Clasa a X-a - biblionline.md
Clasa a X-a - biblionline.md
Clasa a X-a - biblionline.md
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Liceul Teoretic „Gaudeamus” Dr. Pavel Cerbuşca<br />
<strong>Clasa</strong> a X-a<br />
Sugestii de conţinuturi pentru orele de dirigenţie<br />
Capitolul I. Persoana şi identitatea sa<br />
1. Identitatea persoanei – identitatea ţării.<br />
2. Identitatea de gen în timp şi spaţiu.<br />
3. Relaţiile de gen în capodoperele lumii. Relaţiile de gen şi mass-media.<br />
4. Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat.<br />
5. Familia – locul de afirmare şi autorealizare a bărbatului şi femeii.<br />
6. Drepturi şi responsabilităţi. Probleme de gen în societatea contemporană<br />
7. Relaţiile de gen şi credinţa (religia creştin-ortodoxă).
Introducere<br />
Conceptul de egalitate între bărbaţi şi femei presupune un parteneriat de gen, un nivel egal de<br />
armonie, de responsabilitate şi de participare dezinteresată a ambelor genuri umane în toate sferele de<br />
activitate.<br />
În baza experienţei din perspectiva dimensiunii de gen, am constatat următoarele:<br />
genul este definit mai ales prin deosebiri şi mai puţin prin asemănări. Tipul ideal de<br />
feminitate/masculinitate promovat explicit şi implicit în societate la nivel imagistic, lingvistic<br />
şi ideatic oferă un model de gen în care femininul şi masculinul se constituie în două lumi<br />
separate. Astfel, deseori este indusă mai curând segregarea, decât colaborarea de gen;<br />
de regulă în multe cazuri cotidiene lumea socială este descrisă de pe poziţiile unei dominante<br />
masculine. În viaţa socială obişnuită, construcţia antropocentrică se concretizează în opoziţia<br />
dintre domeniul public (masculin) şi cel privat (feminin); între stradă (ca loc al pericolelor) şi<br />
casă (unde femeia este privită ca cămin al familiei, având grijă de copii şi aşteptând<br />
bărbatul;<br />
analiza dimensiunii de gen în curriculum-ul şcolar şi manuale are drept scop de a îmbunătăţi<br />
calitatea conţinuturilor curriculare şi a materialelor elaborate din perspectiva educaţiei de<br />
gen. Această analiză va contribui la sensibilizarea membrilor comunităţii pentru<br />
transformarea instruirii pentru problemele de gen într-o preocupare permanentă a<br />
domeniului educaţiei;<br />
o analiză a modelelor şi valorilor de gen promovate în societate a fost necesară pentru a<br />
conştientiza procesul educaţiei de gen derulat în societate şi în special în instituţiile şcolare<br />
pentru a-l norma în mod corect. Modelele de feminitate şi masculinitate propuse, transmise şi<br />
puse în practică de către societate condiţionează comportamentele viitoare ale băieţilor şi<br />
fetelor, roluri distincte de femei şi bărbaţi;<br />
prin scenariile activităţilor propuse avem drept scop de a semnala prezenţa unei probleme<br />
care până în acest moment era considerată, pentru mulţi dintre actorii educaţionali, ca<br />
invizibilă. Materialul complementar va fi util diriginţilor, aşa cum programele şi manualele<br />
şcolare nu sunt sensibile la problematica de gen;<br />
în organizarea şi desfăşurarea activităţilor educaţionale de către diriginţi, vor sensibiliza<br />
cadrele didactice şi de conducere, precum şi membrii comunităţii în legătură cu rolul pe care<br />
acestea îl au în analiza problematicii de gen şi de responsabilitatea lor în a asigura<br />
realizarea efectivă a egalităţii de şanse;<br />
diriginţii sunt persoanele care ar trebui să ofere modele diversificate de feminitate şi<br />
masculinitate, informaţii mai nuanţate şi actualizate legate de anumite grupuri sociale,<br />
inclusiv despre femei şi bărbaţi, să analizeze valorile pe care le promovează şi să includă<br />
printre ele în mod explicit şi valori de gen.
Subiectul: 1. Identitatea persoanei – identitatea ţării.<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
„Femeia este partea nervoasă a omeniri şi bărbatul partea musculară.” J.N. Halle<br />
OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
sa demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţilor – umane, etnice, culturale,<br />
civice, individuale, de gen – pentru afirmarea demnităţii persoanei.<br />
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
sa descrie caracteristicile diferitor tipuri de identităţi;<br />
sa analizeze componentele ce contribuie la consolidarea identităţii cetăţeneşti;<br />
să aprecieze importanţa valorilor culturale pentru formarea identităţii persoanei şi a ţării.<br />
Strategii didactice:<br />
Metode şi procedee: brainstormingul, discuţia Panel, discuţia dirijată, scriere liberă.<br />
Surse bibliografice:<br />
- Balan Elena, Dragomir Otilia, Educaţia pentru viaţa privată, disponibil la http://www.edu.ro, 2000<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Identitatea persoanei consolidează imaginea ţării<br />
În realizarea unei Europe Noi, sunt puse în atenţie valorile fundamentale, aşa cum<br />
menţionează Convenţia de la Bologna (1999) presupune recunoaşterea caracterului<br />
fundamental al educaţiei în construirea şi consolidarea cetăţeniei europene, axându-se pe<br />
abordarea multiperspectuală şi egalităţii şanselor. Prin educaţie cetăţeanul european va fi<br />
capabil să dobândească acele competenţe necesare pentru a răspunde provocărilor secolului<br />
al XXI-lea.<br />
Destul de importantă şi actuală astăzi este abordarea corectă a identităţii civice,<br />
ceea ce semnifică acordul benevol al fiecărui cetăţean de a susţine anumite principii şi valori<br />
ale democraţiei, pornind de la egalitatea tuturor persoanelor în faţa legii, indiferent de<br />
identitatea etnică, religioasă, sexuală, rasială sau altele. Printre toate identităţile persoanei,<br />
cea de gen este mai dificilă, dar şi foarte actuală în condiţiile emancipării femeii şi necesităţii<br />
stabilirii unui parteneriat între femei şi bărbaţi.<br />
“Feminitatea” şi “masculinitatea” se schimbă în funcţie de diversitatea contextuală<br />
istorică şi se intersectează cu alte identităţi, precum cea socială, religioasă, etnică, civică,<br />
culturală şi altele. Egalitatea genurilor a fost definită ca un demers complicat şi de lungă<br />
durată de a oferi băieţilor şi fetelor, femeilor şi bărbaţilor drepturi şi şanse egale, condiţii de<br />
manifestare şi tratamente în toate domeniile vieţii şi de activitate socială. Astfel, genul devine<br />
una din noţiunile de bază pentru elucidarea realităţii istorice.<br />
Din aceste considerente, promovarea principiului egalităţii de gen trebuie să devină un<br />
obiectiv primordial pentru întreaga societate civilă, necesitând o abordare pluri- sau<br />
multidimensională. În acest context, o atenţie sporită urmează să fie acordată politicilor<br />
educaţionale, care constituie domeniul de maxim interes atunci când se vorbeşte de<br />
promovarea şi integrarea dimensiunii de gen.
A. EVOCAREA (5-7 min.)<br />
Desfăşurarea activităţii:<br />
Brainstorming scris<br />
Dirigintele organizează cu elevii un asalt de idei (brainstorming). Elevii se împart în grupe a câte 4-<br />
6 persoane. Fiecare grup se aşează în jurul unei mese în cerc. Fiecare persoană are în faţă o foaie<br />
albă, iar în centrul mesei există una suplimentară.<br />
Dirigintele anunţă elevilor enunţul: „În orice om o lume întreagă îşi face încercare”. Fiecare<br />
persoană scrie pe foaia sa o idee. Cel care a terminat primul înlocuieşte foaia de pe masă cu foaia sa şi<br />
scrie altă idee, pe foaia luată de pe masă.<br />
Între timp, altă persoană a terminat şi face acelaşi lucru cu foaia de pe masă, pe care găseşte<br />
deja o idee sau mai multe scrise. Fiecare trebuie să adaoge altă idee, inspirându-se, eventual, de la<br />
ceea ce găseşte pe foaie. Dacă doreşte, poate să continue ideea celuilalt. Exerciţiul continuă timp de 3<br />
minute, după care rezultatele sunt propuse unui grup de „experţi” să analizeze ideile scrise şi să facă<br />
concluziile necesare la finele activităţii.<br />
În continuare fiecărui/ei participant/e i se propune să-şi spună „Numele şi prenumele –<br />
sunt....” (se anunţă să numească 2-3 identităţi care-l caracterizează).<br />
După acest exerciţiu, elevilor li se propune să anticipeze obiectivele activităţii, apoi dirigintele<br />
completează şi precizează elementele ce vor fi învăţate şi consolidate.<br />
B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min).<br />
Discuţia (în) Panel.<br />
Notă: Panelul este un grup de 5-7 persoane, fiind din timp cunoscuţi cu subiectul activităţii şi care poartă o<br />
discuţie informală (fără un plan strict impus, dar şi fără permisiunea de a citi de pe notiţe sau cărţi) în faţa unui<br />
auditoriu, care asistă în tăcere, având permisiunea să participe numai prin mesaje scrise (bileţele) pe care le expediază<br />
spre un injector de mesaje (de obicei moderatorul îşi asumă acest rol). Mesajele nu sunt semnate, deşi dirigintele le poate<br />
cere elevilor să le semneze, pentru a aprecia acele persoane care pun întrebări inteligente sau aduc completări<br />
valoroase. Mesajele conţin: întrebări, corectări, completări, atitudini ale celui din bancă faţă de ceea ce discută panelul<br />
şi faţă de modul în care se poartă discuţia.<br />
S-ar putea ca auditoriul să aibă tendinţa de a emite mesaje agresive la adresa persoanelor din panel, datorită<br />
situaţiei psihologice (restricţia de a interveni oral, direct). Grupul panel va fi avertizat din timp asupra acestui fenomen<br />
pentru a nu fi provocaţi la anumite tensiuni.<br />
Pentru a discuta despre identitatea de gen a persoanei în legătură cu alte tipuri de identităţi (etnice,<br />
culturale, lingvistice, religioase etc.) se propune de a organiza o discuţie Panel. Dirigintele propune unor<br />
moderatori să discute în faţa auditoriului despre tipurile de identităţi ale persoanei, accentuând<br />
identitatea de gen în comparaţie cu alte identităţi. Ei pot folosi câteva repere, de exemplu:<br />
- sunt Om şi aceasta mă face mai conştient faţă de viitor, dar şi mai responsabil;<br />
- sunt cetăţean al Republicii Moldova şi nu pot fi indiferent faţă de soarta ţării;<br />
- sunt băiat/fată şi aş dori să-mi dezvoltă calităţile ce mă caracterizează;<br />
- sunt o persoană care apreciez … (se accentuează una sau câteva valori culturale, de exemplu arta, muzica,<br />
folclorul, dansurile populare) etc..<br />
La anumite intervale de timp (la 4-5 minute), injectorul citeşte cu voce tare bileţelele, pe care<br />
între timp le-a clasificat oarecum. Panelul continuă discuţia, ţinând cont de mesajele citite şi<br />
răspunzând la unele întrebări, dar fără obligaţia de a le răspunde pe rând, tuturor.<br />
C. REFLECŢIE (5-7 min):<br />
Scriere liberă: „Identitatea persoanei contribuie la consolidarea identităţii ţării”. Dirigintele<br />
ar putea să le propună elevilor să-şi exprime în scris opinia, pornind de la extrasul din Constituţia<br />
Republicii Moldova: Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la<br />
dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase” (art. 8, alin.1.).
