Clasa a X-a - biblionline.md
Clasa a X-a - biblionline.md Clasa a X-a - biblionline.md
C. REFLECŢIE (5-7 min): Scriere liberă: La etapa de reflecţie, elevii sunt rugaţi să scrie cum ar trebui să-şi exprime respectul faţă de părinţi, indiferent de gen: De exemplu: A cinsti pe părinţi înseamnă: - A-i iubi, a le datora şi face tot binele cu putinţă. Iubirea faţă de părinţi este şi o poruncă a firii, de aceea o găsim la toate popoarele, Călinescu. - ,,Dragostea faţă de părinţi este o datorie atât de clară, pe cât de clar este că zăpada este albă”, Aristotel; - ,,Cine are părinţi / Pe pământ, nu în gând / Mai aude şi acum / Ochii lumii plângând…” Adrian Păunescu. Concluzie: Familia este prima societate naturală. Este un oficiu înalt al respectului, al demnităţii, al libertăţii interioare, al seninătăţii constructive. Mediul familial oferă siguranţă, linişte, afecţiune, seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru dezvoltarea normală şi echilibrată. Datorită familiei, omul nu este izolat în lume, fără rădăcini în trecut, fără reazem în prezent şi fără speranţă în viitor. Rolul primordial în formarea şi consolidarea familiei îl au ambii părinţi, atât mama, cât şi tata, precum şi copiii. D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.): Elevii sunt rugaţi să aprecieze prin diverse culori (negru – relaţii conflictuale, roşu – relaţii tensionate, albastru - relaţii de colaborare, verde – relaţii care vor fi promovate în viitoarea lor familie) relaţiile lor cu tata şi mama, precum şi cu fraţii şi surorile sau verişorii. Acest lucru poate fi realizat în scris, desen, sau dacă copii nu doresc să scrie un text reflexiv. E. SARCINI PENTRU EXTINDERE A. Elevii primesc sarcina să observe comportamentul părinţilor lor, făcând notiţe pe agende unde să evidenţieze acele aspecte, care în opinia lor vor fi dezvoltate în viitoarea lor relaţie cu soţul/soţia sau copii, precum şi acele dificultăţi care ar trebui să fie înlăturate sau corectate. Ei ar trebui să ajungă la concluzia că femeile nu trebuie sa se considere inferioare bărbaţilor sub nici o formă. Daca vorbim despre o familie, ştim că aceasta trebuie să aibă un membru pe care îl numim "cap de familie". Aşa cum un bărbat poate îndeplini acest rol, la fel de bine o poate face şi o femeie. Dar acest lucru nu înseamnă ca unul îi este superior celuilalt. Atâta timp cât din punct de vedere social şi politic femeile şi bărbaţii manifestă aceleaşi drepturi, e bine să punem teoria în practica şi să nu ne abatem de la principiile unei societăţi moderne şi democratice în care avem pretenţia să trăim şi să fim trataţi ca atare. B. De asemenea se poate de propus să se analizeze unele stereotipuri şi prejudecăţi, de exemplu: - Daca nu munceşti, eşti o simpla femeie de casă, daca lucrezi şi câştigi mai mult ca ei se supară; - Daca ei sunt…săracii nimeni nu îi înţelege, dacă eşti urată, nu te baga în seama; - Daca eşti frumoasă şi deşteaptă le este frica de tine, dacă îşi fac o iubită mai tânără ca ei, sunt “şmecheri”. Etc. Lectură suplimentară: a) Ioan Slavici, Mara (1906) – Mara, Persida; b) L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica.
Subiectul 6. Drepturi şi responsabilităţi. Probleme de gen în societatea contemporană Tipul activităţii: mixtă Timpul: 45 minute 1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ: "O slăbiciune! Numele tău e femeie ". Shakespeare. să explice importanţa egalităţii genurilor în drepturi, şanse şi opţiuni pentru auto realizare în viaţa socială şi privată. 2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: să identifice problemele de gen în societatea contemporană; sa analizeze drepturile şi responsabilităţile persoanelor din perspectiva dimensiunii de gen; să propună căi de soluţionare a problemelor identificate în comunitate. 3. Strategii didactice: metode şi procedee: Discuţie dirijată, locul de rol, dezbaterea, analiza comparativă: 4. Surse bibliografice: - Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, Studiul despre drepturile umane ale femeilor. Bucureşti, 2004 Scurtă prezentare a problemei: Dreptul şi realitatea contemporană În ultimii ani se vehiculează pregnant ideea unei societăţi bazate pe principiul egalităţii de gen (gender-equal society) în care atât femeile, cât şi bărbaţii au şanse egale de a participa la toate tipurile de activităţi sociale, beneficiază în egală măsură de privilegii economice, politice şi culturale şi îşi divizează în mod echitabil responsabilităţile şi obligaţiunile. În pofida drepturilor egale stipulate în constituţie şi alte acte normative, femeile sunt mai vulnerabile decât bărbaţii pe piaţa muncii şi în confruntarea cu şomajul, mai afectate de sărăcie, marginalizări. Cele mai serioase prejudicii sunt aduse femeii prin deficienţele de promovare a acesteia în poziţii manageriale şi de leadership politic. Exemplele din istorie demonstrează că mai des femeile au fost considerate inferioare bărbaţilor. Datorită schimbărilor în societate a apărut cerinţa egalităţii în drepturi a femeilor şi a bărbaţilor. În Republica Moldova ponderea femeilor în funcţii de conducere rămâne a fi nesemnificativă. În ministere personalul este constituit în majoritate (55,33%) din femei. Dar posturile mai înalte şi mai bine plătite sunt ocupate practic toate de bărbaţi. Ambele genuri trebuie să-şi însuşească limbajul egalităţii, nu numai femeile cum se pare la prima vedere prin feminismul promovat. E clar că dacă libertatea formală există şi pentru femei, totuşi bărbaţii trebuie să-şi schimbe comportamentul conform noii paradigme noi – şanse egale pentru toţi. Bărbaţii ar trebui să demonstreze mai multă înţelegere, că ceea ce a fost nu sunt decât abateri de la regulă. Femeia în acest context are un rol hotărâtor, nu doar de a ridica problema, ci a propune sugestii concrete şi comportament adecvat, care prin negociere şi compromis să fie discutate şi soluţionate. Din aceste considerente, promovarea principiului egalităţii de gen trebuie să devină un obiectiv primordial pentru întreaga societate civilă, necesitând o abordare pluri- sau multidimensională. În acest context, o atenţie sporită urmează să fie acordată politicilor educaţionale, care constituie domeniul de maxim interes atunci când se vorbeşte de promovarea şi integrarea dimensiunii de gen.
