CAPITOLUL 4 Extracţia lichid-lichid (LLE)

ale celor doi analiţi A şi B, prin dependenţa randamentelor lor de extracţie de Kd(A) şi
respectiv Kd(B). In tabelul următor, sunt date trei exemple ipotetice de selectivităţi între
doi analiţi A şi B, existând în toate cazurile acelaşi raport între constantele lor de
distribuţie Kd(A)/Kd(B) = 100. Prin urmare, selectivitatea separării depinde de raportul
randamentelor de extracţie, precum şi de raportul de concentraţiilor iniţiale ale speciilor
de separat.
Tabel 4.1. Trei exemple teoretice de calcul al selectivităţii unei extracţii, pentru
diferite valori ale constantelor lor de extracţie.
Exemplu Date iniţiale
Kd(A) = 1000
Randamente
calculate
I
Kd(B) = 10
θv = 1
1,1
II
III
[A]aq,initial = [B]aq,initial
Kd(A’) = 100
Kd(B’) = 1
θv = 1
[A’]aq,initial = [B’]aq,initial
Kd(A”) = 10
Kd(B”) = 0,1
θv = 1
[A”]aq,initial = [B”]aq,initial
57
ηA = 0,999
ηB = 0,909
ηA’ = 0,99
ηB’ = 0,50
ηA” = 0,909
ηB” = 0,091
Selectivitate
(ΔAB)
In practică, probele supuse extracţiei sunt mai complexe. Dacă o probă iniţială
conţine n analiţi, atunci selectivitatea extracţiei unui analit A va fi estimată prin raportarea
la toţi ceilalţi (n – 1) analiţi Bi prin selectivităţile Δ , i = 1,2,…,n-1.
4.6. Extracţia repetată
Randamentul de extracţie creşte cu creşterea numărului de operaţii, pentru
acelaşi volum de extractant utilizat per global. Pentru demonstrarea acestui fapt se vor
lua în considerare următoarele două situaţii, în care practic se utilizează acelaşi volum
global de solvent organic.
Situaţia 1, în care extracţia se va efectua o singură dată, cu un volum de solvent
organic nemiscibil cu apa (Vo), de n ori mai mare decât volumul probei apoase prelucrate
(Vaq). Din relaţia randamentului de extracţie (η) cu raportul de volume se vor obţine
următoarele corelaţii:
C V nK
η = o o = d
(4.18)
CoVo
+ CaqVaq
nKd
+ 1
Cantitatea de analit extrasă în stratul organic (no) va fi dată de relaţia:
nK d
n o = ⋅ Cinitial,
aq ⋅ Vaq
(4.19)
nK d + 1
ABi
2
10