Elevii sunt rugaţi să explice conţinutul articolului 8 şi să continue gândul, exprimându-şi<br />
părerea de ce nu este inclusă în articol şi identitatea de gen. Vor fi apreciate judecăţile de valoare şi<br />
propunerile constructive.<br />
D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.):<br />
La finele activităţii, dirigintele ar putea să organizeze evaluarea demersurilor, pornind de la:<br />
prezentarea rezultatelor concluziilor grupului de experţi, care au analizat ideile expuse,<br />
pornind de la enunţul: „În orice om o lume întreagă îşi face încercare”.<br />
discuţii dirijate cu referire la exerciţiul: „Numele şi prenumele – sunt....”, adresând câteva<br />
întrebări. De exemplu:<br />
a) cum v-aţi simţit când vi s-a propus să găsiţi 2-3 identităţi care vă reprezintă?<br />
b) de ce este bine să fim conştiente/ţi de trăsăturile ce ne caracterizează ca persoană?<br />
c) ce dificultăţi aţi întâlnit la etapa de descriere a unei sau altei identităţi?<br />
d) ce au evidenţiat în deosebi domnişoarele/domnişorii?<br />
e) ce concluzii aţi făcut cu referire la identitatea dumneavoastră?<br />
întrebări şi răspunsuri la completarea articolului 8 din Constituţia Republicii Moldova etc.<br />
Dirigintele formulează o concluzie generală că cunoaşterea şi respectare culturii şi vieţii<br />
spirituale a persoanelor din comunitate, din ţară, din Europa sau din lume sunt componente a<br />
identităţii personale.<br />
E. SARCINI PENTRU EXTINDERE (2-3 min):<br />
Identitatea de gen a personajului literar<br />
Elevii sunt rugaţi să lucreze individual sau în grupuri mici şi să determine identitatea de gen a unui<br />
personaj literar în baza algoritmului:<br />
numele, prenumele personajului;<br />
afirmarea identităţii în diferite spaţii: privat (familie) sau public (la studii/ la serviciu/ în<br />
relaţii cu alte persoane etc.);<br />
identificarea a 1-2 trăsături de personalitate, caracteristică personajului din perspectiva<br />
identităţilor de bază.<br />
Pentru analiză, dirigintele ar putea să le propună elevilor să folosească câteva întrebări<br />
de reper, de exemplu:<br />
Ce fel de personaj/e este/sunt în text?<br />
Ce tip de identitate a personajului se conturează din text?<br />
În care spaţiu, public sau privat, este cel mai des reprezentat?<br />
Ce roluri de gen îndeplineşte?<br />
Care sunt personajele cu care relaţionează?<br />
Cine este mai activ/ mai pasiv?<br />
Ce activităţi/acţiuni desfăşoară?<br />
De ce valori se ghidează?<br />
Ce fel de relaţii se stabilesc în interacţiune dintre persoane?<br />
Ce tip de familie reprezintă?<br />
Exemplu: personajul Ilie Moromete din romanul „Moromeţii” de M. Preda, unde sunt<br />
evidenţiate mai multe identităţi: tată, ţăran, soţ, frate, bărbat, prieten, sătean, cetăţean, cap de<br />
familie etc.<br />
Lectură suplimentară:<br />
Dirigintele propune elevilor pentru lectură suplimentară să analizeze operele lui V. Alecsandri,<br />
Piatra din casă (1847) sau Ciclul Chiriţa (1850, 1852) şi să analizeze personajul Chiriţei după<br />
acelaşi algoritm.
Subiectul 2. Evoluţia identităţii de gen în timp şi spaţiu.<br />
“Construcţia diferenţei de gen ca diferenţă politică este centrală pentru societatea civilă. Dreptul patriarhal al<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
bărbaţilor asupra femeilor este înfăţişat ca reflectând ordinea naturală”. Carole Pateman.<br />
OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
să analizeze evoluţia conceptului de gen în timp şi spaţiu<br />
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
sa caracterizeze diverse statute ale omului pe care le-a avut în istorie;<br />
sa compare rolul de gen cu alte roluri ale persoanei la diferite popoare;<br />
să aprecieze diferite roluri de gen în afirmarea identităţii persoanei.<br />
Strategii didactice:<br />
metode şi procedee: clustering-ul, pânza discuţiei, mini-eseul.<br />
Surse bibliografice:<br />
- Buletin Informativ. Centrul Naţional de Studii şi Informare pentru Problemele Femeii, Chişinău,<br />
2004.<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Dimensiunea de gen: istorie şi prezent<br />
Istoria demonstrează că dominanta masculină a fost, dar mai rămâne şi în prezent o<br />
caracteristică esenţială a societăţii umane.<br />
De regulă, în perioadele istorice anterioare, femeile sunt reflectate drept fiinţe slabe,<br />
persoane timide, retrase şi ruşinoase. Analizând evoluţia istorică a omului, am constatat că au<br />
fost reflectate mai des acţiunile bărbaţilor în viaţa socială, ei fiind regi/domnitori, conducători de<br />
armate sau departamente/ministere, inventatori sau oameni de artă. Descrierea acţiunilor<br />
femeilor practic lipseşte sau apare episodic, în special în slujba bărbaţilor sau în unele cazuri în<br />
viaţa privată.<br />
În consecinţă, femeile nu pot să nu fie de acord cu dominatorul, deoarece ele nu dispun<br />
decât de instrumentele bărbatului de cunoaştere care dau relaţiei de dominare. În acest context<br />
femeia se va vedea pe sine ca fiind inferioară, menită să aibă grija copiilor şi a casei, ne având<br />
timp pentru implicarea în viaţa socială. Toate acestea se caracterizează drept naturale şi nu<br />
rezultate ale creării unui model masculin ce o determină pe femeie să se vadă astfel.<br />
În unele state democratice deja s-au făcut importante schimbări de mentalitate,<br />
întreprinse din perspectiva stabilirii unui echilibru în societate, bazat pe parteneriat şi înţelegere<br />
între persoane, fără deosebire de gen. În altele, printre care şi Republica Moldova, se simte<br />
necesitatea unor acţiuni neîntârziate, dar cu mare precauţie, luând în consideraţie specificul<br />
tradiţiilor şi demersurilor istorice. Societatea noastră este construită pe o dominantă masculină.<br />
Deseori barbaţii sunt prezentaţi agenţii sociali mai activi, iar femeile mai pasivi.<br />
Deşi în secolul al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea rolul femeiei pare a se schimba,<br />
ele sunt reprezentate ca intităţi care mai puţin decid şi nu participă prea activ practic la luarea<br />
deciziilor în toate domeniile sociale, cum ar fi în politică, viaţa socială, economie, cultură şi<br />
spiritualitate.
A. EVOCAREA (5-7 min.)<br />
Desfăşurarea activităţii:<br />
Dirigintele propune elevilor să completeze un clustering (o variantă a brainstorming-ului de<br />
tip ciorchine).<br />
Notă: Clustering-ul este o tehnică care poate fi folosită în situaţiile în care urmează să se definească diferite<br />
concepte sau pentru a se arăta legătura existentă între diferite noţiuni. Se pleacă de la o noţiune supraordonată şi, prin<br />
tehnica brainstormingului, participanţii sunt solicitaţi să pună în evidenţă care sunt noţiunile care ar avea legătură cu<br />
cea de la care se porneşte şi va rezulta un adevărat „ciorchine” de noţiuni.<br />
Elevii sunt rugaţi să evidenţieze noţiunile caracteristice pentru epocile istorice din perspectiva<br />
dimensiunii de gen, de exemplu:<br />
epoca antică<br />
bărbatul - domeniul social<br />
femeia – domeniul privat<br />
În continuare, elevilor li se propune să propună obiectivele activităţii, apoi dirigintele<br />
precizează elementele ce vor fi analizate.<br />
B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min).<br />
Elevilor li se propune să alcătuiască argumente în baza tehnicii pânza discuţiei cu referire la<br />
moţiunea: Ar trebui în societatea contemporană să li se acorde femeilor mai multă libertate?<br />
Elevii sunt plasaţi în 2 sau 4 grupe (afirmatoare şi negatoare). Sunt numiţi 4-6 persoane care vor<br />
avea rolul de observatori şi vor face anumite notiţe în baza discuţiilor realizate în grupuri.<br />
Timp de 10 min. liderii numiţi de diriginte vor organiza membrii grupelor pentru a alcătui cel<br />
puţin câte un argument, urmat de explicaţii, dovezi şi concluzii, aproximativ după exemplul ce<br />
urmează mai jos:<br />
Pro:<br />
evul mediu<br />
bărbatul - dominant<br />
social<br />
femeia - simbol al gloriei<br />
Realizarea de facto a egalităţii în faţa legii<br />
În legislaţia naţională şi internaţională este<br />
specificat că toate persoanele sunt egale în faţa<br />
legii, indiferent de anumite diferenţe sociale,<br />
etnice, de gen etc.<br />
Art. 16, aliniatul 2 din Constituţia Republicii<br />
Moldova;<br />
Art 34. din Declaraţia Universală a Drepturilor<br />
Omului.<br />
În societatea contemporană a apărut o<br />
necesitate inevitabilă de a acorda o libertate<br />
egală tuturor persoanelor datorită proceselor<br />
de democratizare şi umanizare a societăţii.<br />
Identitatea de gen în<br />
istorie<br />
Epoca modernă<br />
lupta pentru drepturi<br />
emanciparea femeii<br />
Argumente Contra:<br />
Epoca contemporană<br />
parteneriat<br />
comunicare<br />
egalitate în faţa legii<br />
Libertatea femeii va pune în pericol statutul familiei<br />
Explicaţia Odată cu emanciparea femeii, rolul bărbatului în<br />
familie scade. El nu mai este considerat „capul<br />
familiei”, astfel devine mai indiferent, mai puţin<br />
orientat spre a aduce bani acasă.<br />
Dovezile În multe state occidentale, de exemplu Germania, a<br />
crescut numărul de divorţuri, precum şi de persoane<br />
care nu doresc să întemeieze familii, are loc reducerea<br />
natalităţii. În statele din Orient, de exemplu Turcia,<br />
datorită păstrării dominantei patriarhale familia este<br />
într-o siguranţă mai mare.<br />
Concluzia În Republica Moldova istoric sau creat condiţii<br />
datorită cărora nu poate fi acordată mai multă<br />
libertate femeilor, altfel se pune în pericol viitorul<br />
familiei şi al societăţii.<br />
După ce sunt ascultate câteva argumente şi comentariile la ele, liderii grupelor au dreptul la<br />
replici şi întrebări. Dirigintele va analiza doar greşelile de conţinut sau tehnice, nu şi cele de opinie.
C. REFLECŢIE (5-7 min):<br />
Elevilor li se propune să scrie un micro-eseu din 7-10 propoziţii cu genericul: „Testament<br />
pentru nepot/nepoţică din perspectiva anului 2060” (în perioada când copiii actuali vor deveni deja<br />
bunei sau bunici). Dirigintele îi va ghida pe elevi să se gândească ce statut vor dori să acorde nepoatei<br />
sau nepotului, ce rol vor avea ei în societate şi în familie peste 50 de ani.<br />
D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.):<br />
Dirigintele acordă timp pentru analiza notiţelor observatorilor. Sunt ascultate concluziile unei fete<br />
şi a unui băiat, care din timp au primit sarcina de a analiza comportamentul colegilor pe parcursul<br />
activităţii. Pot fi acordate elevilor întrebări, de tipul:<br />
Cum va-ţi simţit astăzi pe parcursul activităţii?<br />
A existat vre-o diferenţă în atitudinea dumneavoastră, în dependenţă de genul pe care îl<br />
reprezentaţi?<br />
Cum s-au prezentat băieţii/fetele în dependenţă de anumite situaţii (cine au fost mai activi, mai<br />
agresivi, mai timizi, mai ingenioşi etc.)<br />
Ce veţi sugera nepotului sau nepoatei când veţi fi bunei-bunici? Etc.<br />
E. SARCINI PENTRU EXTINDERE (2-3 min):<br />
1. Pentru acasă elevilor li se propune să analizeze diferenţele dintre noţiunile „sex” şi „gen”.<br />
Dirigintele ar putea să le acorde câteva indicaţii, de exemplu:<br />
- Putem să înţelegem prin gen un set de idei care ni se ataşează prin imagini sociale stereotipe despre femei şi bărbaţi”.<br />
Deşi unele trăsături biologice pot fi uneori schimbate, sexul biologic rămâne esenţial acelaşi.<br />
- În studiul despre drepturile umane ale femeilor, elaborat de Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, citim<br />
următoarele „Sexul” se referă la diferenţele biologice dintre femei şi bărbaţi, puţinele diferenţe despre care putem spune<br />
că sunt naturale, adică sunt înnăscute. „Genul” se referă la relaţiile sociale dintre bărbaţi şi femei şi felul în care<br />
această relaţie este construită de societate. Cu alte cuvinte, genul este ceea ce devenim în societate, după ce ne-am<br />
născut.<br />
- Definiţiile legate de gen sunt în permanentă transformare răspunzând condiţiilor sociale şi economice în schimbare. De<br />
exemplu, într-o situaţie de criză femeile pot să-şi asume rolurile tradiţionale ale bărbaţilor, cum ar fi muncitori în<br />
industrie sau soldaţi. Deoarece genul este construit de societate şi nu este nealterabil, noţiunile stereotipe despre rolurile<br />
femeilor şi bărbaţilor pot fi supuse revizuirii. Atunci când spunem că femeile şi bărbaţii nu sunt la fel, nu ne referim doar<br />
la diferenţele biologice (diferenţele de sex), ci şi la rolurile diferite care au fost create de societate (diferenţele de gen).<br />
- Datorită atât diferenţelor de sex, cât şi diferenţelor de gen, femeile şi bărbaţii au nevoi diferite. Drepturile omului,<br />
precum şi conceptele de dezvoltare care recunosc diferenţele de gen caută să răspundă acestor nevoi într-un mod care să<br />
promoveze participarea totală a femeilor la viaţa comunităţii şi la viaţa politică.<br />
2. Elevii sunt rugaţi să selecteze imagini din presa periodică, din diverse reviste sau anumite pagini<br />
internet în care sunt specificate subiecte de gen, care vor fi analizate în activitatea următoare.<br />
Lectură suplimentară:<br />
Pentru lectură suplimentară copii ar putea să analizeze statutul Smarandei descris de I.<br />
Creangă în „Amintiri din copilărie” în anii 1881-1882 şi să compare cu statutul fetelor în<br />
epoca contemporană, identificând 2-3 asemănări şi deosebiri.
