TELE GRAME - upload.wikimedia....

ANUL 11 No. 560
15 Et ANI NUMERUL
ABONAMENTELE
iggcegg. LA g egg se
n DU Á á Paaale Adminietratlnné
n mandate postale.
pantru an as lei, 6 luci 90 lei, 3 Ioni 10 lei.
Ix SI aEITATATE, La 'nate Officiale poetale
di postala.
V ntru t anr Se lee C 15 lee
LA PARIS, Se gaseslelurnalul nu as Cast.
uumerul, It hiescul din eute,ardul St. Get
sosia No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACTIA
No. 3. Plata Eplxcopfef. No. 3.
AGIOTAGIU
UNITATE NATIONALA
O INTREBARE
COLECTIVITATEA LA IASI
SARACIA TEREI
lNAVLr7111EA COLECTIVITÄ7'EI
ERMA DE LA CRLICB.A ROSIE
AGIOTAGIU
1H
Am zis ca Banca national& nu are
lnsugirele omet instituail de Militate
public& si ca este o aimpla cas& de esploatare,organizat
&In tolosul unas aso
Ciatit de favoriti, caria i s'a acordet
monopolul gi privilegiile derogatoare
de la dreptul comun,numal pentru a se
garanta mal no preeisiune operati ungile
si castigurile aceste' asociali(.
Interesul general a foal departe de
gandul creatorilor ei; interesal general
din contra, este leant pria aceasta parasitars
ioatitutie ce proapereaza tu
danna societatil muncitoare.
Dac& estate maiale, In tara noastr&,
pare -care speculati) de cavadle , ele
eras oto total primitive, s marginal:,
prin anal eu farla luerurilor; dar de la
1880 total sia aehimbat, am iatrat In
plica ,Ere Nomee sr am facet g'mtre aceasta
un colosal progres. In local zaraRloulul
am creel Ofiaialmerltz agiotagiul,
Inveatiudu'I au toste formele lega -
litetil, side undo alti data traficaatti de
aceat said operad latr'ascuas si la umbra,
acum el se réstate lalumiaa aoarelat,
se afirme cá mste autoerap legitimo
gi recunoscutl, vorbesccu cuvéntul Impertinent
qi egomalos gt restalmecesc
faptale lar ca lucran morale si bine -facetoare....
Birut naprasaic gi strivitor
ea preleveaza asupra aoastra a il arata
ca Ceva neceser pentru protegerea intereaelorpubl,ce
ale creditului ferii; mat
mulo, el se mire cum de cutezem al critica
to loc de ale esprime o aemerglnitA
recunostiata pentru servicüle ce
tac societatil I
Ast -tel, cal vorba mare amegitoare qi
cu frase petriottce, am tost adormito
qi am lasat BO se Introduce qi In tare
noastre oribila plugs a ag,otagmlul,care
blutai, lomea eivil+zata qI sécatuiegte
pe aiurea pr,iductivaca pentru a tmbogAti
pe adoratoria vitelumi de aur.
Ce este In fond agiotagiul7
Nimic alta de cat o injgltebeture de
fine Inselatoril, de uneltiri nodene, pria
care se dad pretori mar, unor valori ne-
Iasemnate sl de mune on duzorn, sad
e micgoreaza prete, legitim al onor
valor) serioaae fi solide. Glad a iabutit
at faca aceasta, speculatorul lgi ville
scamp marta dea proaata qi campara pe
simia pe coa bond; apro prin alte aorte
de manopere urca jar cela ce a scazat
ca premeditare qi cobeara cela ce urcasa,
prelevend de la public la fin -care
volta, din aceste adilnrintee arnfimale
de preplan, uu bir oneros dio care In
scuri limp se cladesc scaadaloase averi.
Aceasta 'i forma coa mat elemeftara
a teorie( agiotagiului ; dar In practica
el este na adevërat ',total co mil de
aspecto, care cue uesmmtit la acolam
resultat final, urtare sad scadere... pria
care se golette cu siguraata punga publiculul
In folosul traatoriior gi aetrebnicilor
societatii.
ETpresivaea aagi0tagiae vine de la
cuvénlul italian Aggio, Careiusemaraae
adiferiutau gi ad Intrebuinta la vechime
numal la tradcul badil or, dar care acme
se uziteaza, prìn estensione, Ja tra0ourile
valorilor de or -ce satura tete-
'agenda-se pururea noma( In sena red.
Apropoaito de aceasta 'ml aduc a-
miste eA sunt doli sad fret ani, unul
d'Intre fruntagii colectivitetil a lndraanit
sé afirme In plies Camera ea agiul
a aval tu tara nualtra minunatnl elect
de a favorita dezuoltarea industrie) nufiona(e
!.... Da, este proa adevërat; Iosa
'deis d-lul E. Costinescu peatru a deveni
du total iuteligibila, trebuie eaprimate.
est -tel : agio a avut de erect
In Romania se favoriseze desvoltarea
cavalerilor industrial nationale I
IV.
Daca postro public, Banca este o adevërata
calamitate ea Insé, trebue al
o recunosc, are utilitatea sa pentru regimul
de not ; mal Inlaid precum am
zis, este izvorul de lnavutire qi de ca.
patuire a ca patemi lor memento a Coleclivitetii,
apol prin coucuraul el guvernul
a obtinut aceste mari resultare : 1)
prin complicitatea bancal guvernul, a
test ajutet sr nu plelleascd la aeddenfa
cele 27 milioane de Miele ipotecare puse
la circulatie ln timpul resbelulul rueoturcesc;
2) a fast ajutet set:mace In bugetul
ordinar, ca venilurt solale, bsnil
prinsl din vénzerea treptata a mosielor
Stetulul 1i destinati prin lege se sting&
aceasta datone exlroorliaara; 3` prin
monopolul beotel s'au centralisat, ln
mainel¢ unet asooistit de fidali al regi -
multy, toateoperatiile circulatiunei valurelor,
Mate transactiile Iérii, din pro
filul carota traialalta dataifdopendentl
o multime de oameno care aste -al sent
rubi al politices guvernamentale; 4) In
fine banca a servit guveruulm ca se
maecheze (rauda ce s'a facut legei bimetaliamulul
promulgata In 1807, 1).
asa ca pria Dare -cara dibace manopere
de prestidigitatune, l'ad introdus In
tart la local egalei circutofit a aurataf
Fi argitttului, alni luidlo monouaetnlismal
de arçint, care apul s'a
Irtmsforuml de banca, in regint
curial de hùrlie- moneta.
Dance Tratioria:a ente cetatea proa
putcrniea a regimului d -lui Ion Brattaau,
gi aceasta citate va Irebut demeatelate
In ztua In care se va doborl
aaeat adios reglen; si daca nu o vom
face, vom lua not respuadorea bancrutet
rugiuoasu la apee care Impinge tara
aceasta iastilutie de eaploatare publica.
Depé atafea coloaale pacoate ce am
suferll pe orma d -lui Ion Bratianu
care a !warfront Loate priacipiile sauetoaae
si a spurcat Cuate idnele bune
cand ved ca unit d'Otre contrafil
nostri de opozitie tac loca caz de mare
banana regimulao ca nu lndeplmegte
areforinelea lagaduite pria malaga, remat
mamma de mirare I
Cum, tot nu ne-am aaturat de arelormelee
a -mt loo Bratiauu gi mai cere
mInca fi alteln I...
Dar desolaos pentru care on anal Il
combat tara erutare, Bate torma+ peatru
relormele ce a Ideal qi cu care ne -a
atlas puterele qi a neforoeit tara, lar
nu pentru atele co nu face... qi marturileac
ea, nada s ara multumit se guverneze
fumai, tara a face alt Moatca, ed
nu fasi fi combatal.
In asemcne coaditü, oil -cot de rea ar
b full aumiutatratia sa, lotUgi tara qi -ar
ti conaerval pulereln product,.e si energia
morara; attract AM fi pulut
agtepta se vie qi raudal uuor °amelo
integri prin Caractor qi pan mole,
care, loca, lneet ar faces ladreptariie
gi tutoemirile cuveutte dupe
pesetarea esperteutet si Cu socub:ala
i) Leaaa dip mar In arriwiul i ice: «Se a
Dopö , gw ruamului áecr t fric
,,.Jci prec a h'raacw, liaua, u.gw ái
merge mid s'e aaaopsai .
i Lion o aaomó,eeu inter-
neÿneieas aude ac
atpunee in
kernn c ,.ilaimu.
npc St !MLR La. CS WWI 111011..d tat
aa
ui.n}w
Sistein
.
a `p,a
w,.
ta
Le pue n
lo
mmiciamsemmi ca au],
a,'d
u,nuuu
panda
blics
cia
oism pana u re apes Ierii.
u,
A DOUA EDITIUNE
oc
esasesccesze ..91=11118
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
eve
apre
u,Viiu odd ,alia
*rase pu-
nier I a^ l s averu f ara Ta-
Intelepciufel ca se pub"m auspice
gi not lupia pentru ex. sienta, to aOvala
aprige ce 'ql dad eat& zt pop0arele...
