Clasa a X-a - biblionline.md

Subiectul 4. Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat.
Tipul activităţii: mixtă
Timpul: 45 minute
„Natura l-a făcut pe bărbat poligam; misiunea femeii e de a-l face monogam.” P.Mantegazza
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:
să exprime în cuvinte proprii esenţa rolurilor de gen ale persoanelor
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
să descrie esenţa parteneriatului de gen;
sa analizeze exemple de relaţii de parteneriat dintre bărbaţi şi femei din comunitate;
să aprecieze valoare parteneriatului de gen pentru consolidarea relaţiilor între persoane.
metode şi procedee: ŞVÎ, Jocul simulat, Interviul
Surse bibliografice:
3. Strategii didactice:
- Grunberg Laura, Ştefănescu Doina, Manifestări implicite şi explicite ale genului în programele şi manualele şcolare,
în Vlăsceanu L., (coord.), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului obligatoriu,
disponibil la http://www.edu.ro.
Scurtă prezentare a problemei:
Parteneriatul – bază pentru realizarea principiului echităţii de gen
O societate armonioasă, în care domină paritatea de gen, se constituie în baza principiului egalităţii şi echităţii de
gen şi este asigurată de parteneriatul dintre femei şi bărbaţi, care se implică activ, conştient şi în mod voluntar în diverse
activităţi, în corespundere cu caracteristicile sale individuale, fără a fi constrâns de obiceiurile şi tradiţiile culturale şi
sociale şi indiferent de apartenenţa la o categorie de sex sau alta.
Dar relaţiile de parteneriat dintre femei şi bărbaţi trebuie construite, analizând minuţios stereotipurile şi
prejudecăţile de gen, formate pe parcursul timpului. Convingerile, ideile, credinţele pe care le au oamenii dintr-o societate
în privinţa atributelor şi aşteptărilor comportamentale ale bărbaţilor şi femeilor" formează stereotipurile de gen. Ele se
împart în două categorii:
a. culturale – imagini formate sub influenţa propriei noastre culturi prin intermediul şcolii, bisericii, artei,
cărţilor, filmelor, muzicii, presei şi, mai nou, publicităţii. Deşi femeile constituie mai mult de jumătate din populaţia
lumii, ele sunt sub reprezentate ca imagine publică, fiind persoane pasive, cu influenţă slabă, subordonate; pe când
bărbaţii sunt reprezentaţi ca persoane active, cu influenţă, ca experţi şi conducători.
b. personale – propriile noastre convingeri în ceea ce priveşte trăsăturile bărbăteşti şi cele femeieşti sau
cum este şi trebuie să fie un bărbat şi o femeie. Acestea sunt, în mod obişnuit, următoarele:
- trăsături bărbăteşti: independenţă; raţionalitate; agresivitate; obiectivitate; încredere în sine; spirit de competiţie,
capacităţi analitice; înclinaţie spre ştiinţe; ambiţie; autoafirmare etc.
- trăsături femeieşti: dependenţă; emotivitate; blândeţe; subiectivitate; nevoie de protecţie; sensibilitate la context;
înclinaţie spre detaliu şi aparenţă; slăbiciune; înclinaţie spre arte; tact; grijă faţă de alţii etc.
Deseori femeia consideră că este normal ca soţul să fie mai în vârstă, mai hotărât şi cu venituri mai mari sau cel
puţin egale cu ale soţiei. Acestea sunt stereotipuri şi prejudecăţi formate pe parcursul timpului. Dacă nu aşa stau lucrurile,
atunci însăşi femeile remarcă că bărbatul nu e bărbat şi nu îşi îndeplineşte atribuţiile. S-ar putea de înţeles că modelul
masculin este creat nu de bărbaţi, el fiind deprins cu acest statut creat sau cu imaginea răspândită în societate, ci probabil
în primul rând de femei. Aceasta se explică că structurile de dominare au o durată de viaţă foarte mare, create pe
parcursul mai multor secole, de aceea ele se regăsesc la nivelul convingerilor, comportamentelor şi atitudinilor şi prin
aceasta dau impresia că sunt lucruri reale.