Subiectul 3. Relaţiile de gen în literatură, artă şi mass-media.<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
„Femeia este al cincilea anotimp în care Natura se odihneşte amintindu-şi toate florile primăverii, toate<br />
privighetorile verii, toţi strugurii toamnei şi toate ninsorile iernii.” Gr. Vieru<br />
OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
să descrie valoarea relaţiilor de gen reflectate în cultură şi mijloacele de informare în masă.<br />
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
să caracterizeze relaţiile de gen reflectate în literatură şi artă;<br />
sa analizeze caracterul articolelor despre relaţiile de gen din presa periodică şi internet;<br />
să-şi exprime opinia cu referire la relaţiile de gen din comunitate.<br />
Strategii didactice:<br />
metode şi procedee: Metoda „BBB”, lectura ghidată, scrierea liberă.<br />
Surse bibliografice:<br />
- Zece plus. Clubul ziaristelor din Moldova, Chişinău, 2001-2002.<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Locul femeii şi a bărbatului în imaginaţie artistică şi creaţie<br />
Echitatea de gen constituie corectitudinea atitudinii faţă de bărbat şi femeie, însemnând tratament egal sau<br />
diferit, dar considerat echivalent în termeni de drepturi, beneficii, obligaţii şi oportunităţi. Această echitate se exprimă<br />
prin-un şir de acţiuni concrete, reflectate în literatură, artă sau mijloacele de informare în masă, prin intermediul cărora<br />
sunt eliminate disparităţile dintre genuri, prejudecăţile şi stereotipurile, atitudinile sexiste şi discriminarea.<br />
Istoria demonstrează că majoritatea scriitorilor şi pictorilor au fost bărbaţi. Deşi în operele literare sau de artă<br />
femeia a fost prezentată de ei destul de activ, rolul ei este reflectat cu preponderenţă din perspectiva dominantei<br />
masculine. Femeia este descrisa mai ales în simboluri (Patria – în scrierile despre războaie sau revoluţii), imagini dorite<br />
(Mama – în pictura murală), publicitate (Femeia – sexul frumos) etc. Deseori personalităţile de artă şi literatură au lăudat<br />
femeia doar pentru a o cuceri mai repede, pentru ai da importanţă în domeniul privat, şi astfel pentru a nu-i permite să se<br />
realizeze activ în cel public.<br />
Psihologii consideră că scriitorii, oamenii de artă şi majoritatea persoanelor ce activează în mass-media au<br />
descris rolul femeii inconştient, din perspectiva dominaţiei masculine În opere de regulă bărbatul este prezentat drept<br />
persoană puternică, hotărâtoare, cu caracter şi important pentru societate, iar femeia este prezentată drept o persoană<br />
frumoasă, ocrotitoare a căminului familial şi sexuală. Atât calităţile masculine. cât şi cele feminine ar trebui de dezvoltat<br />
şi de educat, dar fără a face o deosebire evidentă în ceea ce priveşte posibilităţile de afirmare în societate sau în domeniul<br />
privat. Sunt femei care pot să aducă o contribuţie esenţială în politică sau administrare publică, precum mulţi bărbaţi, care<br />
pot să se manifeste şi în familie.<br />
De aceea realizarea echităţii de gen presupune elaborarea unor politici publice eficiente, strategii comprehensive<br />
şi proiecte durabile, graţie cărora ar putea fi consolidată o societate în care principiul egalităţii de gen este unul<br />
primordial.
A. EVOCAREA (5-7 min.)<br />
Desfăşurarea activităţii:<br />
METODA "BBB" (Batelle-Bildmappen-Brainwriting).<br />
Notă: Metoda BBB este cunoscută şi sub numele de Brainwrting cu mapa de imagini. Este o<br />
tehnică de asalt de idei individual (în tăcere) inspirat de imagini, prin care se îmbunătăţesc<br />
ideile din brainstorming-ul oral ori se propun altele. Fiecare participant face notiţe pe agenda<br />
sa.<br />
Dirigintele citeşte problema în faţa auditoriului: „Femeia şi bărbatul a<br />
fost prezentat diferit în operele literare şi de artă. Unii consideră că multe<br />
caracteristici ale bărbatului/femeii descrise de scriitori sau pictori nu sunt în<br />
favoarea lor, dacă o privim din perspectiva de gen. În multe opere evidenţiem<br />
bărbaţi, care au roluri de persoane agresive, răzbunătoare etc., iar femeile<br />
slabe şi cu comportament uşuratic”.<br />
În continuare dirigintele prezintă auditoriului câteva imagini selectate din<br />
operele de artă, iar elevii scriu comentariile sale în tabelul:<br />
Imaginea Ce sugerează imaginea? Ce idei apar în baza celor văzute?<br />
1. ……………………………<br />
2. ……………………………<br />
3. ……………………………<br />
1. ………………………….<br />
2. ………………………….<br />
3. ………………………….<br />
1. ………………………………..<br />
2. ………………………………..<br />
3. ………………………………..<br />
Apoi dirigintele organizează un brainstorming oral cu auditoriul. Câţiva voluntari citesc cu<br />
voce tare ideile lor. Auditoriul discută câteva minute pentru a găsi şi alte variante. Pe parcurs elevii<br />
deduc concluzii şi le argumentează pe baza exemplelor analizate.<br />
Sunt analizate imaginile selectate şi se determină:<br />
1) Ce valori transmit ele?<br />
2) Promovează modelul de succes masculin / feminin?<br />
3) Promovează ideea colaborării?<br />
4) Ce sfaturi propuneţi colegilor când analizează diferite imagini în care există un dezechilibru<br />
de gen?<br />
B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min).<br />
Dirigintele propune elevilor să analizeze un fragment din „Scrisori persane. Scrisoarea a<br />
XXXVIII-ea”de Montesquieu, utilizând tehnica lectura ghidată. Sunt propuse câteva întrebări:<br />
Ce idei vă sugerează titlul operei?<br />
Care credeţi că este conţinutul operei?<br />
Cum va fi descrisă tematica de gen în această operă? etc.<br />
Apoi se lecturează individual primul fragment din operă şi elevii primesc sarcina de a compare<br />
ideile anticipate cu cele ale autorului:<br />
I fragment:<br />
Scrisoarea a XXXVIII-ea<br />
de Montesquieu (1689-1755)<br />
E o mare întrebare pe care şi-o pun bărbaţii şi anume: e mai bine să le iei femeilor libertatea sau să le-o laşi? Mi se pare<br />
că sunt destule motive şi pentru, şi contra.
Dacă europenii spun că nu e o dovadă de generozitate să nefericeşti persoanele pe care le iubeşti, asiaticii noştri<br />
răspund ca e o josnicie ca bărbaţii să renunţe la puterea pe care le-a dat-o natura asupra femeilor. Dacă le spui că numărul<br />
mare de femei închise e stânjenitor, ei răspund că zece femei supuse stânjenesc mai puţin decât una nesupusă. Când li se<br />
obiectează că europenii nu pot fi fericiţi cu femei ce nu le sunt credincioase, răspund că această credinţă atât de mult lăudată<br />
nu împiedică dezgustul care urmează întotdeauna după satisfacerea pasiunilor. Femeile noastre ţin prea mult la noi. O pasiune<br />
atât de liniştită te face să nu mai doreşti nimic şi nici să nu mai ai temeri. Spun că puţină cochetărie e o sare care dă gust şi care<br />
previne corupţia. Poate că unui om mai înţelept decât mine i-ar fi greu să hotărască: pentru că, dacă asiaticii fac foarte bine căutând<br />
mijloace potrivite ca să le potolească neliniştile, şi europenii fac foarte bine că nu au aceste nelinişti.<br />
La urma urmei, zic ei, când suntem nefericiţi în calitate de soţi, găsim întotdeauna mijlocul de a ne despăgubi în calitate de<br />
amanţi. Pentru ca un bărbat să se poată plânge pe drept de necredinţa soţiei, ar trebui să nu existe pe lume decât trei<br />
persoane; dar ar fi chit când ar exista patru.<br />
Ce idei au fost asemănătoare cu acele pe care le-a descris autorul?<br />
Care este conţinutul de bază a primului fragment al operei?<br />
Ce a dorit să spună autorul prin: „…Femeile noastre ţin prea mult la noi….”?<br />
Credeţi că este specifică situaţia descrisă şi pentru comunitatea noastră?<br />
Despre ce credeţi că a scris în continuare autorul?<br />
Cum credeţi că sunt descrise femeile şi bărbaţii de către autor?<br />
II fragment:<br />
O altă problemă e de a afla dacă legea naturală le supune pe femei bărbaţilor.<br />
- Nu, îmi zicea mai zilele trecute un filosof foarte galant! Natura n-a dictat niciodată o asemenea lege. Stăpânirea<br />
noastră asupra lor e o adevărată tiranie. Ne-au lăsat să le subjugăm numai pentru că sunt mai blânde decât noi şi deci<br />
mai umane şi mai înţelepte. Avantajele acestea care ar fi trebuit fără îndoială să le dea superioritatea, dacă noi am fi<br />
fost oameni de înţeles, le-au făcut să şi-o piardă pentru că n-am fost. Or, dacă e adevărat că n-avem asupra femeilor<br />
decât o putere tiranică, nu e mai puţin adevărat că ele au asupra noastră o putere naturală, acea a frumuseţii, căreia<br />
nimic nu-i rezistă. Puterea noastră nu se exercita în toate ţările, dar cea a frumuseţii e universală. De ce să avem noi vreun<br />
privilegiu? Pentru că suntem mai tari? Dar asta este o adevărată nedreptate. Folosim tot felul de mijloace ca să le slăbim<br />
curajul. Forţele ar fi egale, dacă şi educaţia ar fi aceeaşi. Să le cercetam talentele pe care educaţia nu le-a slăbit si să<br />
vedem dacă suntem atât de tari.<br />
Trebuie sa recunoaştem, deşi asta ne cam jigneşte moravurile, că la popoarele cele mai civilizate femeile s-au<br />
bucurat totdeauna de autoritate în faţa bărbaţilor lor. Autoritatea le-a fost stabilită prin lege la egipteni în cinstea zeiţei Isis, iar la<br />
babilonieni în cinstea Semiramidei. Despre romani se spune că porunceau tuturor popoarelor, dar ascultau de soţiile lor. Nu<br />
mai vorbesc de sauromaţi care erau într-adevăr supuşi femeilor. Exemplul lor nu poate fi citat, ei fiind prea barbari.<br />
Despre ce nedreptate a scris autorul? Cui îi este ea convinabilă? De ce?<br />
Cum poate fi asigurată dreptatea de gen prin educaţiei?<br />
Ce concluzie a făcut autorul?<br />
III fragment:<br />
După cum vezi, dragă Ibben, am prins gust de ţara asta în care oamenilor le place să susţină teorii extraordinare şi<br />
să reducă totul la paradox. Profetul a hotărât asupra acestei probleme şi a reglementat drepturile fiecărui sex. Femeile,<br />
spune el, trebuie să-şi cinstească soţii; soţii trebuie să le cinstească la rându-le; dar ei au avantajul să stea cu o<br />
treapta mai sus…<br />
Eşti de acord cu concluzia făcută de autor?<br />
Dacă ar fi posibil să continui opera, care vor fi următoarele 3-5 propoziţii?<br />
Ce învăţăminte ai scos, lecturând acest fragment din opera lui Montesquieu?