Dar Rea, cu reformele d -lui Ion
BrAtianu, total s'a deschilibrat si s'a
otricat, qi nut am ajuma all ilutd anal
despot inept, corupt qi careghios I
Se vede cA o a9a penibila impresione
Wee sooietatea pe timp'tl tul J. J.
Rousseau, de vreme ce el In desperarea
as nu gasea alt ohmic mar bun de
propus, pentru vindecarea rélelor ce
beotuia pe cement, dec&t se proclama
retntoarcerea la starea nature! primitive...
Mato em ajuns qi nol de mizerebilt
asta -uf, eu newt fel de progres, In cat
ne uilam co dor In leaf, amintindu -ne
vremele vietel patriarha!e a pArintilor
nogtri.
A. D. Holbert
TELE GRAME
DEPESI PARTICUL ARE
INTREVEDEREA CELORDOI IMPARATI
Ire m corespondeldd nostra special')
Berlin, t Noembre.
Prin cercurile politice se privepte am
cdldtoria Impdratului Rusia la
Rrrlin ca mat probabild.
0, inia getterald e cd acest eveuimeru
care paute fi priva cuma' ca un simptam
at sebbmertte,or color dot impdrafi,nu
va 5c /naba it+tru nimio situaftu
ueap liticd. hi adrvee rateala ceexfs[d
ínere Rusia fi Germania provine din ura
preditutd de z arete rasevtt care aunt
bird a(dtate it aceasta aatapat+ie de cd.
ire saio rtalca raseused.
De accia este pu(tn,`I peranjd acre
sentirnente sol pebTa fi modificate
de irarrvederea actor dos iaapdra(i.
()Primal Post reproduréad aprecie
'le pressi vieni ve prtudur la intrevederea
celar dai 'nporato spmm cd aeeastainlrevedere
nu va sdrunemit
atel modifica intro u1 a-
Bnnta nitre Germania, Austria
si Italia.
Viena, t Noembre.
Presa ungara reiaoeste tocmaf ca gi
presa austriaca snmerrialea declura(iu
calor dia discurso! trmneluï si s+guranja
lmperatul a afirma! cd parea
na fi tstburata.
tur
La L p tadt s aü descoperit mine abundeme
de sur.
AGENTIA LIBERA °
Varna, 31 OcLOmbre.
Un lupus auslriac, uncoil Frantz, a fost
arestat. El a facial narturisirl In privinta
atentaLaiul proeictat contra prmcipelui
Ferdinand.
Berlin, 3l Octombre.
'(aril a hole/Rae rernana la Copenhaga
péué la 12 Noembre.
Berlin, 30 Octombre.
Impeeatul Wilhelm a lucrai ea de obiceid.
Coasten/taopol, 3l Octombre.
In cercurile noastre poli Lice se aide ca
Poarta n'a reuuntao Inca la idea de a adresa
circular¢ cabinetelor europene In care
Va expune planul Rusiel pentru aranjarea
cestiunel bulgare.
Diplomatil Pull alien pe Pearl& de a
grabi trini tersa aceatel ci cularl si so an-
Leapt& la evemmente aol.
AGENTIA HAVAS
RESPUNSUL SOBRANIEI LA MESAJ
Soda, 31 Octombre.
Azl, Camera a vast in ammoniate red -
pui,sul m.111411 ,1' le ,Iiacursul Leoeulul :
'alpresmtautd pup, uiui bagar, coavocall
lu sesluue ordivara, dope uste Neercan
aga de aspre se au slyer°, aunt tarino
de a putea depuue la piaioareie AILetel
VbaaLre Negale, simtimutele de adduca
rectinottiata 51 de +ub.re araatearece popurul
uutregte mire Suveranul Sen. Nu
gasius caviate peatru a exprima peatiLudi-
ne ast ra came eia ABested,
Vnualo. Bested, ti
lyre
a multami platen ma.minra si ab-
PlegeOOL, a tae Ea a arata!, ...plead ale -
gereaáa ca Pnuy al B,ilgariel, s+ veered la
Li011a SeL parr,¢ a lad Boole guveruu,a,
ti a seeps set -tal tara de prim jduie la can
era Cxpuad.
ore! De la u cavea Voasir& pe
trvuui bulgar, bursted, sigiuranta g+ brdinaa
yubiiaa ln scoot Soo ad 1051 pe depth
atab,llte I toys e..tatenil began s'ao de.
net leerenler Our pag..ice, sr fie care, dupe
aigte timpurl stat de turburale qi plan de
primejdil, reg(sind calmul qi liniotea, are
Incredere tntr'un viitor fericit gi mare
Aloelu Regala! co satlsfaetiune
am as;ulLat cuvintele .4ltetel Voastre Regale,
privitnore la simpatiile Majestatil
Site Imperials Sultannl si ale celor-1 -alle
patent marl entra Bulgaria; sperim ca
guvernul, sub tnteleapla si Malta voestra
direc tiene, va Intrebuinta tonte sfortari le
sale, l'entro a face sé creased aceste simlurl',entail
conserva bune si amicale
egal
o Loale
Mouseniore I Iubirea si devotamentui
poporulul ai ale vitezei armalet bulgare
Mitre persoana AlLetet Voastre Regale vor
spori pe fie -care zi tai sent ala gagiu pen-
Ira aperarea ouroanei bulgare ce purlatl
au stralucire si demnitate. Nu e diet
sacrificio to fata caruia poporal sa va
opri, Mod vali vorba de a sprijini pe valoresul
sad set' to actiunile si silinlile
sale pentru fericirea, marirea si gloria
umpil noastre Petrie, precum si pentru
crotirea drepturilor 9i intrreselor sale.
Attila Regala I R- cunescand pe deplin
Mt aste de trebuincioa 9i important de a
pone buns ordine In afacerile interioare
ale Brit, nel vom studia eu Ingrijire gi atentmne
toate proiectele de legal si pro -
Incerile ca guvernul printiar va tnfatisa
Adunlril, si vom face tot de ne va fi dimat
de datoria noastra si de interesele patriot
Traiasch Altetn Sa 'Issala, Ferdinand 1,
Print al Bulgariel.
UNITATE NATIONALA
Nu odet& am aval ocazie In aceets
colmane aé desaprobara politica de
aventuro ludraenete, tacita de d. Ion
Bratmiu in numele unitatoi gi meirai
uutmnele si ln acope! cuma'
de a -fi prelungi gederea la potere.
Daca tasa desaprobam aceasta politica,
nu tnaemneaza ea ne desinteresam
de la metile preocupar' nationnle.
Credem Iosa, ca allele aunt
csile qi mijloacele ca ajuturul càrora
Vora pules eJunge a realiza idealur
' earet 1i soumpele espiratil
ale patriotiamuluì. Croa rea unel tra -
monae culturi romanegti de care sé
an impartegeasca 1i la care sé participe
frati nogtri de pretutindeni,
este mijlocul del mai sigur, cal mai
pacific, eel mai roditor pentru aceasta.
Unitatea de cultura este baza dea
mal sigura a unitstei politico la statele
morì, qi este unioul apjin al
unitatol politice la statele mio!.
Cnitates. de culture, gloriile !iterare,
artistiee gi gtüutitice comune,
aú tacot cu putinta unitatea politica
a Germanico qi Malie'.
A face tosto aaordicüle pentru a
asigura pulidla anni puternice dea
voltar, culturale, este uuul din puntitelo
de cepetenie ale programulut
Epocet qi care este Impertagit, suntem
auguri, de marea majurdate a
romanitur.
Peutru desvti tarealarga qi maestra
a acestet ceatiuni, am avut fericirea
se obtinem de la dratiisul membru
al Academiel romane, de la d. Al.
OJobesuu, un sir de articule din care
eel d'ataiu va fi publicat moine 1i
va aves privire la Tralla! National.
0 INTREBARE
Gazetcle streine coprind ca d. Wilson,
ginerile presedintelut Republicet Francese,
a arsa[ la ministerial financelor let go,000,
boorma acusatiunei tae i s'a facet ca a lntrebuinlat
stampila socrului sou pentru a nu
plat' facole posale ;i telegrafice.
D -nu L C. Bratianu cu socia domnii -sale,
ea tap capii, cu giaerile, cu top al easel ;i
cu tot gi cu 10ate ce tin de casa dumnealor,
nalamresc de un- spie -tede am pr toste esile
/crate, chiar si cu vapoarele flotilel Ieri, tara
a plan nimic, tntrebumteaza posta si telegraful
asemenea fare nice o pieta, se serva de
bib p.ilitil piano de Stat in menagiul
easel si pentru capii lot, etc, etc, etc.
Intrebam daca aceasta prea mull incuralets
aVirtute Cesoleneascaa nu crede ca ar
fi bica se imneze pe d. Wison si se Ina -
poezc easel Statalo: veoiturile frustrate ?
se ne risponda dd. Carada Smrdza
Sutescu, lie ;I prim gora dam A. D. %ecupola.
X.
