d reprezintă diametrul intern al capilarei; t reprezintă timpul <strong>de</strong> injecţie; η reprezintă vâscozitatea tamponului; L reprezintă lungimea totală a capilarei. In cazul sifonării ca modalitate <strong>de</strong> injecţie: ΔP = ρ ⋅ g ⋅Δh (<strong>12</strong>.11) un<strong>de</strong>: ρ reprezintă <strong>de</strong>nsitatea tamponului; g reprezintă constanta gravitaţională; Δh reprezintă diferenţa <strong>de</strong> înălţime între rezervoare. Cantitatea <strong>de</strong> probă injectată se poate calcula în conformitate cu relaţia: 2 2 πd πd Qinj = linj ⋅ Cinj ⋅ = Vinj ⋅ tinj ⋅Cinj ⋅ (<strong>12</strong>.<strong>12</strong>) 4 4 Tabelul următor corelează parametrii <strong>de</strong> calcul ai volumului <strong>de</strong> injecţie cu caracteristicile coloanei. Tabelul <strong>12</strong>.2. Depen<strong>de</strong>nţa volumului <strong>de</strong> injecţie <strong>de</strong> parametrii capilarei şi presiunea aplicată. d = 10μm d = 25μm d = 50μm d = 100μm P × t Vinj linj Vinj linj Vinj linj Vinj linj (mbar×s) (nL) (mm) (nL) (mm) (nL) (mm) (nL) (mm) 25 0,0008 0,01 0,03 0,06 0,5 0,25 8,2 1,04 50 0,0016 0,02 0,06 0,<strong>12</strong> 1,0 0,50 16,4 2,08 75 0,0024 0,03 0,09 0,18 1,5 0,75 24,6 3,13 100 0,0032 0,04 0,<strong>12</strong> 0,24 2,0 1,00 32,8 4,16 L = 75 cm; T = 25°C; η = 1. S-a putut <strong>de</strong>monstra că proba poate penetra în coloană în momentul imersiei capătului capilarei, fără aplicarea <strong>de</strong> presiune, vacuum sau sifonare. O lungime a frontului <strong>de</strong> probă în astfel <strong>de</strong> condiţii a şi fost <strong>de</strong>terminată. Efectul este mai însemnat în cazul capilarelor cu diametru interior mai mare. S-a mai luat în consi<strong>de</strong>rare şi faptul că imersia capătului capilarei în rezervorul <strong>de</strong> probă poate conduce la adsorbţia <strong>de</strong> analiţi pe suprafaţa exterioară a acesteia, ceea ce poate afecta ulterior, în mod serios, eficienţa separării. S-a <strong>de</strong>monstrat experimental că spălarea suprafeţei externe a capilarei are ca efect creşterea simetriei picurilor şi reducerea efectelor <strong>de</strong> trenă. Totodată, modul <strong>de</strong> tăiere a capătului capilarei prezintă un rol important. O secţiune oblică <strong>de</strong> tăiere poate scă<strong>de</strong>a eficienţa globală a separării la jumătate. Injecţia electrocinetică se realizează prin imersarea capătului coloanei capilare în soluţia <strong>de</strong> probă şi aplicarea unui câmp electric (în general <strong>de</strong> 3 - 5 ori mai scăzut <strong>de</strong>cât cel folosit pe durata separării). Pe durata injecţiei electrocinetice analitul pătrun<strong>de</strong> în capilară atât prin migrare, cât şi prin efectul <strong>de</strong> pompare al câmpului electroosmotic. In cazul injecţiei electrocinetice apare o discriminare generată <strong>de</strong> mobilităţile caracteristice fiecărui analit. Cantitatea <strong>de</strong> analit injectată este dată <strong>de</strong> relaţia: 225
( μ Q = 2 e + μEOF) ⋅ V ⋅ π ⋅ r ⋅C ⋅ t L un<strong>de</strong>: μe reprezintă mobilitatea electroforetică a analitului; μEOF reprezintă mobilitatea electroosmotică; V reprezintă voltajul aplicat; r reprezintă raza capilarei; C reprezintă concentraţia analitului; t reprezintă timpul <strong>de</strong> injecţie; L reprezintă lungimea totală a capilarei. Presiune Proba Proba Proba Proba Hidrodinamic Hidrodinamic Hidrodinamic Electrocinetic + - 226 vacuum Sifonare Fig. <strong>12</strong>.5. Modalităţi <strong>de</strong> injecţie a probei în HPCE. (<strong>12</strong>.13)