C. REFLECŢIE (5-7 min):<br />
La finele activităţii este binevenită folosirea tehnicii Turul galeriei. Dirigintele din timp a<br />
preîntâmpinat elevii sa selecteze imagini din reviste şi ziare cu problematica de gen, pentru a fi<br />
atârnate pe pereţii din clasă, conform anumitor tematici. Elevii se deplasează prin clasă şi analizează<br />
câteva minute imaginile, adresând întrebări colegilor şi făcând schimb de experienţă.<br />
De exemplu: Imaginea femeii în presă<br />
Autor: Galina Sandu<br />
În ultimul timp tot mai des se vorbeşte că<br />
imaginea femeii în presă este diferită de cea a bărbatului.<br />
Cred că foarte puţini cititori sunt preocupaţi de această<br />
întrebare atunci când frunzăresc o revistă sau parcurg<br />
ziarul preferat. Dar întrucât în societatea noastră tot mai<br />
insistent se încearcă a promova conceptul egalităţii<br />
genurilor, problema imaginii femeii în presă devine<br />
importantă căci ea include ideea creării condiţiilor şi a<br />
tratamentului egal pentru ambele genuri.<br />
Sunt oare tratate egal, reprezentate egal ambele<br />
genuri în presa noastră? Care este realitatea?<br />
Concluzie: Am frunzărit la întâmplare un ziar popular de la noi. Am numărat în paginile lui 17 fotografii, 13<br />
reprezentând bărbaţi vorbind sau pur şi simplu portretele lor. Şi doar 4 poze atestă prezenţa feminină: o femeie – la<br />
serviciu, alta – la o şedinţă. Pe o fotografie nişte femei în vârstă strigă ceva în stradă (foto e plasată în prima pagină şi<br />
demonstrează un tablou nu prea estetic), iar în pagina a patra două tinere dezbracă un bărbat.<br />
Genul dominant în presă este cel masculin. Iar femeia, în fond este umbra lui, care se duce la serviciu, se zbate să<br />
rezolve ceva probleme sau prestează plăceri. Prin felul de a promova imaginea femeii, presa noastră continuă să<br />
alimenteze proverbul "Pe drum merge un om şi o femeie". Multe materiale despre femei au o conotaţie din start negativă,<br />
punând-o în condiţii umilitoare, marginalizând-o, blamând-o pentru aceleaşi fapte mult mai dur ca pe partenerul său.<br />
D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.):<br />
Elevii sunt rugaţi să analizeze în opinia lor, nivelul de reflectare a echităţii de gen în literatura, arta<br />
şi presa periodică (nivel înalt, nivel mediu, nivel scăzut) şi să propună sugestii de îmbunătăţire, în caz<br />
dacă ei vor fi autorii anumitor opere.<br />
E. SARCINI PENTRU EXTINDERE<br />
A. Elevii primesc sarcina de a scrie un mini-eseu, a desena sau de a face o poză sau câteva, care în opinia lor ar<br />
reflecta situaţia mai echitabilă din perspectiva dimensiunii de gen. Aceste lucrări vor fi analizate la începutul<br />
activităţii viitoare, pentru a realiza un ziar sau o revistă a clasei cu genericul: „Bărbat-femeie – relaţii de<br />
parteneriat”.<br />
B. Analiza revistelor. Poate fi propus elevilor să analizeze conţinutul revistelor pentru bărbaţi şi pentru femei, pentru<br />
a observa deosebirea între conţinutul şi aspectul lor, de exemplu: revistele pentru bărbaţi de multe ori conţin poze cu<br />
femei dezbrăcate, aici regăseşti reţete de a cuceri femeile, femeile nu sunt una şi aceeaşi cu nevestele. Redactorii<br />
revistelor pentru bărbaţi sunt în general căsătoriţi…. Revistele pentru femei de asemenea au poze cu femei<br />
dezbrăcate. Asta din cauza că, fizicul femeii este o opera de artă, ce trebuie admirată, în timp ce corpul bărbatului<br />
este păros şi nu ar trebui văzut la lumina zilei. În paginile acestora găseşti reţete de a cuceri bărbaţii, dar în nici un caz<br />
de a da curs victoriilor astfel obţinute. În revistele femeilor acestea se plâng ca sunt singure, dar sfătuiesc cititoarele<br />
să nu cedeze nici unui pretendent. Redactorii revistelor pentru femei sunt în general femei divorţate.<br />
Lectură suplimentară:<br />
1. M. Eminescu, Cezara (1876) – Cezara<br />
2. M. Eminescu, Luceafărul (1883) – Cătălina
Subiectul 4. Bărbat – femeie: relaţii de parteneriat.<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
„Natura l-a făcut pe bărbat poligam; misiunea femeii e de a-l face monogam.” P.Mantegazza<br />
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
să exprime în cuvinte proprii esenţa rolurilor de gen ale persoanelor<br />
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
să descrie esenţa parteneriatului de gen;<br />
sa analizeze exemple de relaţii de parteneriat dintre bărbaţi şi femei din comunitate;<br />
să aprecieze valoare parteneriatului de gen pentru consolidarea relaţiilor între persoane.<br />
metode şi procedee: ŞVÎ, Jocul simulat, Interviul<br />
Surse bibliografice:<br />
3. Strategii didactice:<br />
- Grunberg Laura, Ştefănescu Doina, Manifestări implicite şi explicite ale genului în programele şi manualele şcolare,<br />
în Vlăsceanu L., (coord.), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului obligatoriu,<br />
disponibil la http://www.edu.ro.<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Parteneriatul – bază pentru realizarea principiului echităţii de gen<br />
O societate armonioasă, în care domină paritatea de gen, se constituie în baza principiului egalităţii şi echităţii de<br />
gen şi este asigurată de parteneriatul dintre femei şi bărbaţi, care se implică activ, conştient şi în mod voluntar în diverse<br />
activităţi, în corespundere cu caracteristicile sale individuale, fără a fi constrâns de obiceiurile şi tradiţiile culturale şi<br />
sociale şi indiferent de apartenenţa la o categorie de sex sau alta.<br />
Dar relaţiile de parteneriat dintre femei şi bărbaţi trebuie construite, analizând minuţios stereotipurile şi<br />
prejudecăţile de gen, formate pe parcursul timpului. Convingerile, ideile, credinţele pe care le au oamenii dintr-o societate<br />
în privinţa atributelor şi aşteptărilor comportamentale ale bărbaţilor şi femeilor" formează stereotipurile de gen. Ele se<br />
împart în două categorii:<br />
a. culturale – imagini formate sub influenţa propriei noastre culturi prin intermediul şcolii, bisericii, artei,<br />
cărţilor, filmelor, muzicii, presei şi, mai nou, publicităţii. Deşi femeile constituie mai mult de jumătate din populaţia<br />
lumii, ele sunt sub reprezentate ca imagine publică, fiind persoane pasive, cu influenţă slabă, subordonate; pe când<br />
bărbaţii sunt reprezentaţi ca persoane active, cu influenţă, ca experţi şi conducători.<br />
b. personale – propriile noastre convingeri în ceea ce priveşte trăsăturile bărbăteşti şi cele femeieşti sau<br />
cum este şi trebuie să fie un bărbat şi o femeie. Acestea sunt, în mod obişnuit, următoarele:<br />
- trăsături bărbăteşti: independenţă; raţionalitate; agresivitate; obiectivitate; încredere în sine; spirit de competiţie,<br />
capacităţi analitice; înclinaţie spre ştiinţe; ambiţie; autoafirmare etc.<br />
- trăsături femeieşti: dependenţă; emotivitate; blândeţe; subiectivitate; nevoie de protecţie; sensibilitate la context;<br />
înclinaţie spre detaliu şi aparenţă; slăbiciune; înclinaţie spre arte; tact; grijă faţă de alţii etc.<br />
Deseori femeia consideră că este normal ca soţul să fie mai în vârstă, mai hotărât şi cu venituri mai mari sau cel<br />
puţin egale cu ale soţiei. Acestea sunt stereotipuri şi prejudecăţi formate pe parcursul timpului. Dacă nu aşa stau lucrurile,<br />
atunci însăşi femeile remarcă că bărbatul nu e bărbat şi nu îşi îndeplineşte atribuţiile. S-ar putea de înţeles că modelul<br />
masculin este creat nu de bărbaţi, el fiind deprins cu acest statut creat sau cu imaginea răspândită în societate, ci probabil<br />
în primul rând de femei. Aceasta se explică că structurile de dominare au o durată de viaţă foarte mare, create pe<br />
parcursul mai multor secole, de aceea ele se regăsesc la nivelul convingerilor, comportamentelor şi atitudinilor şi prin<br />
aceasta dau impresia că sunt lucruri reale.
C. EVOCAREA (5-7 min.)<br />
Desfăşurarea activităţii:<br />
Deoarece elevii au fost rugaţi în activitatea precedentă să pregătească sarcini (mini-eseu, desene,<br />
poze) care în opinia lor ar reflecta situaţia mai echitabilă din perspectiva dimensiunii de gen,<br />
dirigintele poate organiza la etapa de evocare o analiză a acestor creaţii. Urmează câteva întrebări<br />
pentru a descrie esenţa parteneriatului de gen:<br />
Ce acţiuni întreprind subiecţii din creaţii?<br />
Este prezent parteneriatul de gen în creaţii? Prin ce este specificat?<br />
Ce ar schimba elevii dacă ar trebui să pregătească sarcinile de extindere încă o dată, luând în consideraţie<br />
cerinţele parteneriatului între bărbaţi şi femei?<br />
Agenda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat<br />
Elevii sunt rugaţi să completeze individual/ în perechi, primele două coloane din tabelul ŞVÎ ce ştiu<br />
ei despre parteneriatul d gen şi ce ar dori să afle, de exemplu:<br />
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat<br />
O societate armonioasă, se<br />
constituie în baza principiului<br />
egalităţii şi echităţii de gen şi este<br />
asigurată de parteneriatul dintre<br />
femei şi bărbaţi. Parteneriatul dintre<br />
bărbaţi şi femei este necesar pentru<br />
progresul societăţii etc.<br />
De ce există mari dificultăţi în<br />
asigurarea unui parteneriat de gen?<br />
Care este deosebirea între relaţiile<br />
patriarhale şi cele parteneriale?<br />
Cum se manifestă relaţiile de<br />
parteneriat în diverse planuri? Etc.<br />
Dirigintele face câteva concluzii în baza rezultatelor elevilor şi propune să fie analizate<br />
obiectivele operaţionale ale activităţii.<br />
B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min).<br />
Pentru a realiza obiectivele preconizate, elevii sunt rugaţi să simuleze în grupuri o situaţie, din<br />
societate (la dorinţa lor: serviciu, odihnă, în transport etc.), unde ar putea fi evidenţiate relaţiile dintre<br />
bărbaţi şi femei.<br />
<strong>Clasa</strong> de elevi sunt rugaţi să analizeze situaţiile simulate, luând în consideraţie două paradigme:<br />
Relaţiile patriarhale Relaţiile parteneriale<br />
a) în relaţii: de dominare-supunere – bărbatul domină, a) în relaţii: reciprocitate între persoane libere şi<br />
femeia se supune;<br />
autonome; bărbatul şi femeia sunt parteneri egali;<br />
b) în plan logic: domină gândirea lui „sau-sau”; b) în plan logic: este prezentă gândirea „şi-şi”, a<br />
demersului în comun;<br />
c) în plan moral: se aplică morala dublului standard<br />
(norme diferite, tratament inegal de gen) – legiuitorul este<br />
autoritatea masculină (care face legea, norma), astfel încât<br />
aceasta să fie în avantajul său;<br />
d) în plan valoric: un gen (masculinul) este superior<br />
celuilalt (femininul) – „bărbatul este capul familiei”;<br />
e) în planul acţiunii: autoritatea (masculinul) dictează, iar<br />
celălalt (femininul) se supune, execută ceea ce i se cere şi<br />
ceea ce „se cuvine”; EL – EA, există fiecare în parte, nu<br />
există NOI.<br />
c) în plan moral: metoda convenirii, a înţelegerii,<br />
fiecare partener aduce ceva personal în relaţia, care se<br />
construieşte astfel încât şi EL, şi EA sunt atât subiect,<br />
cât şi obiect; se aplică morala standardului unic, al<br />
tratamentului egal de gen;<br />
d) în plan valoric: cele două genuri sunt parteneri<br />
egali; încredere în sine, respect faţă de sine şi faţă de<br />
celalalt;<br />
e) în planul acţiunii: se comunică, se negociază, se<br />
decide împreună si de comun acord; EL şi EA devin<br />
împreună NOI.<br />
După aceste analize, dirigintele propune să fie completată a treia rubrică a tabelului ŞVÎ.