MERCURI 21 OCTOMBRE (2 SOEMB.) 1887
15 SANI NUMERUL
ANUNCIURI LE
G Paolo, laaAgeeee Ueveo, place de la
estere¢, ó.
Libre, rue votes Dame des riefoires
SO,
est
aeamutai., Átaatro- Engaria,lude'ri al
sotWe.
Anunciuri pe peg. iv, lidia 30 heal, auuuciur
el reclame pe pasma treta 1 lei lisie
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRATIA
No. 3. Plata Epiacoplei. No. 8.
CIiLECTIViT.ATEA LA IASI
Discordia Mire Colectivisti. Congediul
d -lui Gheorghian. Calatoria
d -lui Radu Mibai. Preaedlatia
printului Gr. Sturdza
Discordia Intro Colectivlatl
Atatea certurl s'aA 'vit printre diferitil
fruntagí al colectivilalel de And
d. V. Gheorghian a peralit directiuuea
colectivitatei din Iasi, In cet cetdia centre
s'ad nelinigtit, qi simtiud ci ale -
besc la last ad dal ua congedid d -lut
Gheorghian ca sé mearga as repare, pe
cat se poste, réal.
Inca met mainte de ealatoria d -lut
Redo Mihal prie Moldova tusinte chier
de prima cAlAtoria de 10 aile la Iasi,
Colectivitatea se ana Mtr'o stare de
complecta anarhie. Stefan Sendrea care
nu poste mita fostul si gloriosul see
titis de ambasador la Paris, pretinde
se fie geful oolectivilatel locale. Acest
lucre negregit nu poale conviai d -ill
A. Gheorghiu care, de gi nod Befit In
colectivitate, protiede ca are aptitudial
netogaduite de set de partid. Asemenea
aced lucru nu poate al place
nidi d -lut Neiman Paraschivesca, tras
pe afoaracu primaria, si care dacan'are
aptitudinl peutrua conduceColectivitatea
are eel putin...la téle de l'emploi.
Iongediul d -lui Gheorghian
In tata acetate! aituatiuul, pe care n'o
puteaf Indrepta dim Nicu Gansa, ciel
acolitìi da Gheorghiu Mahall sad Cos -
tache Lepedat, se hutarl de la central
sé se dea un congediA de o tuna d -lut
Gheorghian. Avenel ln vedere prescriptiantie
oonaultulul medical, tt se desttneaze
o stativae pria alte locurt, fie
ciliar la Monastirea Neamtului, pan&
ce localii vor face o ultimi Incercare
de impacaciune.
Calabria d -lui Radu 3111mal
Dar Motet Gansa, se refund a organiza
diva pana la sosirea miniatrulut
de interne. D. Radu M,hai sosind rasa,
amendol el pun ladata pe lucre cu
toots coterie guvernamentale gi imagineaza
o stratagem& la care ad aplaudat
mai tots nolealivigtil.
Presedentia prialulut G. Sturdza
Inchipuiti -ve ce ad imaginat l AA
poftit pe Beizadea Grigore Sturdza la o
Intrunire gi 11 ad propus pregedeutia
vacants a colectivitatif locale.
Aceasta venea negregit miounal la
socoteale colectivietilor ; cAd, pe de o
parte, putead aruuca asupra sefulul
for vina tutulor mieelielor lot, 1i, pe
d'alfa parte, putead se -el procure dia
buzunerele flu!m fostulul Dome al Moldovei,
mijloace necesare poutre sévtrgirea
aeestur iafemir.
Seized.. Grigore insu, dinde -el sea -
ma sé vede de aceasta, 'la facet de ris,
zicandu -le rA nu primegte al preside,
de cat daca el vor adopta principiile
sale, lepédandu -se de ale for (probabil
us a lnteles ca deagit al se lepede de
laptele nu de priacipiile tor).
Ast -tel a disparut ultima sperauta
de Impeciciuue.
Acura cestiunea prefedentil este agitate
din nod, gi aceasta ceatiune preocupa
atbt de malt pe bietul Stefan Sea -
drea, In cat si -a pierdut qi somata.
ln timpul acesla, anal din colectivigtl
simpod sé vede caderea guvernulul,
Indeamae pe sub mane, tinerelul guvemameatal
sé create an nod organ
guveraamental si un nod grup politic,
compas din oameal necompromigl.
I. W. K.
SARACIA TEREI
INAVUTIREA COLECTIVITATII
IV
Coleciivistti, aceasta edunelure de
cames. lu general slugaroiel, Ingelatort
gi cal ateta fars mine paf& se numesc
el pe dansa apartid mrfional -(i
Vera!» jar organul lar cVoinfa Najiena(áe,
VpA, striga cet ti la gura, acrid
Ca aA Inzestrat tara Ca 10011, casino,

P
spitele si °Ate qi mer cite, iar drepl
buna dovette dad leghe votate si aumele
lmprumutale.
Recunoestem si not cA legt s'ad votel
si promulgat mute, praa multe, si
CO tara a Imprumutat da la atreini si
mal multe milioane pentru esecutarea
tor. Nu mal putin recunoastem CA, din
multe votate, promulgate si plAtite, patine
sent facule si cite suol [acute
aunt senmpe si refe.
In Monitorat Oficial al Statului No.
55 de Duminece 6 tunic 1882 s'a publicat
prima Lege pentru eladirea de edidcii
publics, pen& la concurenta camel
de 27,230,000 let, care sé se plateasca
prin emisiuue de rente si sua se execute
cal mai repede, repertindu -se pletile to
fret ani.
A trecut cinti si jumetate ant, band
s'ad lust, mosil de ale téri s'ad vtadut
si se vtud mereú pentru regolata plate
a anuitetilor, si dio conetructiunile pre -
vézule to tabloul anecsat In sua citata
Lege nu s'a tacot, nici nu s'a Inceput
Ince sé se face, cele mal multe; latra
allele
Locaiul miniateruluf de resbel si a
serviciilor dependinte evaluat 1,000,000,
Muzeul si Biblioteca din Bucuresti evaluate
1,000,000, Arhiva Statului evaluate,300,000
let, Palatal Justitiet evaluat
3,000,000 osebit de alte 2,000,000
scordate In orme, Palatal Legislativ evaluat
5,000,000, Catedrala din Bucuresli
evaluate 5,000,000 (Legna din 6
l unie 1884 Monitorat No. 40).
Aceste lucre& nici incepute Ince, ad
remes si ad se ramie mull Limp nume.
In Monitor coprinse In lege.
Din lucrante incepute nu aunt Inca
tonte terminale, precum Arsenalul armater,
Spitetele militare, Salile de eserciti'
militare si altele.
Din IucrArile terminate, mare parte
sent rée lucrate si et costal induit de
cat s'et evaluat. Ca oat -tel putem cita
stahilimentul Bailor de fa CAlimenesti,
despre care am scris aste -vara ca este
lipsit si de epa mineral& pentru fecut bel
si chierde spade beet,camaterialul intrebuintat
este réd,mal ales lemneria. Lae
pe oaorabilul damn Dobre Nicola[ care
'I a visitat se explice contribuabililor,
daca face sad nu, suma de peste 1.000.000
let cet é ad cheltuit, la poalele muntilor
onde nag de cal sé tutina& mana ca sé
e& pialra, var, lemne etc.
Mat putem cita liceele din Bucurestt,
cart In lac sé se cladeasee din nod,conform
leget si to conditiunile cerate de
stiinte, s'ad cumperat case vechl si s'ad
reparut. Una In care era spitalul de copie,
proprietatea Eforiei spitalelor, si
alta perticulmä In Lacan,. Resultatul
este ce ambele locatari In tntregul for
sontuetacepatoare si nu corespund des -
tinatiunellor; salile de studiú aunt umile
atilt de mich, In cat atad capii ca sarde
lele In cuti', altele alti de lungl st strimte
to cat capii nici nu and pe profesori de pe
catedr& aid nu ved ce se norie pe tabla
de aleturt.Suma acordara prin lege pentru
accote doué liceo este de 1.200.000
let. Lasam tot pe onorabitul Dobre Nicolad
ce specialist no spun& contribuabitor,
to constiinta,daca cu 1.200.0001eí
nu se putea face cava mal bun.
Mat putem Inca cita si Palatal Regal.
FO/TA ZIAItULUIaEPOUAe
(89)
A. MATTHEY (ARTHUR ARNO.LD)
G R I M
DF: LA
CRUCEA ROSIE
PARTEA 111
RESBUNAREA
111
Numilul Pechigneux
Un om null, voinic, tener Ince.
Imbracat ca un Mugirez, dar nu o IntAtisare
de )aerator.
Par'ca 'I véd...
Nu sat note 7
De prisas... asemenea afacerl nu
trebue se lase orme nu '1 aga 7
O I nn.
Dar cum sé aumesle omet pe care
'I preaupui 7
Abric, Impiegat la X...
Marele fabricant de brans ?
El [sus[. Lucueste strada St.-
Antoine, fa coltul piéter Baslilief.
Bine I E laserat 7
Nu.
