Noţiuni de optică. Ochiul uman - Cadre Didactice

Biofizică – Noţiuni de optică. Ochiul uman
⎧ i=n21r ⎪ i=n ′ 21r′
⎨
⎪ A=r+r′
⎪
⎩Δ
=i+i′ -A=(n21 -1)A
(7.51)
La trecerea unui fascicul de lumină compusă printr-o singură prismă are loc
atât deviaţia razelor fasciculului, cât şi dispersia razei incidente datorită faptului că
unghiul de deviaţie Δ depinde de indicele de refacţie n al prismei, care la rândul
lui depinde de λ a radiaţiei incidente (Fig.7.32). De multe ori sunt necesare
sisteme prismatice pentru devierea unui fascicul de lumină fără a avea şi dispersia
acestuia. Un asemenea sistem se numeşte acromatic.
Acromatizarea prismelor se poate realiza ataşând prismei dispersatoare o
a doua prismă, răsturnată faţă de prima, alcătuită din altă substanţă (deci alt n) şi
cu un unghi convenabil (Fig.7.33). Fie cele două prisme cu unghiurile A şi A' şi cu
indici de refracţie nr şi nv, respectiv nr' şi nv', pentru radiaţiile: roşie şi violetă a
spectrului. Dacă unghiurile A şi A' sunt mici, atunci deviaţiile, conform (7.51) sunt:
Δr= ( nr −1) A Δv=
( nv −1)
A
(7.52)
Δr′ = ( nr' −1) A ′ Δv′
= ( nv' −1)
A′
Deoarece prismele produc deviaţiile în sensuri contrare, deviaţia totală
pentru radiaţia roşie este:
iar pentru violet:
Fig.7.33
( −1) ( −1)
Δ - Δ = n A- n A′
(7.53)
r r′ r r'
( −1) ( −1)
Δ - Δ = n A- n A′
(7.54)
v v′ v v'
Pentru a nu avea procesul de dispersie trebuie ca:
- = -
Δr Δr' Δv Δ v'
(7.55)
205