A. REFLECŢIE (5-7 min):<br />
B.<br />
În baza informaţiilor completate în rubrica Am învăţat, dirigintele propune elevilor să analizeze<br />
textele, imaginile, sarcinile dintr-un un manual şcolar, pentru a constata dacă relaţiile de gen se<br />
bazează pe un parteneriat corect. Dirigintele va observa în timpul realizării sarcinii de către elevi şi<br />
nivelul de colaborare şi parteneriat dintre fete şi băieţi.<br />
METODA 6-3-5<br />
Cifra 6 indică numărul fix de membri ai grupului. Fiecare persoană îşi împarte coala sa de<br />
hârtie în trei coloane.<br />
Se enunţă problema: Elaborarea parametrilor pentru analiza de gen a manualelor şcolare<br />
(editori, autori de manuale, pictori).<br />
Fiecare participant notează problema pe foia din faţa sa. Din acest moment începe căutarea<br />
soluţiilor la problemă, lucrându-se în tăcere, individual, fiecare în ritmul său, cei care termină primii<br />
având datoria să-l aştepte cu răbdare şi pe ultimul.<br />
Fiecare emite individual câte trei idei, pe care le scrie pe foaie, în cele 3 coloane (acesta este<br />
semnificaţia cifrei 3, din denumirea metodei).<br />
Runda I a deplasărilor foilor spre vecinul din dreapta. Fiecare lucrează pe cele 3 idei primite<br />
de la vecinul din stânga: le completează, le îmbunătăţeşte, precizează unele amănunte, le modifică<br />
sau îşi spune părerea despre ele. Nimeni nu are voie să propună alte idei.<br />
Rundele a II –a, a III –a, a IV –a şi a V –a ale deplasărilor foilor. Fiecare va continua să<br />
lucreze pe cele trei idei deja în lucru. La sfârşit, ideile iniţiale au trecut pe la toţi cei 5 membri ai<br />
echipei (acesta este semnificaţia cifrei 5).<br />
Moderatorul strânge foile, urmând ca el sau altcineva să facă o analiză atentă a ideilor. Se<br />
notează pe fleepchart parametrii elaboraţi de participanţi, se compară cu indicatorii în baza cărora se<br />
analizează manualele din perspectivă de gen<br />
De exemplu: Analizaţi şi comparaţi activităţile/acţiunile personajelor redate în manualele de fizică.<br />
Concluzii:<br />
Acţiunile personajelor masculine: demonstrează corpuri transparente şi opace, aruncă o bilă,<br />
se uită într-o carte, joacă fotbal, miroase parfum, pune coadă la o lopată, deplasează cuţitul în rândea,<br />
arată cu mâna, discută, aleargă, schiază, trage din arc, conduce bicicleta, motocicleta, maşina, trage<br />
greutăţi, taie lemne, construieşte, ridică greutăţi, fac gimnastică, pompează, experimentează plutirea<br />
corpurilor, lucrează cu scripeţii …<br />
Acţiunile persoanelor feminine: experimentează, încearcă temperatura apei cu mâna, citeşte,<br />
bate o minge de ping-pong, face balonaşe de săpun, balerina dansează, demonstrează electrizarea<br />
corpului.<br />
Acţiuni mixte: fac sport-patinaj artistic, un băiat duce în spate o fetiţă, salvând-o de<br />
inundaţie, sunt în echilibru în scrânciob, acrobaţi, trag de funie, formând un triunghi echilateral.<br />
Întrebări:<br />
- Ce concluzii aţi dedus, analizând activităţile / acţiunile personajelor în manualele de Fizică?<br />
- Ce valori transmit ele?<br />
- Promovează modelul de succes masculin / feminin?<br />
- Promovează ideea colaborării?<br />
- Ce aţi schimba voi, dacă veţi fi autorii manualelor analizate?<br />
E. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.):<br />
Elevii sunt rugaţi să aprecieze relaţiile de parteneriat existente în: clasă, instituţia de învăţământ,<br />
familie, conform indicatorilor:<br />
Identificarea relaţiilor de parteneriat (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut);<br />
Contribuţia personală până la activitatea de azi (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut);<br />
Intenţii în viitor (nivel: a) înalt; b) mediu; c) scăzut);
De exemplu: Pentru ca o relaţie de cuplu să poată rezista trebuie ca cei doi parteneri să se cunoască foarte bine,<br />
să ştie ce îi place sau ce nu îi place persoanei iubite. Iar ca să ajungă în acest stadiu de cunoaştere, comunicarea este<br />
esenţială. Tot ce trebuie să facă la început este să ştie unele trăsături esenţiale ale bărbaţilor şi ale femeilor:<br />
- Bărbaţii au emisfera dreaptă mai mare decât cea stângă, rezolvă probleme de matematică fără să vorbească,<br />
se concentrează mai puţin timp, folosesc mai puţin contactul vizual, reacţionează încet la frică, aud mai bine cu urechea<br />
dreaptă, sunt mai buni la şah, văd întregul, fac uşor mai multe lucruri deodată, caută mai mult senzaţiile puternice.<br />
- La femei emisfera stângă este mai mare decât cea dreapta, femeile sunt mai atente la detalii, învaţă mai repede<br />
limbi străine, tind să vorbească în timp ce rezolvă probleme de matematică, folosesc mai mult contactul vizual, sunt<br />
atente la detalii şi mai interesate de oameni si chipuri, ascultă în mod egal cu ambele urechi, fac greu mai multe lucruri<br />
deodată, caută mai puţin senzaţiile tari, se concentrează mai mult timp şi sunt mai tolerante la teama pe termen lung.<br />
E: SARCINI PENTRU EXTINDERE<br />
A. Elevii primesc sarcina să realizeze un interviu cu 3-5 persoane diferite, pornind de la motoul: „Bărbatul şi<br />
femeia trebuie să trăiască în armonie. Bărbatul e capul, femeia - coroana.” J. Michelet.<br />
B. Tot odată sunt stimulate şi găsirea situaţiilor ne ordinare, care sunt specifice femeilor sau bărbaţilor, reieşind<br />
din mentalitatea şi cultura existentă. De exemplu:<br />
- Maturitate: Femeile se maturizează mult mai repede decât bărbaţii. La 17 ani o femeie poate fi considerata un<br />
adult. La 19 ani deja ştie ce vrea: un bărbat inteligent, puţin egoist cu ceilalţi (dar foarte darnic cu partenera lui); foarte<br />
frumos (dar nu mai frumos ca ea); ferm (dar blând); experimentat (dar naiv); preocupat de afacerile sale (dar aproape de<br />
sufletul ei); dorit de alte femei (dar foarte fidel…) etc. La 17 ani bărbaţii încă mai colecţionează surprize şi vizionează<br />
filme cu karate. De aceea prieteniile din liceu rezistă rareori. Ei se maturizează în jurul vârstei de 30 ani, dar din păcate<br />
deja o fiinţă mult mai inteligentă ca el îi arata un certificat de căsătorie de acum 7-8 ani şi 2-3 copii care au nevoie parcă<br />
de toate lucrurile din lume.<br />
- Băile: Numărul mediu de obiecte din baia unei femei este de 437. Un bărbat nu ar putea identifica majoritatea<br />
dintre aceste obiecte. Un bărbat are în general 6 articole în baie: periuţa şi pasta de dinţi, crema şi lama de ras, un săpun şi<br />
un prosop luat de la vreun hotel.<br />
- Ieşitul în oraş/sat: Când un bărbat spune că este gata de ieşit din casă înseamnă că este gata de ieşit. Când o<br />
femeie spune că este gata de iesit din casă înseamnă ca VA FI gata de iesit, dupa ce îşi va găsi şi celalalt cercel, se va<br />
îmbrăca, se va machia…<br />
Lectură suplimentară:<br />
- I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută (1884) – Zoe;<br />
- Duiliu Zamfirescu, Ciclul Comâneştilor (1894-1910) – Saşa Comâneşteanu.
Subiectul 5. Familia – locul de afirmare şi auto realizare a<br />
bărbatului şi femeii.<br />
" Pecetea pe care părinţii o lasă asupra structurii şi profilului spiritual - moral al personalităţii<br />
propriilor copii se menţine toată viaţa ". M. Golu.<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
să demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţii – umane, etnice, culturale,<br />
civice, individuale – pentru afirmarea demnităţii persoanei.<br />
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
să caracterizeze statutul familiei în societate;<br />
sa analizeze exemple de relaţii bazate pe respect şi armonie în familie;<br />
să aprecieze valoare familiei în afirmarea şi auto realizarea persoanelor.<br />
3. Strategii didactice:<br />
metode şi procedee: Analiza comparativă, mozaicul, scriere libera:<br />
4. Surse bibliografice:<br />
- Petru Iluţ şi Cornelia Mureşan, Familia şi politica reproducerii, Bucureşti, 2007.<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Familia – exemplu de manifestare a echităţii de gen<br />
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea influenţează şi<br />
modelează persoana umană. Familia este adevăratul laborator de formare a persoanei. Transformarea individului în<br />
persoană adică în ”individ cu statut social” este întâi de toate opera familiei. Sunt doua cauze care explica aceasta<br />
influenta a familiei asupra persoanei: una este legata de faptul că acţiunea familiei se exercita mai de timpuriu; a doua se<br />
leagă de faptul că multa vreme familia e calea prin care se consolidează oricare alta acţiune de socializare, ea fiind<br />
identică cu întreaga lume socială a copilului.<br />
Familia se formează prin compromis şi înţelegere, dragoste şi ajutor reciproc. Cu toţii cunoaştem diferenţele<br />
majore care există între bărbaţi şi femei din punct de vedere al modului în care gândesc şi privesc unele lucruri. Însă s-a<br />
demonstrat ştiinţific faptul că deosebirile respective sunt mai mult decât normale, ele fiind apanajul importantelor<br />
deosebiri genetice dintre femei şi bărbaţi. Toate acestea se materializează în carenţele de comunicare care există între cele<br />
două sexe. Iar lipsa de comunicare duce inevitabil la controverse, făcând într-un final imposibilă convieţuirea partenerilor<br />
unui cuplu. Miile de studii făcute au dovedit că, într-adevăr, există deosebiri sexuale semnificative, dar deosebirile<br />
psihologice de natură genetică sunt cele care afectează comunicarea dintre sexe.<br />
Aceste diferenţe, însă nu sunt nişte bariere în formarea unei mici comunităţi – familia, ba dimpotrivă: diferenţele<br />
sunt un catalizator al progresului şi al consolidării unui tot întreg, precum atomul. Partea stângă a creierului este<br />
predominant logică, în timp ce partea dreaptă este predominant intuitivă sau emoţională. Lucrul acesta explică ceea ce se<br />
numeşte „intuiţia feminină". Nu vrem să spunem prin aceasta că o femeie nu poate gândi logic, sau că un bărbat nu poate<br />
gândi emoţional. Dar creierul bărbatului este proiectat să fie mai analitic, iar al femeii, mai intuitiv, sau emoţional.<br />
Familia este laboratorul prim al personalităţii, si in unele cazuri si cel mai important. Rolul dominant al familiei<br />
în dezvoltarea echilibrată şi în prevenirea din cauze afective şi educaţionale a deviantei şi delincvenţei trebuie cunoscut<br />
mai de timpuriu de către tinerii care vor întemeia familii, pentru ca ei sa nu repete erorile celor dinaintea lor. Disciplina,<br />
la fel ca si dragostea, trebuie acordata şi administrata cu măsură. Ceea ce nu trebuie însa să se uite este faptul ca, în viaţă,<br />
conflictele nu trebuie evitate, ci învinse. Iar părinţii trebuie să-şi înveţe copii acest lucru.
A. EVOCAREA (5-7 min.)<br />
5. Desfăşurarea activităţii:<br />
Analiza comparativă: Elevilor li se propune să analizeze implicarea tatălui şi a mamei în<br />
creşterea şi educarea copiilor, pornind de la afirmaţiile (în baza sondajului realizat de Fundaţia pentru<br />
o societate deschisă):<br />
- Aproximativ 1 din 3 taţi se implică doar ocazional în hrănirea, schimbarea scutecelor, îmbăierea, îmbrăcarea,<br />
culcarea copilului (2-3 ori pe săptămână);<br />
- Aproape 85% dintre părinţi consideră că fetele şi băieţii nu trebuie educaţi în mod diferit;<br />
- Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că “fetele sunt mai sensibile şi mai emotive decât băieţii”;<br />
- În jur de 40% dintre părinţi consideră că “fetele trebuie educate mai ales pentru a deveni mame şi soţii<br />
bune”;<br />
- Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că “responsabilitatea tatălui este în principal de a asigura resursele<br />
necesare pentru creşterea copilului”;<br />
- Peste 40% dintre părinţi consideră că “este important ca băiatul să fie încurajat să devină mai independent şi<br />
mai puternic decât fata (1- 3 ani);<br />
- Mama este cea care îl pedepseşte în general pe copil (78,4% - 3-5 ani, 79,4% - 6-7 ani);<br />
- Tatăl se implică în mică măsură în disciplinarea zilnică a copilului;<br />
- Copilul “ascultă” mai ales de tată (43,3% -3-5 ani, 43,2 -6-7 ani).<br />
Întrebări:<br />
1. Ce aţi constat din rezultatele sondajului de mai sus?<br />
2. Care sunt în opinia voastră lucruri „normale” şi care nu? De ce? Argumentaţi opinia.<br />
3. Ce aţi modifica voi în viitoarea voastră familie? Cum?<br />
Concluzie: Familia reprezintă “nucleul social sau, celula societăţii”. Ea este cea care răspunde de<br />
satisfacerea trebuinţelor elementare ale copilului şi de protecţia acestuia. Acţiunea educativa din<br />
familie a ambilor părinţi are totdeauna un caracter intenţional urmărind o anumita finalitate –<br />
formarea personalităţii copilului pentru integrarea lui în societate. În familie, copilul îşi face<br />
pregătirea pentru viaţă. Contribuţia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade<br />
pe măsură ce copilul creste („Ce şapte ani de acasă”). Aici rolul bărbaţilor şi al femeilor este orientat<br />
spre un singur obiectiv: consolidarea relaţiilor în familie.<br />
B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min.<br />
Tehnica Mozaic. Se formează grupe a câte 4-5 persoane, în dependenţă de numărul de elevi în<br />
clasă. Participantele/ţii primesc pentru lectură individuală textele/fragmentele. Numărul 1 din fiecare<br />
grup citeşte despre familie la general, nr. 2 – despre familia ca prima şcoală a copilului, nr. 3 – despre<br />
familie şi societate, nr. 4 – despre locul copiilor în familie, nr. 5 – despre locul familiei printre<br />
priorităţile omului. Timpul alocat pentru lectură – 2-3 min., după care se formează 5 grupe de experţi,<br />
alcătuite din persoane care au prelucrat aceeaşi informaţie. Experţii împreună discută, fac notiţe,<br />
realizează o sinteză a celor analizate şi aleg modalitatea de predare. Participanţii/ele din grupele de<br />
experţi revin fiecare în grupele de bază şi fiecare predă/explică subiectul său grupului.<br />
Nr. 1. Familia este cel dintâi cadru social de care fiecare om are nevoie pentru a vieţui în el. Ea este, mai ales,<br />
mediul cel mai prielnic pentru naşterea, dezvoltarea şi desăvârşirea fiinţei umane. Dintre toate vieţuitoarele, omul se<br />
naşte cel mai plăpând şi cel mai neputincios în a-şi satisface nevoile vitale existenţei: total dezarmat, singurul lui mijloc<br />
de conservare fiind lacrimile. De aceea, el are neapărată nevoie de ajutorul neîncetat al părinţilor săi, care, în această<br />
lucrare, nu pot fi întrecuţi de nimeni.<br />
Familia, făcând parte din stat, are să se încadreze în organizaţia lui, contribuind la realizarea scopului său. Cât<br />
priveşte organizarea interioară a familiei, soţii stau în raport de egalitate, cu autoritate comună faţă de copii. După<br />
învăţăturile Bisericii, conducerea în familie revine bărbatului: ,,Femeile să li se supună bărbaţilor lor ca Domnului.<br />
Pentru că bărbatul este cap femeii, aşa cum şi Hristos este cap Bisericii” (Efes. 5, 22-23). Dar femeia nu este sclavă, ci<br />
tovarăşa bărbatului, împărţind cu el autoritatea părintească.<br />
Nr. 2. Familia este prima alcătuire de viaţă obştească şi sâmburele din care cresc toate celelalte forme de viaţă<br />
socială. Procrearea, întreţinerea, îngrijirea, creşterea şi aşezarea copilului constituie preocuparea centrală a familiei.