-- E bogat eaú sArad i
Recunoastem cä la acest Palet s'ail
pus alata grabnicie si alata gatantomie
cita tieeezire si economie s'a Pus tu licee
si cede- l-elle constructiunl. Domnul
I. C. Bratiaau, ce se dovedeasea ça cine
la Regele mal malt co la Insus' Dom -
nezet, a lasst Mitroprolia Capitales se se
fece cand vor mat II baril ; la sé dove -
deasea ça tine la Rege mar malt cc la
Intreage Natiune, a Rosat pentru allAdata
Palatal legisletif, Palatal justitiet,
scoli pi altele si a sis colectivistilor sé
se arunce cu topi la mariera ti infrumusetarea
Polatului Regal.,Zis pi Meut.
Coleclivistit avend ln vedere ce rebdaree
si bunatatee Regela& este fari mer -
ginl to tot ce 'I privaste, ad carat lartndul
lor a nu pune nici o margine to
cheltuelile Palatului Regel. Ast -tel, de
si creditul primitif pentru adaegirea
une& noue arrpe la Palatal Regal a test
de 350.000 let acordatl pria Budgetul de
constructiunl promulgai pe 1882 -1883 ;
de si prin o lege ulterioare s'a urcat acest
credit la 556.500 let, totusi linge'
de colestivistr,prin alte nous lega si prin
tucurcaturl de fondent ad parvenit de
et cheltuit nu Palatal Regal peste
3.000.000 les. Nu putem da cifra cracha,
de aere ce regimul, flinda-t Ile 1.sasi
rosine de colasela suma cheltuita, a Intrunit
prin eccoteli cheltuelile Patatelui
Regal ou ale bAilor de la C&limanests
si allele.
A cheltui peste tre[ milioane In toc
de 350.000 let cet s'a °crut si a dot la
inceput tara pentru mariera locelotet
Regetut,poate ça Ince a conlribuit laina
vutirea colectivitatel, osale lesa tntrebarea
peintre tara: Era ocre o trebuinta
neaparati si grabnica ça tara si se
tmprumute peste fret milioane pentru
a mari si lefrumuseta Palalul Regal,
tend copi) sltenilor si chier al orasenilor
n'ao tndestule scoll si uranie de
geaba pe drumuri ? Este oare si Patate]
Regal o cheltuiale. dia acele producatoare
? Bucal simt respunde : nu, de
o mie de ori nu. Palatal Regal nu produce
[Orci absolut nimio, nid binette
nici moraliceste vorbind. BAneste vorbind,
ne mal coste peste ce ne costa
Ince circa 200.000 lei our pe fle care an,
dobAnda si amortisarea capitalulut de
3.000.000 Imprumetat, si o sé mal coste
tnca muli mat malt ça mal nainte chel.
tuelile de tntretinere. Moraliceste vorbind,
pe clod mal nainte locuinta Regeler
amiatea trecatorilor casa lui Dinia
Golescu
tenestt, asta -zi le pone subi ochl jeta -
rile colectivitatef tocuibate pin& si fo
Palatul Regal.
Serman& tara, sermone Rege, pe ce
m &i01 ad 01005
Pana Mihatl Pencovici.
CRONICA
ADAM SI EVA I
Domnul, dupé ce forma pe om din
huma paméatuluisi'l anima cu autlarea
sa regala, tt date si o inim& capabil& de
a cuneaste bínele, si de a iubi pe Crea -
torul sed.
Dar aces[ om numit Adam alti sic
loa Bratianu - nu putea sa ramie sin-
CAStiga doué -zect mil Genet pe an.
Are slugs?
Numal o femeie care vine de 'I
vede de odaie, dimineata si cate o -data
acera.
No crezi sé ti ascuas pe d -foara
accu la el 7
Sont sigur ca nu. Apartamentul
en e proa mie, si me duc destul de
des pe la dénau!. Prio urmare ar fl o
nesocotinta mare dio portea -l.
Pechigneux mal gOadi putìo.
Si ce vrai sé ali Insfirsit 7
Mat 1ntèl dao& Intr'adevér numitul
Abric a rapit pe femeia de care e
vorba ; spot unde s'a adapostil acea
femeie ; ce name a loaf ; la ciao si cu
cine st& ; cum traerte, acolo undo e ;
pe cine vede ; pe cine primeste etc.,
etc. etc.
Pechigneux flea.
Crezi ca vet isbuti 7 relu& Duran -
deau.
Mal e verba I
Va trebut molt Limp i
Nu slit set... cred cl nu prea
malt.... dorvot aves de tacot cava chellueli...
Na 500 de tranci response Durondeau
déndül un bidet de banes, fi
vet primi tot ataca pe arma.
T'ajunge 7
Pechigneux puse mat lntei biletul In
buzunar.
Ei bine, cred c& peim &ice pe la
vremea esta id vol putea aduce una -
lati.
GrAbeste -te, ciel ea tsust sant
EPOCA - 21 OCTOMBRE
gur pe pementul romanes°; ti trebuea
o sotie.
Atunci, Daumal 11 trimise un soma
eden., si pe clad el dormea lue une
din coastele sale si forme pe sotie sa.
Atunci, desteptaedu -se Adam sis
Ion Bratiaau vécu lange el pe sotie
sa.
Aceasts era Eva care prin coruptiune.a
limbel a post numita mal tArnid
Evghenia Carada si a fast mutue
genului colectivist.
Adam si Eva turi post Intr'o gredin&
delicioasa, cunoscute sub numele
de paradisul budgeter.
In acest loo, care intruoea tonte minunile
creatiunei, °resteaú diurne) e cele
mal grase si lefurile cele mal merl;
un fluviú limpede, tmptrtindu -se to
potro smuri a nume Budget, Decorafrî,
Liber percute si Tantieme, aria acea
gradini si )acea ça paméntul sé Sc
foarte roditor.
Omal Ion Bratiaau, tu Iris &rciaat a
pizi si a cultiva acest Eden.
Dar Domnul, voind a tneerca crediata
primula[ om, Il permise sé ma-
Mince din beate traetele din gradina
budgetulul, oprindti l Ince de a se stinge
de leuctul arborulul stiintef binelul
si al reulul, care era cuaoscut In
paradis sub deoumirea de copacul
Ghepr/t !
Demonul ).end etunel torma und"
carpe cu capul unui ClmAtar, se apro -
pie de Eva pria coruptiune Evghenia
Carada si'i aise
Pentru ce nu mincad din feuetele
copaculm Gheseft 7
Pentru cA Dumnezed ne -a poruncit
nu mimai de a nu marres, dar nid
de a ne atinge de el, response Eva.
Verbe si le, cl terg se face, sise
demonul cu caput de Cametar.
nid una, nier doué, demonul ru pse
primul fruct din copacul Ghepeft sri
dele Evel.
Femea tl guste, tl gasi stil de dulce
to cet mai musa o date dinteensul si
oferi o porjie si lui Adan sis Ion Bali
ana.
Domnul, vézend mancatoria ce se
face fera stirea fi frira voea sa, se apro -
pie de Adam si Eva, care marturisirl
radar& pentu) lor.
Atunci Domnul, gesinda se se vede
bine dispos in ziva acea, In Inc sé goneascA
din paradis pe Adam, sis Ion
BrAtianu, si pe Eva prin coruptiune
Evghenia Carada sise
$lit& una, nati avut proaste.
eri atunc& se puse si Domnul la mesa
nu Adam si cu Eva si manca trotta
din copacul cu priciaa, dar mânes alit
de multe, to cet i se umla berta si fu
sili[ sé mai sllbeasce catarama de la
pantalons.
Ear Adam si Eva 1st vezura si el de
mencarea lor mainte, fera sé ciba
mecae grija de ási ascende rusinea
dupe legendara foce de vite, despre
care se vorbesle In sfilata scripture.
Max.
INFORMATIUNI
D. Dim. Bralianu n plucai azi dimineata
la Simula fi se va ialoarce
asti seara.
_g_
foarte grebit ;-si dace te lit de cent.
fi poimline secre 'net ver spane ces ce
am nevoe de a sti, val adaoga Inca 200
de tranci.
Vol face tot ce 'mt va sta In putinte.
Acum nu aile au lucre : nu te am
vézet, au t'am vorbit de nimic.
N'ai grije, Pechigneux e om ainatit....
Niel date n'a vorbit and nu
trebue.., alt -tel n'ar mai avec mus -
terii.
Cand lucreaz& pentru politie ar denunta
fi pe tata fi pe copi[ set, daca ar
uvea ; dar Gand lucrenul pentro Mosul
e alt Ceva...
Asa dar, pe Jol la un- apre -noce
casson sesta'!
Da.
Pechigneux deachise usa, relue mena
lut Durandeau apure al calaos[ pria totunerecul
de pe acari fi din coridor,
.rese sevorul de la usa de afar& si clientai
set ajunse In strada.
IV
In care Durandeau ana ce
vors se ntie
A treia zi, la ceasul Insemnat, Durandeau
veui exact la IntAlnirea data
de Pechigneux.
