03.07.2013 Views

CAPITOLUL 11 Separarea prin cromatografie de lichide (LC)

CAPITOLUL 11 Separarea prin cromatografie de lichide (LC)

CAPITOLUL 11 Separarea prin cromatografie de lichide (LC)

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Pentru ca analitul să elueze din coloana cromatografică este necesar ca acest<br />

proces să fie reversibil. De aceea tăria interacţiei sale cu centrul activ nu trebuie să fie<br />

foarte puternică. După cum se poate observa, mo<strong>de</strong>lul competiţional neglijează orice<br />

interacţie între molecula <strong>de</strong> analit şi moleculele fazei mobile. Predicţia retenţiei este<br />

redată <strong>de</strong> relaţia simplificată:<br />

k<br />

log 1 = α(<br />

ε1<br />

− ε2<br />

)<br />

(<strong>11</strong>.1)<br />

k2<br />

ε reprezintă parametrul <strong>de</strong> tărie al fazei mobile (putere elutropică), care semnifică energia<br />

liberă <strong>de</strong> adsorbţie a moleculelor <strong>de</strong> solut per unitate <strong>de</strong> suprafaţă <strong>de</strong> fază staţionară, iar<br />

parametrul α este specific moleculei <strong>de</strong> solut (în <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> volumul molar). In tabelul<br />

<strong>de</strong> mai jos sunt redate valorile parametrului ε pentru cei mai importanţi solvenţi utilizaţi în<br />

mecanismul <strong>de</strong> fază inversă în HP<strong>LC</strong>.<br />

Tabel <strong>11</strong>.2. Valorile parametrului ε pentru solvenţi utilizaţi în NP-<strong>LC</strong>. [<strong>11</strong>8]<br />

Solvent<br />

188<br />

ε pentru<br />

Silicagel Alumina<br />

n-hexan 0,01 0,01<br />

1-clorbutan 0,20 0,26<br />

cloroform 0,26 0,40<br />

izopropileter 0,34 0,28<br />

acetat <strong>de</strong> etil 0,38 0,58<br />

tetrahidrofuran 0,44 0,57<br />

acetonitril 0,50 0,65<br />

Mo<strong>de</strong>lul bazat pe interacţia moleculelor <strong>de</strong> solut, respectiv a modificatorului polar<br />

din faza mobilă, presupune formarea a două straturi adsorbite, ca urmare a interacţiilor<br />

dipol-dipol. Atunci când concentraţia modificatorului polar este mică, formarea celui <strong>de</strong>-al<br />

doilea strat <strong>de</strong> molecule <strong>de</strong> modificator polar adsorbite, în interacţie cu primul strat şi cu<br />

centrul activ, nu are loc, iar interacţia moleculei <strong>de</strong> solut cu centrul activ <strong>de</strong>vine mai<br />

puternică, conducând la timpi <strong>de</strong> retenţie mari. Dimpotrivă, atunci când concentraţia<br />

modificatorului polar creşte, are loc formarea celui <strong>de</strong>-al doilea strat <strong>de</strong> molecule<br />

adsorbite, iar molecula <strong>de</strong> solut va interacţiona mult mai slab cu centrul activ, datorită<br />

ecranării celor două straturi adsorbite. Ca urmare, timpul <strong>de</strong> retenţie al solutului va fi <strong>de</strong><br />

data aceasta mai scurt, fiind dat <strong>de</strong> relaţia simplificată:<br />

1<br />

= α + β ⋅ Cmodificator<br />

polar<br />

(<strong>11</strong>.2)<br />

tr<br />

Această relaţie este însă valabilă pentru un domeniu relativ îngust al concentraţiei<br />

modificatorului polar din faza mobilă.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!