar Simon a fost co-fondatorul <strong>şi</strong> directorul G-MAP, un serviciu britanic de marcă specializat pentru<br />
comunitatea tinerilor. Simon este autorul mai multor cărţi, capitole <strong>şi</strong> articole de ziar referitoare la intervenţia<br />
pentru copii <strong>şi</strong> tineri, inclusiv al publicaţiei Barnardo (2004) „What works for children and young people with<br />
harmful sexual behaviours?” („Ce funcţionează <strong>în</strong> cazul copiilor <strong>şi</strong> al tinerilor cu comportamente sexuale<br />
dăunătoare?”). Simon este <strong>şi</strong> redactorul şef al Revistei „International Social Work” („Asistenţa socială<br />
internaţională”).<br />
Dr. Valentina Marinescu, Profesor asociat<br />
Dr. Valentina Marinescu este profesor asociat la Facultatea de sociologie <strong>şi</strong> asistenţă socială –<br />
Universitatea Bucureşti (Bucureşti, România). Predă cursuri la nivel universitar <strong>şi</strong> post-universitar <strong>în</strong> materia<br />
mass-mediei <strong>şi</strong> a societăţii, precum <strong>şi</strong> a cercetării comunicării <strong>în</strong> masă. Printre interesele ei de cercetare se<br />
numără studiile de media <strong>şi</strong> comunicare <strong>în</strong> Europa de Est, <strong>în</strong> special <strong>în</strong> România, precum <strong>şi</strong> studii cu privire<br />
la statutul sexelor.<br />
Dr. Anca Velicu, cercetător principal la Institutul de Sociologie, Academia română<br />
Anca-Maria Velicu, doctor <strong>în</strong> sociologie (Legătura copiilor cu televiziunea <strong>şi</strong> noul IT&C, Universitatea<br />
Bucureşti) este cercetător principal la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Mai este, de<br />
asemenea, <strong>şi</strong> cercetător la Centrul de Studii Media <strong>şi</strong> Noi Tehnologii de Comunicare al Universităţii<br />
Bucureşti. Printre preocupările sale principale se numără sociologia mass-mediei, copiii <strong>şi</strong> mass-media,<br />
utilizările IT&C, precum <strong>şi</strong> conţinutul sexual <strong>şi</strong> violent <strong>şi</strong> „generaţia digitală”.<br />
Liliana Roşu, director de programe, Centrul Român pentru Copiii Dispăruţi <strong>şi</strong> Exploataţi Sexual – FOCUS.<br />
Liliana este asistent social ca pregătire <strong>şi</strong> a lucrat <strong>în</strong> ultimii 15 ani <strong>în</strong> domeniul protecţiei copilului <strong>din</strong><br />
România. După 3 ani de activitate directă cu familiile <strong>şi</strong> copiii de la nivelul DGASPC Cluj, Liliana <strong>şi</strong>-a<br />
petrecut următorii 10 ani depunând eforturi <strong>în</strong> sensul îmbunătăţirii politicilor <strong>şi</strong> a reglementărilor, aplicării<br />
programelor de reformă <strong>în</strong> domeniul serviciilor sociale pentru copii <strong>şi</strong> a lucrat pentru structura centrală<br />
guvernamentală responsabilă cu elaborarea <strong>şi</strong> punerea <strong>în</strong> aplicare a politicii sectoriale privind protecţia<br />
copilului. Din 2007, Liliana face parte <strong>din</strong> echipa FOCUS care activează pentru copiii dispăruţi <strong>şi</strong> abuzaţi<br />
sexual, precum <strong>şi</strong> pentru familiile acestora. În septembrie 2008, Liliana a devenit coordonatoarea tehnică a<br />
componentei privind linia verde pe Internet a proiectului „SIGUR.INFO”. Pe această cale de raportare <strong>online</strong><br />
se primesc sesizările privind conţinutul ilegal (<strong>în</strong> special pornografia infantilă) sau dăunător pentru copii de<br />
pe internet <strong>şi</strong> se ocupă de acestea <strong>în</strong> cooperare cu Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice al<br />
poliţiei naţionale <strong>şi</strong> cu alte structuri guvernamentale centrale.<br />
4