De asta data na astepta In aleada; la
ceo Intel batee, usa se deschiae si dus
de mena ca si doué aile mat nainte patranse
In ratite pe care am vézul'o.
Ei bine 7 intreba Durandeau cu
grabe, asiate chiar de a sedea.
Ministru) de interne, d. general
Rado Mihal, se Intoarce came In
Capitali din eflìitoria sa de inspectiune
peste Milcov. Tot mains va veni
prebabil in Becuresti si d. Ion Bra
lianu.
Prefectii de lalomita fi de Mehedinti,
d -nü Protopopescu si Piersiceanu,
ad primi) ozi ordina telegrafice
se' no alle in Capitali mairie la
sosirea d -lui Ministru de Interne.
Ni se asigare el d. procurer genera)
Populeanu ar fi ho/Rat formel,
prin scris, pe feint parchelulut tri
bunaluiuì llfov, so nu interzie mai
mula depunerea rechizitorulni in afacerea
escrocului Andronic. ln acelasi
timp ins& afiam, din alt izvor,
c& in ultima fr-talnire ce a avut
cu seful sen. d. prin- procuror Androneacu
ar fi convins pe d. Populeanu
de necesitatea absolu[& d'a
nu se aduce inch afacerea ivaintea
tribunalului. lotte aerate doué flirt
contradictorli noi innlinam a crede
mai apropiata de adevér pe ces d'a
doua oioi, In tacon oompetinte, se
nice c& si d. Ministru al juatitiei ar
fi de parere se se int&rzie judecarea
procesului.
Cu ocaziunea ultimai sale duceri
la Sinaia, d. general Anghelescu, Ministru)
de rezbel, a sapas semnaturei
Regelai mai mulle Decrete pentru
perroutari In armate.
0 persoana soci[& azt dimineotá
din Giurgiu ne apune ca eri ar fi
test vézut in ace) oras d. ManloIT,
fasto) prete°[ al Rusciukulut si oc.
tuai membru al Sobraniei bulgare.
La sfìsitul acetici séptimin', d.
Dimitrie Moruzi, prefectul politiei
Capitate), va tua un congedib de
mai multe zile pe care 'I va palmee
la moria sa din judetul Dorohoi.
Negresit ci cu aceasta ocaziuue d.
Moruzi se va ocupa si de organiza -
tiuuea viitoarei campanil electorade
Injudetul ce a administrai alla daté.
De si numéro! sectiunelor in care
capitala este impartita din punetul
de vedere al politiei a fast imputinal,
comisarií cari se gasead In caput
sectiunilcr suprimate n'ad foot puri
in disponibilitato, ci alesati la prefectura
pentru nord servicio al sigurantei
generale.
Reptilul de pe bulevardul Elisa -
beta a publient mai alaltaeri o notita,
esita din biurourile Eforiei spitalelor
civile, pentru a combate
critica facutá de ilustrul profesor al
facultatei de medicina din Paris,
doetorul Trélat, nouilor °)adiri ale
spitalului Coltea.Nu relevám impertinentile
adirsele prin acea notitá
doctorului Severeanu, caci ele nu
pot atinge pe eminentul nostro chi -
rurg. Singurul lucra ce retinem din
cate Eforia a boga[ In pintecele reptilului,
este afirmatiunea ea proiectede
nadar cladiri ad foal alcatuite
dupa aviso) colegiului medical al
spitalelor civile si aprobate la conailiul
sanitar superior. Accosta afiratiune
pentru ori cine cuneaste pe
beizadeaoa si cine nu cuneaste pe
Luminaria Saeste o adevorata zeflomea.
Nier colegial medicai al apitaleior
Mai ttél ia au scavo, réspunse
Pechigeeux cu stngele aéú rece obici -
nuit,sl da-ml vae se aprind pe Fatima.
Durandeau 'I privi mirai parand a
nui ttelege.
Asa nomea° pipa mea, rèspunae agental,
respuozend la ttreberea mute
a clientulut sel, din priciaa unel personne
pe care am iubit'o malt, alla
date, In Africa.
Fatima oriel& aprinse, trace cite -va
tumori si se geai{ to tata vizitatorulut
set.
El bine, relue aceala ai isbutit 7..
Ce vert. ?...
Bune... 'Ml ai fegeduit doué ante
de franc! mai malt, dace 'd voi spurie
In asti sacre tee ce vrai se flic.
Vra se sic& In tal Id doloroso 700
franc!. If am aici.
la se vtdem.
Durandeau amane portotoliul din buzunarsi
arata lu. Pechigneux trel bilete
de cale doué sots franc' si unui de o
sots, pe care le trace ln degete ça se
vade agentul ce suma e ttreaga.
Minunat I te lit décuvent, fi eu de
aaemenea.
Cite ce e:
Cel lotit lucro ce aveam de Meut, era
de a regasì trAaara si birjarul. M'am
dus la domiciliul numitelu. Abric, fi
am adopta[ sé les& pentru a studio pe
individ si local.
Individul e ttocmai cum mi l'al augravit:
el este fera fadoialO.
Eram sigur.
Dupé aceasta mi -am Ois : N'are tra-
Eforiei nici consiliul sanitar superior
n'ad faeut si n'ad Post puse in mesure
d'a face alt -revs de cat se is net
de o hotarire definitivi a beizadelel
pentru care operale marelui sai favorit,
arehitectul Eforiei, aunt sacre
si nediscutabile, cu toste dovezile ce
are ci eel mai adee eie es colpe,
pre.um suntem gata a dovedi In
prima cerare.
Inca[ pentru puerile d-lor doctors
Championnière si Koch pe care Eforia
le amine parerilor doctorului
Trélat ele sont un foarte medioern
sprijin pentru luerarea d -lui SchitT-
'ers. D. Championnière este un chirurg
de more valoare dar el insusi,
suntem oigan, nu s'a gandit nisi o
data a pune autoritatea sa in halant&
Cu acero a profesorului ski, d.
Trélat ; iar d. Koch, pe care negresit
Eforia 11 confundi cu celebrul savant
purtand acelasi nume si carols
no datoreate noua stiinta a bacteri0logie,
d'ensul este un modest medic
de provincie din Germania, foarte
invétat ponte, dar pin' am= nimen!
alt decal beizadea Mitici nu
s'a intemeiat pejudecata lui.
Ni se scris din Iasi ce d. Males B.
Cantacuzino priimeste zilnic mirturisiri
de simpatie din parley a tot
ce are mai de frunte a dea capitala
a farei. lotte aìtü, aproape loti
membrii baroului iesan ad depus
cortile for de visita la aimpaticul
magistra), iodati ce mésura lieto
contra lui de epilepticul din capul
justitiet tare' a fast cunoscuti.
Maine si poimeine vom publica
doué orticole ale d -lui lancovesen
intitulate: Justifia sub eausereatorl.
Pentru a se despagubi de chielluelile
ce 'i pricinueste reparatia trotuarelor
stricale prin asezarea schebelon
necesarfi la °lediti, Primaria
Capitaleì a hotorit se perceapa o
taxi speciale de [rei lei pentru fie -
eure metro linier de trotoar ocupat
de achele.
In viitoarea sedinta a consiliului
comunal al Capitale' care se va tine
probabil Jaui, se va discuta lntre
altele si reglementul privitor la
copi' goons cari se cresc pe socoteala
orasilui. Acest reglement, datorit
initiatives d -lui doctor Felix, seful
aerviciului sanitar al comunei, este
destinai a fmbunatati o stare de lucruri
care lana foarte molt de doigt.
DEPESI TELEGRAFICE
AGEVTIA LIBERA
Berlin, 1 Noembre.
Impéralul Wilhelm safer& de dared rem
matismale foarte rete. Majestalea sa este
silitfl sé alea In pat.
Berlin, t Noembre.
Este no total hottrll at Tamil va trece
prin Berlin pentru a se [atoarse la Petersburg.
De Dare -ce Imperalul este shit sé
atea In pat, membril din ramilla imperial&
vor se primeasca pe Tarin la gar&.
riocipele de Barrara& va asisla la Intrevederea
calor dol impératI.
Landre, I Noembre.
Cartea de ape) a conlrmal pedeapsa de
trill lung de Inchisoare date contra dopafatulul
Irlandez O'Brien, anal din teal
Ligot.
D. O'Brien a loaf irradia[ nreetat.
sure si n'a boat de sigui o birja de
piara.
Numeral lor se vade prea bine si aunt
prea user de recunoscut.
Vra se zite a luat vr'o tresura Inchisa
de cele care se Inchiriez cu ziva.
De onde? De la, Paris ori de la Versailles
De sigur nu la Versailles. E un oras
de provincie, onde 1oate se stiú, riode
d -sosia Io cestie e cunoacute. de vreme
ce lucueste acolo.
S'o fi gandit la asta fi liad -ca venia
de la Paris pentru a o rapi, la Parie
trebue se fl luat tresure, cu stat mal
malt ca nu putea se la drumul de ter,
ca se nu se arato la gel, si se nu atra -
bata mai de mulla ori stradele dealul
de posti) a Versaiulul.