Familia procură membri pentru societăţile superioare, pregătindu-i cea dintâi pentru viaţa socială. Ea este o adevărată<br />
cheie de boltă pentru siguranţa şi echilibrul vieţii sociale, prin faptul că asigură în chip firesc naşterea, creşterea şi<br />
pregătirea membrilor societăţii.<br />
Familia este cea mai necesară şcoală de omenie. Statisticile judiciare arată că majoritatea delincvenţilor şi a<br />
celor din instituţiile de corecţie au fost lipsiţi de o reală asistenţă din partea familiei. Familia procură frâna cea mai<br />
eficientă şi mai suportabilă împotriva izbucnirii patimilor. Ea este, de asemenea, o primă şi temeinică şcoală a<br />
altruismului. Prin familie se poate obţine cea mai deplină şi mai statornică corectare a egoismului individual.<br />
Nr. 3. Familia este prima societate naturală şi adevărată celulă socială. În organizarea sa proprie, ea oferă<br />
garanţii de moralitate; este prima şcoală care pregăteşte pe copil pentru viaţa socială, deprinzându-l să-şi îndeplinească<br />
datoria, să-şi disciplineze voinţa, dându-i simţul ierarhiei şi ordinii. Familia este un oficiu înalt al respectului, al<br />
demnităţii, al libertăţii interioare, al seninătăţii constructive. Mediul familial oferă siguranţă, linişte, afecţiune,<br />
seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru o dezvoltare normală şi echilibrată. Căminul nu este numai<br />
confort domestic, ci şi un ,,loc de reculegere, de linişte, de regăsire lămuritoare cu tine însuţi”. Nicăieri nu te simţi mai<br />
bine ca la ,,mama acasă”, ca în familia ta.<br />
Familia este un paznic ce veghează neîncetat şi un zăgaz puternic care ocroteşte moralitatea părinţilor prin<br />
bucuriile curate şi senine, precum şi prin sentimentele de iubire şi răspundere pe care le prilejuieşte. Copiii sunt pentru<br />
părinţii lor un imbold puternic spre muncă şi economie, spre cât mai multe virtuţi, precum şi o puternică pavăză contra<br />
ispitelor din afară. Prezenţa copiilor exercită o cenzură morală din cele mai eficiente asupra conduitei părinţilor. Din<br />
dorinţa şi grija de a-i face cât mai buni şi mai fericiţi, părinţii îşi dau toată silinţa să le ofere pilde personale cât mai<br />
bune şi să propăşească mereu în toate domeniile.<br />
Nr. 4. Copiii exercită asupra părinţilor lor o puternică influenţă binefăcătoare, fiind şi ei, la rândul lor, într-un<br />
fel oarecare şi fără să ştie, educatori ai părinţilor lor. Astfel, chiar înainte de a se naşte, mintea şi inima părinţilor se<br />
pregătesc pentru primirea lor în condiţii optime, verificându-se şi transfigurându-se. Una dintre cele mai importante<br />
misiuni, pe care copiii o îndeplinesc printre noi, cei maturi, este de a ne prilejui şi ajuta să ne păstrăm şi să ne recăpătăm<br />
tinereţea. Copiii sunt vestitorii şi purtătorii primăverii; ei răspândesc pretutindeni un aer proaspăt de noutate şi<br />
frăgezime. Înnoirea şi întinerirea efectuată de copil asupra organismului mamei sale, care cuprinde şi sufletul ei, se<br />
extinde asupra întregii familii, stimulând în toţi cei din jurul lor forţe latente nebănuite, izvoare de energie fizică şi<br />
spirituală până atunci necunoscute.<br />
Copilul este o călăuză miraculoasă care ne poartă din nou în lume, obligându-ne s-o cunoaştem din ce în ce mai<br />
bine. Datorită copiilor noştri, stimulaţi de ei şi de dragostea pentru ei, devenim mai luminaţi, mai puternici şi mai buni.<br />
Prin ei ne reluăm de la început întreaga noastră viaţă şi activitate, acel anevoios şi splendid efort de umanizare. Între noi<br />
şi copiii noştri are loc un permanent schimb de valori, o dăruire reciprocă. Dacă îi învăţăm alfabetul, ei ne învaţă în<br />
schimb un alfabet mult mai scump şi mai nobil al emoţiilor, al primelor sentimente, al uriaşei fantezii, al purităţii şi al<br />
candoarei, puterea de a descoperi lumea cu priviri proaspete.<br />
Copiii cimentează legăturile dintre soţi. Copiii fiind obiectul comun al dragostei lor, părinţii chiar când şi-au<br />
răcit sentimentele unul faţă de celălalt, se întâlnesc măcar în iubirea şi grija lor comună pentru copii. Astfel, copiii<br />
contribuie foarte mult la temeinicia şi trăinicia căsătoriei. Statisticile arată că divorţurile sunt mult mai numeroase între<br />
soţii care nu au copii.<br />
Nr. 5. Căminul este mediul cel mai prielnic pentru reculegere şi pentru o colaborare deplină între cele două<br />
sexe. În cuprinsul lui, sensibilitatea feminină şi însuşirile energice ale bărbatului au posibilitatea de a se întâlni şi de a<br />
colabora, întregindu-se reciproc. Soţii au în familie condiţiile cele mai bune de a se educa reciproc printr-o colaborare<br />
continuă. De asemenea, fraţii şi surorile vor dobândi o experienţă foarte utilă în convieţuirea lor din familie pentru viaţa<br />
de mai târziu, când vor trebui să ştie cum să se comporte faţă de celălalt sex.<br />
În general, familia contribuie foarte mult la educarea omului pentru viaţa socială din afara familiei. Adâncimea<br />
şi sinceritatea sentimentelor ce leagă pe membrii familiei influenţează pozitiv relaţiile cu ceilalţi semeni, care nu sunt în<br />
fond decât alţi părinţi, alţi fraţi, alte surori, alţi unchi ai noştri. Dovadă pentru aceasta avem modurile de adresare<br />
obişnuite la poporul nostru ca: ,,mamă”, „tată”, „unchiule”, „mătuşă”, care se fac şi faţă de străinii de familie.<br />
Datorită familiei, omul nu este izolat în lume, fără rădăcini în trecut, fără reazem în prezent şi fără speranţă în<br />
viitor. S-a constat că cei fără familie sunt gata pentru orice aventură. În familie se deprind disciplina şi spiritul de<br />
iniţiativă şi se cultivă sentimentul demnităţii, dreptăţii, iubirii, respectului şi ajutorului, sentimentul sacrificiului, care<br />
sunt elemente de bază ale vieţii sociale.<br />
Continuarea între generaţii începe de la raporturile dintre părinţi şi copii, care se extind şi asupra celorlalţi<br />
membri ai societăţii şi care beneficiază de însuşirile deosebite obţinute în cadrul familiei. Prin comunitatea de sânge, de<br />
educaţie, de amintiri, de viaţă şi prin faptul că au aceiaşi părinţi, copiii îşi dezvoltă sentimentul dragostei frăţeşti, care<br />
este izvorul celei mai dificile dintre virtuţi şi anume: recunoaşterea fără invidie a valorii şi meritelor altora.<br />
Dacă rămân elevi fără sarcină, ar putea să primească rolul de observatori în unele grupuri, în<br />
ajutorul dirigintelui, urmărind nivelul de responsabilitate, implicare în realizarea sarcinilor,<br />
modalităţile de predare şi relaţiile stabilite între diferiţi membri ai grupurilor.
C. REFLECŢIE (5-7 min):<br />
Scriere liberă: La etapa de reflecţie, elevii sunt rugaţi să scrie cum ar trebui să-şi exprime respectul<br />
faţă de părinţi, indiferent de gen:<br />
De exemplu: A cinsti pe părinţi înseamnă:<br />
- A-i iubi, a le datora şi face tot binele cu putinţă. Iubirea faţă de părinţi este şi o poruncă a firii, de aceea o găsim la<br />
toate popoarele, Călinescu.<br />
- ,,Dragostea faţă de părinţi este o datorie atât de clară, pe cât de clar este că zăpada este albă”, Aristotel;<br />
- ,,Cine are părinţi / Pe pământ, nu în gând / Mai aude şi acum / Ochii lumii plângând…” Adrian Păunescu.<br />
Concluzie: Familia este prima societate naturală. Este un oficiu înalt al respectului, al<br />
demnităţii, al libertăţii interioare, al seninătăţii constructive. Mediul familial oferă siguranţă, linişte,<br />
afecţiune, seninătate, care constituie o atmosferă prielnică pentru dezvoltarea normală şi echilibrată.<br />
Datorită familiei, omul nu este izolat în lume, fără rădăcini în trecut, fără reazem în prezent şi fără<br />
speranţă în viitor. Rolul primordial în formarea şi consolidarea familiei îl au ambii părinţi, atât mama,<br />
cât şi tata, precum şi copiii.<br />
D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.):<br />
Elevii sunt rugaţi să aprecieze prin diverse culori (negru – relaţii conflictuale, roşu – relaţii tensionate,<br />
albastru - relaţii de colaborare, verde – relaţii care vor fi promovate în viitoarea lor familie) relaţiile lor cu tata şi<br />
mama, precum şi cu fraţii şi surorile sau verişorii. Acest lucru poate fi realizat în scris, desen, sau<br />
dacă copii nu doresc să scrie un text reflexiv.<br />
E. SARCINI PENTRU EXTINDERE<br />
A. Elevii primesc sarcina să observe comportamentul părinţilor lor, făcând notiţe pe agende unde să evidenţieze acele<br />
aspecte, care în opinia lor vor fi dezvoltate în viitoarea lor relaţie cu soţul/soţia sau copii, precum şi acele dificultăţi<br />
care ar trebui să fie înlăturate sau corectate. Ei ar trebui să ajungă la concluzia că femeile nu trebuie sa se considere<br />
inferioare bărbaţilor sub nici o formă. Daca vorbim despre o familie, ştim că aceasta trebuie să aibă un membru pe<br />
care îl numim "cap de familie". Aşa cum un bărbat poate îndeplini acest rol, la fel de bine o poate face şi o femeie.<br />
Dar acest lucru nu înseamnă ca unul îi este superior celuilalt. Atâta timp cât din punct de vedere social şi politic<br />
femeile şi bărbaţii manifestă aceleaşi drepturi, e bine să punem teoria în practica şi să nu ne abatem de la principiile<br />
unei societăţi moderne şi democratice în care avem pretenţia să trăim şi să fim trataţi ca atare.<br />
B. De asemenea se poate de propus să se analizeze unele stereotipuri şi prejudecăţi, de exemplu:<br />
- Daca nu munceşti, eşti o simpla femeie de casă, daca lucrezi şi câştigi mai mult ca ei se supară;<br />
- Daca ei sunt…săracii nimeni nu îi înţelege, dacă eşti urată, nu te baga în seama;<br />
- Daca eşti frumoasă şi deşteaptă le este frica de tine, dacă îşi fac o iubită mai tânără ca ei, sunt “şmecheri”. Etc.<br />
Lectură suplimentară:<br />
a) Ioan Slavici, Mara (1906) – Mara, Persida;<br />
b) L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica.
Subiectul 6. Drepturi şi responsabilităţi. Probleme de gen în<br />
societatea contemporană<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
1.OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
"O slăbiciune! Numele tău e femeie ". Shakespeare.<br />
să explice importanţa egalităţii genurilor în drepturi, şanse şi opţiuni pentru auto realizare în<br />
viaţa socială şi privată.<br />
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
să identifice problemele de gen în societatea contemporană;<br />
sa analizeze drepturile şi responsabilităţile persoanelor din perspectiva dimensiunii de gen;<br />
să propună căi de soluţionare a problemelor identificate în comunitate.<br />
3. Strategii didactice:<br />
metode şi procedee: Discuţie dirijată, locul de rol, dezbaterea, analiza comparativă:<br />
4. Surse bibliografice:<br />
- Mertus Julie, Flowers Nancy, Dutt Mallika, Studiul despre drepturile umane ale femeilor.<br />
Bucureşti, 2004<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Dreptul şi realitatea contemporană<br />
În ultimii ani se vehiculează pregnant ideea unei societăţi bazate pe principiul egalităţii de gen (gender-equal<br />
society) în care atât femeile, cât şi bărbaţii au şanse egale de a participa la toate tipurile de activităţi sociale, beneficiază în<br />
egală măsură de privilegii economice, politice şi culturale şi îşi divizează în mod echitabil responsabilităţile şi<br />
obligaţiunile.<br />
În pofida drepturilor egale stipulate în constituţie şi alte acte normative, femeile sunt mai vulnerabile decât<br />
bărbaţii pe piaţa muncii şi în confruntarea cu şomajul, mai afectate de sărăcie, marginalizări. Cele mai serioase prejudicii<br />
sunt aduse femeii prin deficienţele de promovare a acesteia în poziţii manageriale şi de leadership politic.<br />
Exemplele din istorie demonstrează că mai des femeile au fost considerate inferioare bărbaţilor. Datorită<br />
schimbărilor în societate a apărut cerinţa egalităţii în drepturi a femeilor şi a bărbaţilor. În Republica Moldova ponderea<br />
femeilor în funcţii de conducere rămâne a fi nesemnificativă. În ministere personalul este constituit în majoritate<br />
(55,33%) din femei. Dar posturile mai înalte şi mai bine plătite sunt ocupate practic toate de bărbaţi.<br />
Ambele genuri trebuie să-şi însuşească limbajul egalităţii, nu numai femeile cum se pare la prima<br />
vedere prin feminismul promovat. E clar că dacă libertatea formală există şi pentru femei, totuşi bărbaţii trebuie să-şi<br />
schimbe comportamentul conform noii paradigme noi – şanse egale pentru toţi. Bărbaţii ar trebui să demonstreze mai<br />
multă înţelegere, că ceea ce a fost nu sunt decât abateri de la regulă. Femeia în acest context are un rol hotărâtor, nu doar<br />
de a ridica problema, ci a propune sugestii concrete şi comportament adecvat, care prin negociere şi compromis să fie<br />
discutate şi soluţionate.<br />
Din aceste considerente, promovarea principiului egalităţii de gen trebuie să devină un obiectiv primordial<br />
pentru întreaga societate civilă, necesitând o abordare pluri- sau multidimensională. În acest context, o atenţie sporită<br />
urmează să fie acordată politicilor educaţionale, care constituie domeniul de maxim interes atunci când se vorbeşte de<br />
promovarea şi integrarea dimensiunii de gen.