- Page 1 and 2: Liceul Teoretic „Gaudeamus” Dr.
- Page 3 and 4: Subiectul: 1. Identitatea persoanei
- Page 5 and 6: Elevii sunt rugaţi să explice con
- Page 7 and 8: A. EVOCAREA (5-7 min.) Desfăşurar
- Page 9 and 10: Subiectul 3. Relaţiile de gen în
- Page 11 and 12: Dacă europenii spun că nu e o dov
- Page 13 and 14: Subiectul 4. Bărbat - femeie: rela
- Page 15 and 16: A. REFLECŢIE (5-7 min): B. În baz
- Page 17 and 18: Subiectul 5. Familia - locul de afi
- Page 19: Familia procură membri pentru soci
- Page 23 and 24: Dezbatere publică. Moţiunea: „F
- Page 25 and 26: Subiectul: 7. Relaţiile de gen şi
- Page 27 and 28: Completarea cadranului Ideile textu
Subiectul 6. Drepturi şi responsabilităţi. Probleme de gen în<br />
societatea contemporană<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
"O slăbiciune! Numele tău e femeie ". Shakespeare.<br />
să explice importanţa egalităţii genurilor în drepturi, şanse şi opţiuni pentru auto realizare în<br />
viaţa socială şi privată.<br />
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
să identifice problemele de gen în societatea contemporană;<br />
sa analizeze drepturile şi responsabilităţile persoanelor din perspectiva dimensiunii de gen;<br />
să propună căi de soluţionare a problemelor identificate în comunitate.<br />
3. Strategii didactice:<br />
metode şi procedee: Discuţie dirijată, locul de rol, dezbaterea, analiza comparativă:<br />
4. Surse bibliografice:<br />
- Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, Studiul despre drepturile umane ale femeilor.<br />
Bucureşti, 2004<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Dreptul şi realitatea contemporană<br />
În ultimii ani se vehiculează pregnant ideea unei societăţi bazate pe principiul egalităţii de gen (gender-equal<br />
society) în care atât femeile, cât şi bărbaţii au şanse egale de a participa la toate tipurile de activităţi sociale, beneficiază în<br />
egală măsură de privilegii economice, politice şi culturale şi îşi divizează în mod echitabil responsabilităţile şi<br />
obligaţiunile.<br />
În pofida drepturilor egale stipulate în constituţie şi alte acte normative, femeile sunt mai vulnerabile decât<br />
bărbaţii pe piaţa muncii şi în confruntarea cu şomajul, mai afectate de sărăcie, marginalizări. Cele mai serioase prejudicii<br />
sunt aduse femeii prin deficienţele de promovare a acesteia în poziţii manageriale şi de leadership politic.<br />
Exemplele din istorie demonstrează că mai des femeile au fost considerate inferioare bărbaţilor. Datorită<br />
schimbărilor în societate a apărut cerinţa egalităţii în drepturi a femeilor şi a bărbaţilor. În Republica Moldova ponderea<br />
femeilor în funcţii de conducere rămâne a fi nesemnificativă. În ministere personalul este constituit în majoritate<br />
(55,33%) din femei. Dar posturile mai înalte şi mai bine plătite sunt ocupate practic toate de bărbaţi.<br />
Ambele genuri trebuie să-şi însuşească limbajul egalităţii, nu numai femeile cum se pare la prima<br />
vedere prin feminismul promovat. E clar că dacă libertatea formală există şi pentru femei, totuşi bărbaţii trebuie să-şi<br />
schimbe comportamentul conform noii paradigme noi – şanse egale pentru toţi. Bărbaţii ar trebui să demonstreze mai<br />
multă înţelegere, că ceea ce a fost nu sunt decât abateri de la regulă. Femeia în acest context are un rol hotărâtor, nu doar<br />
de a ridica problema, ci a propune sugestii concrete şi comportament adecvat, care prin negociere şi compromis să fie<br />
discutate şi soluţionate.<br />
Din aceste considerente, promovarea principiului egalităţii de gen trebuie să devină un obiectiv primordial<br />
pentru întreaga societate civilă, necesitând o abordare pluri- sau multidimensională. În acest context, o atenţie sporită<br />
urmează să fie acordată politicilor educaţionale, care constituie domeniul de maxim interes atunci când se vorbeşte de<br />
promovarea şi integrarea dimensiunii de gen.
Change language