Odet& tnerediotat de 0000015, cutreer&
quartalul si zares, nu departe de
locuinta lui, dia apre Arsenal, un deposit
de tras.), lechiee de Inchirìat,
lira numér.
Ornai hanuit de d -la, mi s'a parut de
o cam date, cam mSrgiait si nict de
cum vmlean.
9'a dus de sigur onde 'I venea mal
aproape, 'ml sisal et.
Apropiiodu-mé de supronul onde
arad trlsurele satis un vizitia pe care
'I ounosteam.
Al
Da, nimio mal flan.
(Va orme)
1

St. Petersburg, 1 Noembre.
Ziemte vorbind i. discursul impara°.
lut Auslriel ce l'a catit eaintea delega -
tiunilor, sic ci Imperatul, ça pi d. Crispi
nu promit. de al o pace de scorta durati.
Diplomatie rua. adnogi siarcin notaire
nu vavedealn curait de cal °singeraegire
dia situarle, resboiul.
Noembre.
In arcade noestre oncioase se amati
ti negocierile cu Itománia pentru fucheerea
tratet de wmert vor B reluite
in curentul lunes tul Noembre.
.Aicl existe o mare speranti de ajunge
la un resultat favorabil pentru embole
parti.
AGENTIA BAVAS
Budapest., 31 Delambre.
Comisiunea de verificare A Camerai deputatilor
s'a tntrunit pentru a delibera asupra
protestant alrgetorilor olrconscriptiunil
Kaposwar contra alegeril ministrulul
de comer(, d. Szeclienyi. Sedinta a (tcut
opt ore.
Comisiunea se va priment., ma ¡ne.
lieue, 31 ()ctombre-
Comisiunea marinel a delegatiunil ungure9tl,
a votar fia niel o reductiune
creditul cerut pentru marine, precum ti
cele douedlnt.% anuitetl pentru congrue
rea a doue bastimente Inerucigeloare.
Roma, 31 Octombre.
. Agenjia Stefaaie, dupe o depepe dio
Constant¡nopol,declar& ou desevérpire ne-
Internaient 'tira cum ce Poarta socotapte
'Cripolitanin mal malt ce lot- d'aune ame -
Maleti de eetre Italiens; se taigure, dis
potrive, ln lomea onciale, ci Sultanat e
satisreaut de Intretinerile prie tul. de
Biomad cu d. Crispi, holorand Intregimea
imperiulul otomnu ca basa a Invoelilor
van:lare.
Berne, 31 Octombre.
gtirile onciale spu. ne durerile reumatismale
ce sima, ( neofite ou o cire -cara
osteneal4, ad ailil pe Imperaloi se atea In
pat erl tonta ziva. Somain din noaplea
traca(/ nu a Post pria regulat.
Belgrad, 31 Delambre.
Miniptril se vor I .truni mime In cousine
extraordioar pentru ase ocupa de nu-
mi
es deputatilor Cornant pi pentru a
data convecatiunil Scnpcinel.
Dublin, :81 Delambre.
D. O'Brien a font oséndil la doue lonl de
Indri /mare, ou munci zilnici, pentu-ce,
aprijinit de Liga NajionaM, a Iost areset
dupe o luptt violente cu polilla.
DIN STRAINATATE
Turnia
Dupé din
ire .Standards, *tira despre couventiunea
franco- englezi relative la canalul de
Suez ar li pricinuit In lama potina o-
Lemana o surprtndele extrema.
Daca lrebuie se credem informatiuni:e
dobóndite de catre corespondentul englez,
Poarta ar li chestineat. este rat -va lirrp,
guvernul britenic In privinta negocierilor
ce arma. governul traocez, gi ar n primit
asigurarea cum ce Hipe divergiup de vedari
ai fioul se Inceteze arete neguoierl.
Este der: nene de toteles, adaoge depepe
tn chaste, miraron, pentru a nu zice
apaima Portel, allana de °data cum ca
iec&lirea conveotiunel eux ¡minant.
Corespondentul lut ,/Standard. crede a
Mi ce Poarta va ocre, daca cum -va nu o fi
tecuto deja, explicatiuni cabinetelor de la
Batot -Jamen pt din Paris.
Spania
Chestiunea Atcooluluf
.Cazela ofcialaa va publica ztlele ateste
ne sparte el Indépendance belges un decrot
relativ la uioeOturl.
Decretal va stipula interdiotiu ec pentru
tot rugatul a culacci p¡ a vinzarel
alcoolurilor cate nv or B de o eurefenie
absoluta. Fabricarea alcoolurilor tudustriale,
precum pt vinderea sor In Spanta,
var B supraveghiate tu chipul cet mal
tasar.
Alcoolurile streiue sor fi, pr ¡n Ingrijirile
administrajiunel vamai°, Eupuee unid
examen ; daca ele au vor (etnia( coodijiunue
prnoon um, ele vor fi reexportateta
cbeltuiala exportatorilor. 0 comisiunetelonice
va sedla raporturile facule de catre
corporatiunile stiintiiae.
Comisiunea va propane metoda de armai.
pentru a reouuoape alcoolurile, aiat
anale ce provin dia fabrica nationale, cal
e. .cele ce sor visu¡ la cara.
Ea se va Indeletuici d'asemeuea de denaturacea
ti de melod de aaalint a vi
n urilor destinaLe exportatiunel.
Comisionen va nuca un caracter permanent.
Serbia
Regale Milan sa reintors tout la Bel -
grad. Cliestiunea aligere! dopuetilor ce
ont a sen mi de nitro Coroana nu va
Intarzla dent a O resolvatn, pi nu tren
pare ca, asupra atestes chentiun, mai
malt de tir asupra .,llora, se lie loe pentru
temerl despee nllte netnteleger1 sese
lutre suverao 9i prlmul sao ministra.
Informatunile direct primas de la Bel -
grad surit cu total lu contradictioneou
egomutul respindit de cette unele Mare
austro- ungare, dupe curo regele Milan ar
8 dispos se pale Sein in rente, se contrarisse
ideile e' ve,lerile d -lut Rislicl privitoare
la reformele interioare.
Regele 'pt di socoteala ,le ne esitatile
situatiuoet, p¡ simte cum U d-nu Ristiel
este Io stare, se mentie revizuirea Consolatisi
In condition care se salvgardeze
pe deptts prestigiul pt autoritalea Coroanel.
Bgomotul eut desecord gras lnlre
membri cahtnetului nu este fondai.
D -nu Radis. In direcj¡unea adminisnatiel
Inl,rionrr pi J -mu Ridici la tea ce
priveple politica exterioarl, au adesiunea
tutu) or colegilor sel.
Dace surit divergintl asupra ettor -va
punale secondare, tais ce e inevitabil lo
ori -ce consiliu de mìntptri, onde rendu
tamile de luat eunt discutas In chip serios,
ele rosé nu sont de natura a rupe
col esiunen m tisterultal.
Suulem autorisait a crede ch solidaritatea
otre lot miniptril este asiguralt,
pria sentimental de care sont patrunpl,
c& au lote trebuinra de unire pentru a
realisa progra Bul liberal asupre cbraie
el eau toteles cu prilejul venireI la putere,
program esentialminte positiv, practic'i
lnspirat de circemstanle.
DIN DISTRICTE
COVURLUI
Vocee Cmmomwlui de la 20 ale corentel,
spume ci o mare netntelegeme domnette
In lnbira colectivisIA din °rasul Oala11.
Unit sor se restoarne pe prefect, alfil pe
primar, alfil iarepl, no disolve consiliul
comunal, in Ilse o adeveralt zapa0eala.
Sambóti sears sad tinut o Intrunire la
d. Malaxxa la care as leal pare o multime
de colectiviH11.
Dupe un scurf perdal' del oposiliunel
s'a lacias o disoutiune asupra primarulul
Nebuneli 'I a administratiunel comunal.,
care nu le mal inspire niel for Incredere.
Resuletul astil diseujil a foot inchetenul
proues- verbal In care dupe ce é a
exprimai nelnerederea In administratiu-
i ulnala,
se conchide in disolvarea
connitul. comunal.
o comisiune campus& din d -ail Malaxa,
T. Balaban p¡ O. Cavalioti a fosi InsArclnee
se den ultimata prefectului 'i sé -1
cela. disolvarea. Prerectul a tarot 2 aile
de renectie.
Al draculut mal aunt colectivigtil, conchide
Vocea, eI mtoenee propria for biserice.
Ceai cu bietul primar Rebondli, opera
for iuhie pi adorata ?
ROMAN %TI
Ni se comunica ca In zsia de 13 Noem-
1887, orale II a. m. va a Vine licitate, In
pretoriul comitetulul al judetulul
Romamatl, pentru darLa ln entre -
pr ¡s& a unui pod de lema de e metri peste
ape Potopin, pe solea a Renca- Gara -Romula,
al cirel proiect l cele alte piene
relative se glasse deja aprobae de onor.
canail e) lehnic al luoririlor public. pe
ma de let 2')75 baul 1p, ti se pot vedes
tu ori -ce zi In cancelarla comitetulul.
