Educatie muzicala_Curricula - Ministerul Educatiei al Republicii ...
Educatie muzicala_Curricula - Ministerul Educatiei al Republicii ...
Educatie muzicala_Curricula - Ministerul Educatiei al Republicii ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
I. Concepţia didactică a educaţiei muzic<strong>al</strong>e în Republica Moldova<br />
Scopul artei este să dea o cunoştinţă completă despre lume şi despre sine. Educaţia<br />
muzic<strong>al</strong>ă, prin obiectivele şi conţinuturile ei, urmăreşte re<strong>al</strong>izarea educaţiei artistice, ca parte<br />
componentă a culturii spiritu<strong>al</strong>e. Noţiunea de educaţie muzic<strong>al</strong>ă este interpretată ca proces individu<strong>al</strong><br />
continuu de autodesăvîrşire spiritu<strong>al</strong>ă a person<strong>al</strong>ităţii prin multiplele forme de contactare cu<br />
arta muzicii - mod<strong>al</strong>itate de reflectare prin imagini sonore/auditive a universului în care individul<br />
se manifestă ca element component. Educaţia, şi nu instruirea profesion<strong>al</strong>ă, este dezideratul<br />
princip<strong>al</strong> <strong>al</strong> ciclului artistico-estetic în învăţămîntul preuniversitar. Educaţia artistică (inclusiv<br />
educaţia muzic<strong>al</strong>ă) se re<strong>al</strong>izează pe două niveluri: informativ-teoretic şi formativ-aplicativ.<br />
Nivelul informativ-teoretic vizează acumularea de cunoştinţe, formarea priceperilor şi<br />
deprinderilor reproductiv-interpretative.<br />
În urma contactului cu creaţia artistică şi prin exerciţii se formează reprezentări, noţiuni,<br />
categorii, judecăţi, capacităţi de reproducere şi interpretare; se discern criterii de apreciere<br />
v<strong>al</strong>orică; se formează cultura teoretică; se cultivă capacitatea de a utiliza limbajul specific; se<br />
deprinde abilitatea de a descifra mesajul artistic.<br />
Nivelul formativ-aplicativ presupune formarea atitudinii adecvate faţă de v<strong>al</strong>orile artisticoestetice<br />
şi contribuie atît la formarea ide<strong>al</strong>ului estetic, de a avea satisfacţii sufleteşti în faţa<br />
frumosului din opera de artă, cît şi la stimularea tendinţei de a crea noi v<strong>al</strong>ori.<br />
Competenţa muzic<strong>al</strong>ă reprezintă tot<strong>al</strong>itatea de cunoştinţe, abilităţi practice specifice<br />
domeniului artistic şi atitudini antrenate într-un sistem de orientări v<strong>al</strong>orice în muzica naţion<strong>al</strong>ă<br />
şi univers<strong>al</strong>ă. Competenţele specifice <strong>al</strong>e Educaţiei muzic<strong>al</strong>e sînt structurate pe următoarele<br />
domenii princip<strong>al</strong>e:<br />
- audiţia / receptarea muzicii;<br />
- interpretarea voc<strong>al</strong>ă / cor<strong>al</strong>ă / instrument<strong>al</strong>ă a muzicii;<br />
- creaţia elementară muzic<strong>al</strong>ă în sinteză cu <strong>al</strong>te arte;<br />
- an<strong>al</strong>iza – caracterizare a muzicii.<br />
Activitatea educaţion<strong>al</strong>ă din cadrul disciplinei Educaţie muzic<strong>al</strong>ă se va efectua conform<br />
următoarelor principii: principiul pasiunii, principiul intuiţiei, principiul asemănărilor şi<br />
deosebirilor, principiul corelaţiei educaţiei muzic<strong>al</strong>e cu viaţa, principiul unităţii educaţiei,<br />
instruirii şi dezvoltării muzic<strong>al</strong>e, principiul “de la practică la teorie”. Pentru cadrele didactice<br />
respectarea principiilor “de la practică la teorie”, “de la intuire la conştientizare”, va însemna<br />
punerea accentului pe trăirea vie a mesajului muzic<strong>al</strong> şi nu pe “teoretizarea” lui.<br />
Conţinuturile educaţiei muzic<strong>al</strong>e sînt concepute sub aspectul unei corelaţii între limbajul<br />
specific <strong>al</strong> acestui gen de artă, <strong>al</strong> interacţiunii de stiluri şi epoci în diversele genuri <strong>al</strong>e muzicii.<br />
Atît prin specificul şi conţinutul său, cît şi prin posibilităţile s<strong>al</strong>e formative, muzica trebuie să<br />
solicite nu numai fondul intelectu<strong>al</strong> <strong>al</strong> elevului, ci mai <strong>al</strong>es pe cel afectiv, cu implicaţii directe în<br />
declanşarea unor stări, a unor trăiri şi sentimente, făcîndu-1 sensibil în faţa marilor probleme <strong>al</strong>e<br />
vieţii, precum şi pe cel mor<strong>al</strong>, contribuind la creşterea unui suflet frumos, armonios, cu o <strong>al</strong>easă<br />
educaţie pentru v<strong>al</strong>orile spiritu<strong>al</strong>e, cu extinderi în ţinuta etică individu<strong>al</strong>ă şi şcolară. Conform<br />
curriculumului disciplinar, conţinuturile sînt reprezentate prin temele gener<strong>al</strong>e pentru fiecare clasă şi<br />
prin repertoriul muzic<strong>al</strong> propus pentru interpretare şi audiere.<br />
Structura Curriculumului Educaţie muzic<strong>al</strong>ă conţine următoarele elemente:<br />
I. Preliminarii;<br />
II. Repere conceptu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e educaţiei muzic<strong>al</strong>e în clasele gimnazi<strong>al</strong>e;<br />
III. Competenţe-cheie/transvers<strong>al</strong>e şi tras-disciplinare pentru treapta gimnazi<strong>al</strong>ă;<br />
IV. Competenţele trans-disciplinare pentru învăţămîntul primar;<br />
V. Competenţele specifice <strong>al</strong>e disciplinei Educaţie Muzic<strong>al</strong>ă;<br />
VI. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp;<br />
VII. Competenţele specifice disciplinei, unităţile de conţinut, activităţi de învăţare şi ev<strong>al</strong>uare;<br />
VIII. Strategii didactice: orientări gener<strong>al</strong>e (metodologice);<br />
IX. Strategii de ev<strong>al</strong>uare;<br />
4