O <strong>lume</strong> <strong>în</strong> <strong>schimbare</strong>: <strong>Tinerii</strong> <strong>şi</strong> <strong>riscul</strong> <strong>mediul</strong>ui <strong>online</strong><br />
Virgil Spiridon – coordonatorul Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice (IGPR)<br />
Virgil a lucrat 12 ani <strong>în</strong> cadrul IGPR pe linia falsului de monedă, a <strong>în</strong>şelăciunii cu carduri de credit <strong>şi</strong> pe<br />
anchete de criminalitate informatică. Din 2003 este coordonatorul Serviciului de Combatere a Criminalităţii<br />
Informatice al IGPR. A creat <strong>şi</strong> a dezvoltat Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice <strong>în</strong> România <strong>şi</strong><br />
a creat strategia privind criminalitatea informatică pentru poliţia naţională română. În România a fost implicat<br />
<strong>în</strong> elaborarea de legislaţie naţională privind criminalitatea informatică <strong>şi</strong> <strong>în</strong> dezvoltarea de parteneriate<br />
public-privat. A mai fost <strong>şi</strong> managerul de proiect pentru poliţia naţională română pentru elaborarea<br />
proiectului www.efrauda.ro, o pagină de internet naţională română pentru sesizarea activităţilor ilegale de pe<br />
internet. A contribuit ca specialist <strong>şi</strong> expert <strong>în</strong> cadrul diferitelor seminare UE dedicate combaterii criminalităţii<br />
informatice <strong>şi</strong> a beneficiat de formare la Academia Naţională FBI–SUA. A fost, de asemenea, manager de<br />
proiect pentru Poliţia naţională română, a lucrat cu Microsoft pentru evaluarea <strong>şi</strong> punerea <strong>în</strong> funcţiune a<br />
sistemului CETS (Sistemul de depistare a exploatării copiilor) <strong>în</strong> România <strong>şi</strong> este organizatorul <strong>şi</strong><br />
preşe<strong>din</strong>tele Conferinţei Naţionale a Specialiştilor in Domeniul Prevenirii <strong>şi</strong> Combaterii Criminalităţii<br />
Informatice, un eveniment anual. Are o licenţă <strong>în</strong> drept <strong>şi</strong> o diplomă de specializare post-universitară <strong>în</strong> drept<br />
internaţional.<br />
Piet Lakeman, coordonatorul principal al Departamentului de management al <strong>riscul</strong>ui, VISA Europe<br />
Piet este coordonatorul principal al Departamentului de management al <strong>riscul</strong>ui <strong>din</strong> Londra al Visa Europe.<br />
Înainte a lucrat <strong>în</strong> calitate de şef de serviciu <strong>în</strong> cadrul agenţiei naţională de poliţie olandeze. A reprezentat<br />
autorităţile olandeze la nivelul mai multor grupuri de lucru la Comisia Europeană. Şi-a pus la dispoziţie<br />
experienţa <strong>în</strong> sensul creării de documente securizate la nivel internaţional <strong>şi</strong> naţional, cum ar fi<br />
paşapoartele, cărţile de identitate <strong>şi</strong> permisele de conducere. Este autorul a diferite publicaţii naţionale <strong>şi</strong><br />
internaţionale privind generarea de carduri <strong>în</strong> general <strong>şi</strong> frauda cu carduri de credit <strong>în</strong> special. A fost primul<br />
coordonator de proiect <strong>în</strong> cadrul proiectului Interpol: „Sistem universal de clasificare al cardurilor de credit<br />
falsificate”, care a reprezentat o cooperare <strong>în</strong> sistem public-privat <strong>în</strong>tre Secretariatul general al Interpolului<br />
de la Lyon, Franţa <strong>şi</strong> industria cardurilor de credit.<br />
Tom Simmons, autor de profiluri psihologice, Unitatea de analize comportamentale a CEOP<br />
Tom are peste 25 de ani de experienţă <strong>în</strong> aplicarea legii. Ca detectiv al Serviciului metropolitan de poliţie,<br />
Tom a acumulat o gamă largă de experienţă de anchetă sub toate aspectele activităţii de poliţie, inclusiv:<br />
omoruri, violuri, tâlhării, efracţii <strong>şi</strong> abuz de minori. Tom nu este doar un simplu anchetator, ci este un<br />