5. Desfăşurarea activităţii:<br />
A. EVOCAREA (5-7 min.)<br />
Discuţie dirijată. Fiecare participant/ă, timp de 2 min., îşi aminteşte o experienţă discriminatorie în<br />
bază de gen, apoi o relatează colegilor după algoritm. Discuţie în grupuri de câte 4-5 persoane.<br />
Algoritmul discuţiei:<br />
Vi s-a negat vreodată un drept sau aţi fost tratat/ă inegal din cauza genului dvs.? Împărtăşiţi povestea dvs.<br />
Vă amintiţi vre-o experienţă de discriminare de gen?<br />
Aţi avut vr-o experienţă când cineva a dorit să vă impună un comportament discriminatoriu?<br />
Cine va apărat sau va consulat?<br />
Aţi luat în dezbatere acest tratament?<br />
V-aţi adresat cuiva să vi-l explice?<br />
De la fiecare grup este prezentată una din experienţe, care este mai sugestivă. Dacă se dispune de<br />
timp, poate fi completat un tabel în paralel cu discuţia.<br />
Nr. Indicatori Comentarii<br />
1. Cine neagă sau nu respectă anumite drepturi? De ……………………………………………………….<br />
exemplu: un membru al familie, un şef, un profesor, un ……………………………………………………….<br />
medic, un reprezentant al autorităţilor publice locale sau ……………………………………………………….<br />
naţionale etc.<br />
……………………………………………………….<br />
2.<br />
3.<br />
4.<br />
5.<br />
6.<br />
7.<br />
Care a fost rolul familiei, instituţiei în care învăţaţi în<br />
situaţia descrisă? De exemplu: au fost ele o sursă de<br />
discriminare sau de refugiu în cazul de discriminare?<br />
De ce a avut loc acea discriminare? De exemplu: există,<br />
pe lângă un motiv “oficial”, şi unul trecut sub tăcere?<br />
Joacă religia, cultura sau tradiţia vreun rol în povestirea<br />
dvs.? Dacă da, cum?<br />
Unde a avut loc încălcarea dreptului respectiv? De<br />
exemplu în sfera “publică” sau în sfera “privată” a<br />
vieţii.<br />
A avut comunitatea vreun rol în sprijinirea sau<br />
sancţionarea comportamentului discriminatoriu? De<br />
exemplu, ONG, mass-media, poliţia etc.<br />
Ce aţi propune unei persoane să evite această situaţie?<br />
B. REALIZAREA SENSULUI ( 20-25 min.)<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
……………………………………………………….<br />
Joc de rol. <strong>Clasa</strong> de elevi va fi împărţită în două grupuri după diferenţa de gen: băieţi şi fete.<br />
Ambele grupuri vor fi rugaţi să comenteze enunţurile de mai jos; băieţii imaginându-se că sunt în<br />
locul fetelor, iar fetele în locul băieţilor:<br />
- bărbaţii sunt mai capabili să conducă decât femeile;<br />
- femeile au fost învăţate că a se afla la conducere nu e treaba lor;<br />
- femeile ca şi bărbaţii au drepturi egale: atât în viaţa publică, cât şi cea privată;<br />
- bărbaţii sunt interesaţi ca femeile să nu intre în concurenţă cu ei pentru a obţine posturi de conducere;<br />
- femeile sunt prea ocupate cu atribuţii de gospodărire şi nu au timp pentru viaţa publică;<br />
- femeia nu poate fi în postul de conducere căci membrii familiei nu-i permit;<br />
- femeilor le este frică de mari responsabilităţi;<br />
- nu există măsuri politice care ar încuraja participarea femeilor la posturi de conducere.
Dezbatere publică. Moţiunea: „Femeia - între îngrijirea copilului şi carieră?”<br />
Elevii pot analiza situaţia de ce legislaţia trebuie adaptată noilor realităţi sociale. Ei ar putea să pregătească<br />
câteva argumente pentru a fi puse în dezbatere în cadrul unui proiect imaginar “Deputatul din comunitatea mea”. Moţiunea<br />
este una de actualitate, dacă ţinem seama, pe de o parte, că natalitatea este în descreştere, iar, pe de alta, că femeia-mamă nu<br />
este sprijinită suficient nici în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului, şi nici în carieră. La dezbatere pot participa şi<br />
persoane resursă: reprezentanţi ai autorităţilor publice locale cu competenţe în domeniu, ai ONG-urilor interesate, cât şi alţi<br />
factori interesaţi de tema dezbaterii (mame, educatori, psihologi şcolari). Participanţii la dezbateri, ar trebui să contribuie la<br />
ambiguitatea legislaţiei care să protejeze mama şi copilul, cât şi insuficienta cunoaştere a acestei legislaţii.<br />
De exemplu:<br />
1. Necesitatea de a echilibra familia cu responsabilităţile profesionale este o cerinţă fundamentală a Strategiei de la<br />
Lisabona şi este prezentă în Decizia Consiliului European privind constituirea unei Alianţe Europene pentru Familii.<br />
Iar pentru a face faţă acestor schimbări, Guvernul trebuie să iniţieze politici sociale active în vederea creşterii treptate<br />
a natalităţii, prin susţinerea familiilor, a tinerilor, urmărind ca direcţii de acţiune reconcilierea între viaţa de familie şi<br />
viaţa activă; crearea de facilităţi (beneficii şi servicii) pentru creşterea copiilor; crearea de oportunităţi în procurarea<br />
unei locuinţe.<br />
2. Modificarea legislaţiei privind concediul de creştere a copilului, astfel încât să poată beneficia de aceasta atât mamele,<br />
cât şi taţii.<br />
3. Pentru a soluţiona problema lipsei de implicare a taţilor în creşterea şi educaţia copilului, familia trebuie privită ca un<br />
parteneriat între bărbat şi femeie pentru creşterea copiilor. Instituţiile publice din domeniu ar trebui să demareze o<br />
campanie pentru atragerea taţilor în creşterea copilului. În această campanie ar putea fi cooptate şi ONG-urile din<br />
acest sector. În Suedia, de exemplu, concediul de creştere a copilului poate fi luat fie de unul dintre părinţi, fie de<br />
amândoi.<br />
C. REFLECŢIE (5-7 min):<br />
Elevilor li se propune să analizeze individual tabelul: Egalitate reală în Republica Moldova în<br />
drepturi între femei şi bărbaţi? (segmentare după sexul respondentului, sondaj efectuat de Fundaţia<br />
pentru o societate deschisă).<br />
Nr. Întrebări adresate bărbaţilor şi<br />
femeilor<br />
1. Există o egalitate reală între bărbaţi şi<br />
femei?<br />
2. Ce înţelegeţi prin egalitatea în drepturi<br />
între femei şi bărbaţi?<br />
3. Sunteţi de părere că în familii ca a dvs.<br />
este de preferat să conducă ...<br />
4. Sunteţi de părere că în viaţa publică<br />
(administraţie, politică, la locul de muncă<br />
etc.) este de preferat să conducă ...<br />
5. Cum ar influenţa lucrurile participarea<br />
femeilor în viaţa politică?<br />
Răspunsurile femeilor Răspunsurile bărbaţilor<br />
da – 31%,<br />
nu – 53%<br />
nu ştiu – 16%<br />
drepturi egale – 40%<br />
înţelegere – 25%<br />
acces la aceleaşi profesii – 15%<br />
obligaţii egale – 5%<br />
nu există egalitate – 5%<br />
alte menţiuni – 10%<br />
bărbaţii – 45%<br />
femeile – 20%<br />
nu contează sexul – 30%<br />
nu ştiu – 5%<br />
bărbaţii – 50%<br />
femeile – 25%<br />
nu contează sexul – 20%<br />
nu ştiu – 5%<br />
în bine -55%<br />
în rău – 20%<br />
da – 41%,<br />
nu – 47%<br />
nu ştiu – 12%<br />
drepturi egale – 35%<br />
înţelegere – 25%<br />
acces la aceleaşi profesii – 20%<br />
obligaţii egale – 10%<br />
nu există egalitate – 0%<br />
alte menţiuni – 10%<br />
bărbaţii – 40%<br />
femeile – 30%<br />
nu contează sexul – 25%<br />
nu ştiu – 5%<br />
bărbaţii – 60%<br />
femeile – 20%<br />
nu contează sexul – 15%<br />
nu ştiu – 5%<br />
în bine – 50%<br />
în rău – 30%
6. Cum ar influenţa lucrurile participarea<br />
fără schimbări – 20%<br />
nu ştiu – 5%<br />
în bine – 60%<br />
femeilor în afaceri?<br />
în rău - 20%<br />
fără schimbări – 10%<br />
nu ştiu – 10%<br />
7. Ce aţi alege pentru funcţia de primar? bărbat – 45%<br />
femeie – 40%<br />
nu contează sexuzl -15%<br />
fără schimbări – 15%<br />
nu ştiu – 5%<br />
în bine – 55%<br />
în rău – 35%<br />
fără schimbări – 15%<br />
nu ştiu – 5%<br />
bărbat – 60%<br />
femeie – 30%<br />
nu contează sexuzl – 10%<br />
Dirigintele va putea acorda câteva întrebări elevilor de tipul:<br />
- La ce concluzii aţi ajuns în baza informaţiei din tabel?<br />
- Credeţi că în tabel este reflectată o situaţie reală a lucrurilor?<br />
- Ce propuneţi pentru schimbarea situaţiei în societate cu referire la egalitatea între persoane fără diferenţă<br />
de gen?<br />
D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.):<br />
Elevii vor participa la analiza problemelor de gen în societatea contemporană (apreciind prin<br />
calificative foarte bine, bine, slab, insuficient) nivelul lor de soluţionare la nivel de:<br />
a) familie;<br />
b) localitate;<br />
c) stat;<br />
d) comunitate europeană;<br />
e) comunitate internaţională.<br />
E. SARCINI PENTRU EXTINDERE:<br />
Elevilor li se propune să analizeze statutul liceului şi să aprecieze în ce măsură sunt luate în<br />
consideraţie aspectele juridice, respectând echitatea socială între toţi membrii.<br />
Lectură suplimentară:<br />
a). L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica;<br />
b). H. Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach (1927) – Elena Drăgănescu, Ada Razu
Subiectul: 7. Relaţiile de gen şi credinţa religioasă<br />
"Fără femei începutul vieţii noastre ar fi lipsit de ajutor, mijlocul de plăcere şi sfârşitul de<br />
mângâiere". Schopenhauer.<br />
Tipul activităţii: mixtă<br />
Timpul: 45 minute<br />
1. OBIECTIVUL DE REFERINŢĂ:<br />
sa demonstreze prin exemple din cotidian importanţa identităţilor – umane, etnice, culturale,<br />
civice, individuale, de gen – pentru afirmarea demnităţii persoanei.<br />
2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:<br />
sa descrie modelul femeii şi a bărbatului în Biblie;<br />
sa analizeze situaţii din cotidian în raport cu moravurile religioase;<br />
să aprecieze importanţa valorilor religioase pentru formarea identităţii persoanei.<br />
3.Strategii didactice:<br />
Metode şi procedee: analiza reflexivă, metoda cadranelor, discuţia dirijată.<br />
4. Surse bibliografice:<br />
- Barometru de gen, Studiu realizat de Gallup România, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Bucureşti,.<br />
2000,<br />
Scurtă prezentare a problemei:<br />
Rolul moral şi social al familiei<br />
Este necesar să redescoperim demnitatea, sensurile şi menirea familiei din zilele noastre, privite în lumina<br />
Sfintei Evanghelii, pentru a umple un gol spiritual şi pentru însuşirea moralei ortodoxe în viaţa de zi cu zi. Familia este<br />
cel dintâi aşezământ divin, întemeiat de Dumnezeu pentru om în rai, cu sfatul Prea Sfintei Treimi: ,,Nu este bine să fie<br />
omul singur; să-i facem ajutor asemenea lui” (Fac. 2, 18). Familia este celula şi baza societăţii, prima ,,biserică”<br />
întemeiată de Dumnezeu din iubire pentru om, după modelul Bisericii cereşti. Cea dintâi familie a fost întemeiată în rai,<br />
nu pe pământ, având ca Arhiereu şi martor pe Însuşi Dumnezeu, pentru a sublinia ce mare rol are familia, ce demnitate i-a<br />
dat Creatorul şi ce misiune deosebită i-a încredinţat.<br />
După morala creştină, familia este prima şi cea mai mică celulă a organismului social. Originea ei stă în natura<br />
socială a omului şi în voinţa divină exprimată pozitiv la crearea omului (Fac. 1, 27-28). Familia se întemeiază prin<br />
căsătorie, adică prin legătura de bună voie şi pentru toată viaţa a unui bărbat şi a unei femei. Însuşirile fiinţiale ale<br />
căsătoriei sunt: unitatea, trăinicia, sfinţenia şi egalitatea dintre soţi. Scopul căsătoriei este: înmulţirea neamului omenesc,<br />
ajutorul reciproc, înfrânarea trupească şi îndeosebi ,,stabilirea unei stări desăvârşite între soţi, ca să se împlinească<br />
reciproc, transmiţând unul altuia calităţile şi darurile care sunt proprii fiecăruia, înnobilându-se reciproc şi lucrând la<br />
îndeplinirea menirii morale a fiecăruia” (Hristu Andrutsos). Scopul căsătoriei este îndeosebi ultimul, fiindcă sunt căsătorii<br />
şi fără copii şi nu din vina soţilor şi fiindcă ajutorul reciproc poate fi dat şi fără legătura căsătoriei.<br />
Oamenii credincioşi înţeleg căsătoria creştină ca un parteneriat pe viaţă între un bărbat şi o femeie botezaţi, în<br />
contextul comunităţii bisericeşti. Drept urmare, ea afectează mai mult decât cuplul. Între membrii societăţii cei mai<br />
apropiaţi de cuplu se numără rudele, prietenii, colegii şi organizaţii precum comunitatea parohială, comunitatea de la<br />
serviciu şi conducerea civilă. Aşa cum cuplul îşi aduce o contribuţie la societatea mai largă, tot aşa şi diferitele elemente<br />
ale societăţii mai largi se angajează să ajute cuplul.
