Noţiuni de optică. Ochiul uman - Cadre Didactice

Biofizică – Noţiuni de optică. Ochiul uman
Un exemplu de calcul a puterii de separare: dacă obiectivul se găseşte în
π
aer, rezultă n1=1. Deoarece unghiul u este aproximativ , deci sin u ≈ 1,
rezultă
2
o
2
λ
≈ , ceea ce înseamnă că microscopul poate să rezolve (să vadă distinct) două
λ
puncte aflate la distanţa de unul de altul. In cazul observaţiilor vizuale, λ face
2
parte din spectrul vizibil, adică este o mărime de ordinul 6.10 -7 m = 0,6 μm, prin
urmare microscopul poate să rezolve două puncte aflate situate la distanţa 0,3 μm
= 3.10 -7 m.
Iluminarea obiectelor la microscop. Obiectele văzute la un microscop nu
sunt luminoase, ci trebuie iluminate. Se deosebesc două cazuri: iluminarea prin
transmisie (sau transparenţă), folosită în cazul obiectelor transparente (Fig.7.45) şi
iluminarea prin reflexie care este folosită în cazul obiectelor opace. Cel de-al
doilea tip de iluminare, prin reflexie, este folosit la microscopul metalografic. Deci,
proba trebuie să fie iluminată din aceeaşi parte din care este observată. In funcţie
Fig.7.46 Fig.7.47
de modul de iluminare, se obţin efecte de contrast diferite. In iluminarea oblică
(Fig.7.46), constituenţii structurali ai probei, care au suprafaţa netedă, reflectă
lumina după legile reflexiei, lumina trecând pe lângă obiectiv, ei apărând
întunecaţi, iar constituenţii rugoşi difuzează lumina în toate direcţiile, o parte din
ea intrând în obiectiv şi astfel ei se văd iluminaţi. Invers se întâmplă la iluminarea
perpendiculară (Fig.7.47). Elementele netede reflectă lumina care trece prin
obiectiv acestea apărând luminoase, iar elementele rugoase, difuzând lumina,
apar întunecate.
217