anchetator specializat pe copii <strong>şi</strong> un formator <strong>în</strong> acest domeniu al audierilor, care a lucrat <strong>şi</strong> ca ofiţer de<br />
legătură pentru familii <strong>în</strong> situaţii de anchete de omor sensibile, redeschise, precum <strong>şi</strong> de atentate teroriste.<br />
Tom a lucrat mai mult de şapte ani pe linia anchetării cazurilor de abuzuri sexuale <strong>online</strong> asupra minorilor <strong>şi</strong><br />
a răspuns (<strong>şi</strong> a lucrat <strong>şi</strong> personal) de o serie de operaţiuni <strong>şi</strong> anchete <strong>online</strong> de dimensiuni mai mari <strong>şi</strong> mai<br />
mici, de nivel naţional <strong>şi</strong> internaţional.<br />
Raluca Simion PhD, consilier juridic, Direcţia de drept internaţional <strong>şi</strong> cooperare judiciară, Ministerul<br />
Justiţiei <strong>din</strong> România.<br />
Raluca Simion a absolvit <strong>în</strong> 2002 Facultatea de drept a Universităţii Bucureşti, iar <strong>în</strong> iulie 2009 <strong>şi</strong>-a finalizat<br />
studiile de doctorat <strong>în</strong> criminologie la Universitatea Bologna cu teza „Victimele individuale ale criminalităţii<br />
informatice. O comparaţie <strong>în</strong>tre Italia <strong>şi</strong> România”. Între 2003 <strong>şi</strong> 2007 a lucrat <strong>în</strong> calitate de cercetător juridic<br />
la Institutul naţional român de criminologie, un organism subordonat Ministerului Justiţiei <strong>şi</strong> a participat la<br />
finalizarea diferitelor programe de cercetare referitoare la corupţie, trafic de persoane <strong>şi</strong> victime. Din<br />
februarie 2007 lucrează <strong>în</strong> calitate de consilier juridic specializându-se pe linia cooperării judiciare<br />
internaţionale <strong>în</strong> materie penală pentru Ministerul justiţiei <strong>şi</strong> al libertăţilor cetăţeneşti, Direcţia de drept<br />
internaţional <strong>şi</strong> cooperare judiciară, având de-a face zilnic cu mandate europene de arestare, extrădări,<br />
solicitări de asistenţă judiciară reciprocă, precum <strong>şi</strong> alte instrumente de cooperare judiciară internaţională. A<br />
participat ca vorbitor la numeroase seminare naţionale <strong>şi</strong> internaţionale cu teme legate de criminologie <strong>şi</strong><br />
infracţionalitate informatică. În ceea ce priveşte criminalitatea informatică, domeniul său de interes îl<br />
reprezintă cooperarea judiciară <strong>în</strong> dosarele de infracţionalitate <strong>şi</strong> victimologie informatice. Este unul <strong>din</strong>tre<br />
membrii României la T-CY <strong>în</strong> cadrul Consiliului Europei.<br />
Ovidiu Măjină, coordonator pentru conştientizare <strong>şi</strong> comunicare, Centrul român pentru un internet mai<br />
sigur, Salvaţi Copiii, România.<br />
Ovidiu Măjină are o diplomă de licenţă <strong>în</strong> comunicare <strong>şi</strong> relaţii publice <strong>şi</strong> un master <strong>în</strong> management de<br />
proiect. Experienţa sa include un număr de roluri <strong>în</strong> domeniul relaţiilor publice <strong>şi</strong> al comunicării. Din martie<br />
2009 lucrează la Salvaţi Copiii <strong>în</strong> calitate de coordonator al liniei verzi pentru proiectul Un internet mai sigur.<br />
În această funcţie, printre atribuţiile sale se includ organizarea activităţii liniei verzi, raportarea <strong>şi</strong> gestionarea<br />
relaţiei cu autorităţile competente, redactarea de articole pentru pagini de internet, participarea la luarea de<br />
decizii strategice, participarea la reuniunile europene privind chestiunile legate de un internet mai sigur <strong>şi</strong><br />
gestionarea relaţiilor cu mass-media. Din septembrie 2010 deţine funcţia de coordonator pentru<br />
conştientizare <strong>şi</strong> comunicare la Centrul român pentru un Internet mai sigur, sigur.info.<br />
5