A. EVOCAREA (5-7 min.)<br />
Desfăşurarea activităţii:<br />
Dirigintele propune elevilor să analizeze constructiv, folosind elementele gândirii critice cele 7<br />
Adevaruri Biblice:<br />
1. Biblia ne învaţă că şi bărbaţii şi femeile au fost creaţi după chipul/imaginea lui Dumnezeu, au avut o<br />
relaţie directă cu Dumnezeu şi au împărtăşit în unire responsabilităţile de a face şi de a educa copii, şi de a<br />
stăpâni pământul. (Gen. 1:26-28).<br />
2. Biblia ne învaţă conceptul de egalitate deplină între bărbaţi şi femei în Creare şi Răcumpărare. (Gen.<br />
1:26-28, 2:23, 5:1-2; I Cor. 11:11-12; Gal. 3:13, 28, 5:1).<br />
3. Biblia ne învaţă că femeia şi bărbatul au fost creaţi pentru parteneriat deplin şi egal. Cuvântul "ajutor"<br />
(ezer) folosit pentru a descrie femeia în Geneza 2:18 se refera la Dumnezeu în majoritatea cazurilor utilizării<br />
acestuia în Vechiul Testament. (ex. I Sam. 7:12; Ps. 121:1-2). Astfel, cuvântul nu implică nicidecum supunerea<br />
sau inferioritatea femeii.<br />
4. Biblia ne învaţă că facerea femeii din bărbat demonstrează unitatea şi egalitatea fiinţelor umane (Gen.<br />
2:21-23). În Geneza 2:18, cuvântul "potrivit" (kenegdo) denotă egalitate şi adecvare.<br />
5. Biblia defineşte funcţia de lider ca împuternicirea altora pentru slujire şi nu exersarea autorităţii asupra<br />
lor (Mat. 20:25-28, 23:8; Marcu10:42-45; Ioan 13:13-17; Gal. 5:13; 1 Petru 5:2-3).<br />
6. Biblia ne învaţă că soţii şi soţiile sunt împreuna moştenitori ai harului vieţii şi ca sunt legaţi împreună<br />
într-o relaţie de supunere şi responsabilitate reciprocă (1 Cor. 7:3-5; Efes. 5:21; 1 Petru 3:1-7; Gen. 21:12).<br />
Funcţia soţului în calitate de "cap” (kephale) în aceasta relaţie de supunere reciprocă trebuie înţeleasă ca a iubi<br />
cu o dragoste ce da de la sine şi a sluji (Efes. 5:21-33; Col. 3:19; 1 Petru 3:7).<br />
7. Biblia ne învaţă că şi mamele şi taţii trebuie să fie lideri în îngrijirea, instruirea, disciplinarea şi<br />
învăţarea copiilor lor (Exod. 20:12; Lev. 19:3; Deut. 6:6-9, 21:18-21, 27:16; Prov. 1:8, 6:20; Efes. 6:1-4; Col<br />
3:20; 2 Tim. 1:5; vezi şi Luca 2:51).<br />
Întrebări:<br />
1. Cum este reflectat rolul bărbatului şi a femeii în Biblie?<br />
2. Ce alte interpretări cunoaşteţi?<br />
3. trebuie oare de interpretat critic sursele biblice?<br />
După acest exerciţiu, elevilor li se propune să anticipeze obiectivele operaţionale ale activităţii, apoi dirigintele<br />
completează şi precizează elementele ce vor fi învăţate şi consolidate.<br />
B. REALIZAREA SENSULUI (20-25 min).<br />
Metoda cadranelor urmăreşte realizarea unei lecturi conştiente a unui text şi realizarea unui<br />
act de reflecţie personală în legătură cu acesta. După lectura textului participanţii trebuie să – şi<br />
noteze într-un cadran: ideile textului, sentimentele pe care le-a trezit lectura; în ce măsură textul are<br />
legătură cu propria lor experienţă „învăţătura” pe care au desprins-o din text.<br />
Fecioara Maria<br />
In termeni teologici, cinstirea pe care o dăm celei mai sfinte dintre femei se numeşte supravenerare, spre<br />
deosebire de cinstirea pe care o dăm celorlalţi sfinţi pe care o numim simplu venerare. Evangheliile canonice nu<br />
furnizează prea multe amănunte despre viaţa Fecioarei Maria. Sfânta Fecioară Maria, a fost cea mai sfântă dintre femei<br />
şi venerată ca cea dintâi dintre toţi sfinţii.<br />
Cinstirea ei a fost inaugurată de însuşi arhanghelul Gavril, care, trimis de Dumnezeu să vestească Fecioarei din<br />
Nazaret că ea va naşte pe Mesia a salutat-o cu cuvintele ,,Binecuvântată eşti tu între femei! “<br />
Astfel, a fost recunoscută maternitatea ei dumnezeiască, împreună cu fecioria ei.<br />
-,,Cea plină de har , ,,Prea sfânta”, ,, Împărăteasa”. Vechiul Testament vorbeşte deja de prea slăvirea Maicii Domnului.<br />
Ea este identificată cu scara dintre cer şi pământ, din visul lui Iacov, prin care Dumnezeu a luat firea noastră umană, pe<br />
care îngerii lui Dumnezeu se suie şi se coboară. În tradiţia patristică, Maria este comparată cu Eva, fiind chipul unei noi<br />
umanităţi. Aşa cum Eva a luat parte la căderea şi moarte lui Adam, tot aşa şi Maria a participat la întoarcerea chipului<br />
celui întinat la chipul cel dintâi. După har „Născătoare de Dumnezeu” , Fecioara Maria este după naştere fiica lui Adam<br />
şi numai astfel ea reprezintă umanitatea care aşteaptă mântuirea: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” .
Completarea cadranului<br />
Ideile textului<br />
Legătura cu experienţa<br />
C. REFLECŢIE (5-7 min):<br />
Sentimentele<br />
Mesajul textului<br />
Dirigintele ar putea propune elevilor să continue discuţia cu elevii, începută la etapa de reflecţie, de<br />
la lecţia „Familia – locul de afirmare şi auto realizare a bărbatului şi femeii”.<br />
A cinsti pe părinţi înseamnă (din perspectiva religioasă):<br />
- Să nu-i supărăm cu ceva şi să ne purtăm faţă de ei cu toată cuviinţa, vorbind despre ei şi cu ei cu mult respect.<br />
,,Ochiul celui ce batjocoreşte pe tatăl său şi nu ia în seamă ascultarea maicii sale, să-l scoată corbii şi să-l mănânce puii<br />
vulturilor” (Pilde 30, 17);<br />
- Să-i ajutăm la nevoie, mângâindu-i în necazuri şi înseninându-le seara vieţii lor. ,,Frate, sprijină pe tatăl tău la<br />
bătrâneţe şi nu-l mâhni în viaţa lui” (Sirah 3, 2); Pildă pentru noi este Însuşi Mântuitorul, Care de pe cruce o<br />
încredinţează pe Sfânta Sa Mamă ucenicului preaiubit, Ioan, ca să aibă grijă de ea (In. 19, 26-27). Prin această<br />
dispoziţie testamentară a Mântuitorului, s-a inaugurat în creştinism cultul mamei;<br />
Concluzii: Indiferent dacă suntem credincioşi sau nu, aşa ne învaţă morala creştină că trebuie<br />
să ne comportăm faţă de părinţii noştri, care ne-au dat ceea ce au avut mai bun, pentru ca noi să fim<br />
fericiţi, să ne realizăm în viaţă, să ne întemeiem şi noi o familie. Trebuie să fim alături de ei, să-i<br />
facem să se considere utili, după puterile lor, pentru a nu-i lăsa în deznădejde şi singurătate. Cei care<br />
sunt indiferenţi faţă de părinţii lor şi le întristează bătrâneţea, vor fi un exemplu negativ pentru copiii<br />
lor. Aceşti oameni nu pot răspunde poruncii iubirii faţă de aproapele, dacă ei nu pot fi capabili să<br />
răspundă iubirii părinţilor. Astfel, în lumina acestor principii religioase, familia creştină depăşeşte<br />
dimensiunea sa exclusiv instituţională, juridică sau socială.<br />
D. EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5-10 min.):<br />
Subiectul activităţii fiind destul de sensibil, ar putea crea situaţii de dezbatere, care foarte atent<br />
vor putea fi continuate în grupurile de interese sau familie, în dependenţă de dorinţa elevilor şi<br />
realitatea din comunitate. Dirigintele ar putea să propună elevilor să identifice anumite valori care<br />
pentru ei au o importanţă majoră în consolidarea relaţiilor şi dezvoltării personalităţii lor.<br />
E. SARCINI PENTRU EXTINDERE (2-3 min):<br />
Elevii ar putea selecta informaţii din alte izvoare creştine sau ale altor confesiuni religioase, care<br />
caracterizează modele şi valori de gen sau vin în contradicţie cu realitatea pe care o trăiesc ei.<br />
O sugestie ar putea dată elevilor să analizeze unele interpretări religioase ale statutului femeii:<br />
- "femeile să tacă în adunări [...] dacă doresc să înveţe ceva, să îi întrebe pe bărbaţii lor acasă, căci este ruşinos<br />
pentru o femeie să vorbească în adunare" (1Corinteni 14,34-35).<br />
- femeile trebuie să se supună soţilor lor (Efeseni 5,22), să accepte autoritatea lor şi să nu poarte podoabe<br />
exterioare (1Petru 3,1-3).<br />
Lectură suplimentară:<br />
Dirigintele propune elevilor pentru lectură suplimentară să analizeze<br />
a). M. Eliade, Maitreyi (1933) – Maitreyi<br />
b). I. Druţă, Casa Mare (1959) – Vasiluţa
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:<br />
1. Ioan Slavici, Mara (1906) – Mara, Persida<br />
2. L. Rebreanu, Ion (1920) – Ana, Florica<br />
3. H. Papadat-Bengescu, Concert din muzică de Bach (1927) – Elena Drăgănescu, Ada<br />
Razu<br />
4. M. Sadoveanu, Baltagul (1930) – Vitoria<br />
5. C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) – Ela<br />
6. G. Ibrăileanu, Adela (1933) – Adela<br />
7. Gib I. Mihăescu, Rusoaica (1933) – Marusea, Niculina<br />
8. M. Eliade, Maitreyi (1933) – Maitreyi<br />
9. Ionel Teodoreanu, Lorelei (1935) – Gabriela Nei, Lucia Novleanu<br />
10. M. Eliade, Domnişoara Cristina (1936) – Cristina<br />
11. C. Petrescu, Patul lui Procust (1937) – Doamna T., Emilia<br />
12. G. Călinescu, Enigma Otiliei (1938) – Otilia<br />
13. M. Preda, Moromeţii (1955) – Polina, Catrina Moromete, Guica<br />
14. Idem, Cel mai iubit dintre pământeni (1980) – Suzy Culala<br />
15. I. Druţă, Frunze de dor (1957) – Ruxanda<br />
16. Idem, Casa Mare (1959) – Vasiluţa<br />
17. Idem, Samariteanca (1988) – maica<br />
18. M. Cărtărescu, De ce iubim femeile (2005) – personajele feminine