A T EDITIUNE
REVISTA ZIARELOR
Roscadme Liberd is Voinfa la retes:
Dupe doran Mi
nhi¡d erudilil
Tibe-
riu!
c1 entelel for perspective po5omorte
e guvernului de mine.
Vointa comp ire guvernul d -lut Branane
elornifia ha Augur(, termo vernul opoanl,
care veo¡ dupe lectiviptl, ou
`i
domain lui Tiieriu. Deal Britian August,
iar cel l'alti Tiberio.
Mire I ceadancime de Ougetare I I... Dupe
domnia lui Angus[, domn(a fui Tibernu.
Frans e vredo ¡ca de a (pot d in hArca d -tul
Statescu.
Ea 5t10, ca August a font un
triumvir sanghivar care, b pretext de
a reabea moartea lut Cesare, der cu
sc p de a ajunge siegue stflpAc pese aria-
0l Stat roncan, a ucis repu blica, a sugrual
Iibemttjile, a zdrob ¡t ch ier pe tovar&pil
sel de tupi& p¡ a usurpnt In mlinele sale
Intreaga suveraniete romane. Intemeind
deepotismul, cere facuse din (oats ¡nelilutiile
poporului roman o batjocure, dupe
ce a dat dram e' in dictases c san gee
ultimelor virtu(( rom ne, August e inaugural
fu mera. Statlul roman Inceputul
decadentel. Bucceaorll sel, chier ces mai
i lupird, n at pu101 se al prenses des -
compunerea. Din trofeele despotismului
an ¡alit paraamill lingulirii, servilismulul,
v befit, cu tot neamul for corupetor.
De ce campa. Voinfa pe loo Belem ait
cu dictatoenl August ?
Doanla I. August, dupe ce triumvirul
a omnipotent, a (oat o domnie de
bite o pe cadavre, de d epauire a bunulul
de
elibirea pfamiilialeti pentru erefisulrea pi res t cor,up. P
fend.
lutpatroaii acaba ob de daca uconvine
tomatal u aT de cum pespotiam,
Ce dmal i tul Tiberio, ca despotism,
a font mal piberío a ca a tul August,
consta pi e. Trbsi s a foot aeons teat -
tele b ast¡ pi cam care Sein
tele a (alai om o Satan,
ante.
despotul imperiulul pi .,poi al dollta
despot.
Daca ala are si se tiemple, pito. Cu
lucru loot ml se pare de tuvarit. Bob
Iii Seinn aunt stipe.. pe jnraovarepe dal
Sé citeaact pe 8uet3ne acct pe care
organul juoimist tl acusa ce suet si 1/1- -
nlfafi ce Calomnie ! si vor veden
ce pana de roman era Auguat,ei pew
armare d. Badiana,
EPOCA 21 OCTOMBRE
De altminlerl, nos primim compare -
tiunea. Si molle !patate I
Naira /sa consacra un importent srticol
cure( deplorabìle lo care se ana
Asilul Elena Doamna. Dupe ce face ln
cate -va cuvinte istoricul inatitutulul,
zinrul d'lut D. Bratianu Bene:
Dupe cum Na epidemìile, oled se apures,
éinenilor',VLoi ma a ire' it se vie
¡,ese instructionce public& 0 epidemie
figroz ¡loare ca d. Sturdza ll cure se aduce
ou sine microbe ca d -na S lunes' _ pl
ait?microbl de .,celas soin; pi din ateas(&
se Aellul se Re continua boleas de intriade
cele mal iesuttice, de oedlscuplina
cea mal paretoasa, de zizanie titre pro -
fesorl 51 profeouer, de o mullirre de alle
a ae propril maladiilor epidemice.
Si de ici confratele nostro acepe
povestirea epionegelor pi intrigelor
d -net Schmallz; cum asead intriguait
gonepie dia Azil institutoarele pria
calomnie pi pe d -ra F. Racovitt pria
deetguaul ce 't inspira ; mat saune lie
rul din str. Academiel aerupinata obrasnicie
a d -lut Sturdee, euduied o
profesoere ln chier teja colegelor el.
lata pentes ce, d -poara Racovira pt -s dat
din no0 dimiaiunea pi de asti data ireoacanif.
Nu mal putea se subie, accula ro-
manca de i nieta, niel ourlasse surugieasca
niel perversilntea 0:abea.ü
milstrulul, eireine pripepitt ti sustinuta
ciel
asa romane...
Ce e de tacot, se lntreabe fo surgit
confratele acabar
Si el conchide c& numel M. S. Reglas
poste .capa Azilu de microbul Schmaltz.
Se logeant tusa aceí ce cred cs Regina
poste cava. Ar putea, daca arvrea. Dar
ou oepçte : lutelegeree este perfecta
latee pelai pi ministerul cultelor pentru
germanizares Azilulul.
Sa
loSncfie nemfesc, sari sa nu fie ! late
STIRI MARUNTE
Comiearel Râ.muleesau, de la sect:
27, vroéodu -se zilntc cerco( de catee
stapenul seu nu Inceteaza d'a comae
m1 Alit, s dia o séptamana am relatat In
o I din n ,,rile noestre, um aces(
gulerat R51 aarogat m dreptul d'a expulsa
ti
pe feeia m anal cmar ro
a u a expulsil
Erl In mijlocul zilel, Mtcoeoo lntalnind
pe Remniceanu pe steads 'I a tntrebat
de motiva) atesta expulserl.
SOspunsul n test,dinparteacomiseru-
Ia, mito lovituri violente aplioate cu bostonul
poste capul lui Minescu, care fu atol
legal teapan, bit. 0 trimes la
Pali e.
Balle EfoMt. In 5010001 cl. 1 de la
bulo Eforiel, 6'a spart de mal mull Limp
no tub care conducen aburul In cele -,'ale
sale de vapore, ase -fee el acest talon a deeott
o a doua camera de abur, In oat hain
le visitatorilor tan el ele o bas.
eLa
reclamaliunile mate ivteodentulul,
nu s'a
d. direotoru0 00tnal,tum nuuvie..zal Be
care Bala lo parte nic1 odata, dar nisi menu
gasepte temp d'a veden singer, accidéntele
ce se Mampla din and io rand.
Cat pentru M. Sa Balada Mitraschevaky
haber n'are de milioanele clieltuite pentru
tente bel, Marta Sa loe set¡afiout ca la
constructif a ctptigat.
ULTIME INFORMATIUNI
In priviate sénétatei Impératului
Germanici primim de la eorespoudentul
nostro special urmátoaree
depepe telegralca datate dio Berlin
1 Noembrie 11 ore 45 minute :
Slarea senelalei Imperalulut
N'llbelm pricinuesle ingrijiri. Ile
tenia face progrese sl boula de
besica ria arelal din non. Imperelui
ne pulend se pnraseasca
pain!, stella Czarului va dura
elle va ceasurl nomai.
X
Miniptrii se vor duce Joi Is Sinaia
pentru a tine consili6 pub prozidenta
Regelui.
X
Ni se asigura !ateo scrisoare
adresati din ,agi unui amic al séù
d. Rada Mihai se aree foarte ingrijat
de progresele opositiunet, to
parlea de peste Miteov a Cerei. D -sa
spume latro allele ei lntaiul ei al
2 -lea eoiegih de lega, pot h considerate
de pe scum ea pierdute postro
govern.
Se ziee ci situati bead lui Cortazi,
prefectul judetului Dorohoi, rete din
vola zdreneinatá. Se agteapte desti
tutiunea ea care va f urmeta de
accis a procurorului Petrovan, ins -
trumeatul principal al infemiilor
sale.
Prevederile suture despre intentiuoile
d -lui ministra al cultelor gi
instructiuoef publice, In privinta Azilului
Clean Doamna all inceput
din nenorocire si se realiseze,pi mal
curtind de dit credeam. D. Mitita
Sturdza a dat deja pe fati hoteriree
ea d'a taloeui pe d -ra Felicia Racovite,
la directiunea Azilului, grin
rima Schmaitz.
De acorn zilele unuia din rarele
stabilimente publica de educatiune
no care ne puteam fáli aunt numérate.
Allia eu moltenire ci conailiul
general de llfov ar fi dispos se revine
supra nearest grepeli d'a depirla
din capo) eerviciului eanitar
ce
al judetului pe d. doctor Grigorescu.
Aceaeta ar face mare cacare membrilor
consiliului, dar ne temem eá
doctoral Grigorescu no va primi sé
rein postal.
Inepecti un ile generale ale armate!
se vor termina estimp la 24 Octombrie
curent. ln zioa de 28 inspeeiorit
generala vor innate deja ase Intrusi
ln Bucuregti pentru elabilirea tenblourilor
de inaintare.
Se cire rk genemolul Cernai arienrand
ça a float zion de 21 Octombrie
curent perdre inepeetiunea rompa -
niei dejandarmi pedeptri din Bucurepti,
comandata de d. capitan Stinciulescu,
prefectul politiei ar fi pro
testat euh cuvéntul ci d-sa singer
este ln drap( d'a inspectajandarmil.
ULTIMA ORA
DEPESI SPECIALE
(De la corespondenfiì uo,,tri speciali)
Viens, 1 Noembre. Presa rueeascd
afaed pe d. Crespi dia causa du'scurrulat
rosea de densul le Turin. Ziarele
cirse 511111 arca marie rnulfumile de allimul
diseurs al Draperatletut Ansfridi.
AGENTIA HAVAS
Parle. f Noembre. Journal des
Débats EII& ce d. Waddington e houri(
sé ptrescasce ambeaada din Londra
il c& d. Chaudordy l'ar tnlocui.
Rome, f Noembre. Popolo romano
publica o depega din Maeueh dupé care
canooiera engluées., avent] pe bord
pe membri( misiunit eoglezegti 1 nsArcimel&
se mearga se gessasti pe Negusul,
ça mfi lloottorl al peri! litre Abisinia gt
Italia, a eosit. Negocialorit ad placet Cu
mljloace de transport procurate de autoritatea
italieneasca.
ATELIER
cE
INCALTAMINTE
PENTAT
BARBATI! DAME
SI COPII
T. DUMITRESCU
CALRA VICTORIEI, 63
(noTer, menu)
In atea( atelier se efectueazt or -ce
e dedelnceltAminlepentruharhat,
,lame t. copi!, solid, elegant gt
eu preturl moderate.
4
LA POMPADOUR
68, MD SICmelEI, 58
Vis -a -vis do Biooriou Crolsuiesou
nia pe o
o, relui Je cr,¢ole penero dame
Gbarbah,Ime remariai
MARELE ASORTIMENT
DE
ellii PENiPP 80(811 si MUSIC. MRRtieni,
PwtB1R1
CAMAS], GULA'uE ri MANSETE
Bual6arar11, Iman M mata.uel de ere
dal celava Salire., lassa
el FI m`o
r tra ujrr aPÌleOdppemáv(e
si marucaisturh
PRECIEBILE MODERATI:
A MERCERE
Medio dantiet franca.
Are onoXre d'a Incuno n¡n ta ire or. no
public U 11 -0 instalo( cabinetul sell de
Denture In Strada Franklin No. 5.
55e
PENSIORNL OE OOaaISIOARi
CL. MAESIiI, IN IASI
mandu- e uma In ir u l cal 1
,ndrm aM1baé. rgendlal crap,
cctmne. e de tnpiinta p
intl, e .erl art:rle elrrele prima, pal
I,ia(c, wn(ormauproçrama prercnu d
domni.oarele ISI upaa o eductiune erfac, 1
val ca obheemrie Ilmbele frencezr S Rermene,
: érco nrlragiaaa msrn , ;ica ri m
'L'Amende se Jeu Inaintea uncl e
tut. tan la institut aerar udormnesparlin¡io
si,..em siuri oi)m
Jelul ,d,rpe sisfcmulralui FrobclKiniermaa
ndese pvmeñte IG1,.lm i basti mal
v'lo
Jandrz candue vat mbar manaill1eger
pen
pen moder
¡`érp >I i ,.,cr,ue raew,.n.e ce
Jor a r. . ë tn.el,rta .
5s1
lares m.ret?
ANUNCIU
AVISO al omise suie de tali de chu e,
rame fi echt p, no0 de v innre le oa
Rae tele plesn Podguriei, Ilietriclul
titolante de eanomemr de
',araa, la
gare Medial pi Maisart fas conosca(do-
,torilor di aie pol .,drena la sub - seelaut iu
x,efl comune.
Tra) Neguleacu.
N. 406
UN STUDENT UNINIERSITAR
dita eleri al.t de cur ul primar cet 0
g,mnazial. A se adresa In redactta astul
ar. 557.
DE INCAIRIAT aainud edoá
din Caleb Victoriel, prefica( de 5000,
qi cu tot confortul dori(.
A se adresa chlar In case sed la pro
prietarul, In strada Batiptei, 31.
520
DE INCHIRIAT 'seleenme
din Strada Scuuoele No. 45
N. éleva.
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
stradu Collet, 48. Buourcalt
M O R I
FABRICI Ds SPIRT
TOT FELUL DE MASINI
Mare demain,* de ante eaelrele 1 5e
ee.ornley o. evploar
hLeleelor
PIETRE DE MOARA
celare, CAUCIUCURI
8ael OF MIIIcI, LUMINA ELECTRIC,
DE VÈNZARE
sau
DE INCHIRIAT
Casale domnulul Alexandra Plagino
situate ln *situ' dintre calva Vittorie,
pi strada Verde onde se alle .cum Legetiunea
(rances. Aceste case en doué
calure, doué corti, grsdinl, dependence,
epa ln ne -cere odaa pi dependence,
spalatori! etc.
Se and eau se inchiriaza au mobilaie
san fera mobilele In ele alate.
Doritoril so vor adret la d. C. O.
Dissescu, edvocal Strada Saune No.
41 bis Bucureptt.
No. 487
BOALELE SIFILITICE
NEPUTINTA BARBATEASCA
Pindec. dupa cale mal mol metode
rad teal fare durera ni Impedicare, dupe
exportante de 17 ant. Specialist In hoa
Iete lume'tt.
DR THOR
Meade Eaeigratu No. 8, iutrarea
dia 'aie vlcloriei grin strada Sf. Voi
` rozicoTramvay
Consurtafi de la 8 dim. teina la a
air
hoc separat d'a0teptare pentru Ill'
CASSA DE SCBIMB
JOANNIAN a NICOLESCU
No. 33,Strada Lipeean4 No. 33
Curaul pe Mua de 20 Ootombre 1887
V A L O R I Camp Vend.
50,C Renta amorlisabili. .
5 010 o ene perpetua
e 0100bhig. de Statina. covv.
1 pppp/ cu
pomo Bucee.
0IC Imps. Munir. Em112,01137i
10 I t ObIsuri 1 peos. ll 3001
5 010 Scr sari (unciere urbane
60,0
7 01
S ci0 male
Ul0 r
5 c Stir ac. orb. lea)
Act. BAlacnl el Nat. e Rom. (500)
Dive
Atar costra nrgintea bile's .
Marini ver. Austriaca
c1 Germana
Banc-note lrancneo
Hale rueegU
CASA DE SCHIMB
93 93 814
91 91 3,4
as 38
78 78 112
34 220
PB 88 1iE
033¡41m l'Y
91 92
05 105 3j4
78 314 79 IIY
,3 13 112
Pm Mn
P4 125
00 TT 101
YYO E25
ALBi. GR, IONESCO & B. NABOB
ea.a. Wmaeaol, Naia) IL M.
Aucun. , 20; t Gasres
Qe81ib
VALORI 9caden
cupoaeló
I media
E.Nrn
a 1
Relata non. per. 1876 6 0 u1 Ap 1 Ooi
Rasta rom. amortie. 5 0 0
Resta rom. Irur. con' 6 01 0 e Mai t No
sahib de m. R.
stidem t e óÍ 1 la I lat
ó
Sorrum. stern i8ó0 7 Of 0 iMar18ep
!mer. Orsuheim icone oto f lao 1 lui
Agio
(MAU
Im Vo. osa encore 6 010 i lea 1 lut
Idem idem dis f6ä1 6 o1p e Mai 1 No
Impr. or. B. on pop:Niant.SO
Cnide Iddemonci Foncier ural
5 I/O
crea. Foe. Ur. die Bac. 7 010
Idem idem e 910
Idem idem 6 Op
Ceed.revc. Ur.dla lW 16 010
ObI. f Wnl. le am- tu
11ao I lu
dam
Idem
Idem
Idem
Mal N'
9E
93 1;P
9tfY
13 25
78 eil
105 In
92 112
104 Ile
P6 112
88 112
79 114
218
CLASA I GIMNASIALA
Elevale care n'au palot n Inseristi la externatul
'ecundar de fee, pot face alea
1 glanaient precum pi piano1 corsai
tona Er vatorulul ln
Penaionatul ELEVA U. PANaU
Cales eaaearesll 48
Cu
eterne, etimi alie primai
ene
ei interne.
5m

x--Xxx
RECOMANDAM ¡
LEGA TORIA DE CARTI
1A F . 1
0 8ERb
S A0A 813 t1H F E 1 1/. TISI EISEA
BI CCHESTI
1 1 0. BEI IrITI'o Cl
In scesi atelier se esecuta ori -ce Iseran de Legatarie,
Papetarie. Galanterie si Cartonage, asemanea
efectueaza Registre de Comptabtlitate,
xox..x
Carri de Biblioteca, Pas sturi si Rame Pentru
Cadre
de ori -remar ime si linintura metani ra Cu P re-
I of utile celo mai moderate.
X
LA ORASUL VIENA
X
-,Noi a1 TAO
EPOCA E1 OCTOMBBE
xx
GUES Pr.nde)
MARE STABILIMENT TERMAL
Deschi de la 15 Mais/ pana la 1 Octonilorie
Apele minttele elcelinc feruFinoau stimsnlele agi Poaooea anm tingo -
r