Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- 60 -<br />
6) În spectroscopie, nivelele <strong>de</strong> energie cu n = 1, 2, 3, . . . se notează cu K, L, M, . . .<br />
(pături electronice), iar cele pentru l = 0, 1, 2, . . . se notează cu s, p, d, . . . Electronii<br />
cu acelaşi n ocupă o pătură, iar cei cu acelaşi l ocupă o subpătură. Principiul <strong>de</strong><br />
excluziune al lui Pauli interzice ca aceeaşi stare <strong>cuantică</strong> să fie ocupată <strong>de</strong> doi<br />
electroni (într-un atom nu pot exista 2 electroni având aceleaşi numere cuantice).<br />
Fiecare stare <strong>cuantică</strong> permisă este caracterizată <strong>de</strong> patru numere cuantice<br />
(n, l , m<br />
l<br />
, m S ).<br />
2.8.7. Probabilitatea <strong>de</strong> localizare a electronului în atomul <strong>de</strong> hidrogen<br />
Probabilitatea <strong>de</strong> a găsi electronul într-un element <strong>de</strong> volum<br />
2<br />
dV = r sin θ dr dθ<br />
dϕ<br />
(2.242)<br />
este:<br />
dP = Ψ<br />
∗<br />
Ψ dV ⇒ dP = Ψ<br />
n, l,m<br />
l<br />
2<br />
dV<br />
Integrând această probabilitate după toate valorile posibile ale lui θ şi ϕ vom obţine<br />
probabilitatea <strong>de</strong> localizare a electronuluila o distanţă <strong>de</strong> nucleu cuprinsă între r şi r + dr ,<br />
indiferent <strong>de</strong> direcţie.<br />
Particularizând pentru starea fundamentală 1s a atomului <strong>de</strong> hidrogen, pentru care<br />
n = 1 , l = 0, m<br />
l<br />
= 0 , obţinem:<br />
R 1 , 0 =<br />
2<br />
3<br />
r1<br />
− r/r1<br />
e , S0,0<br />
=<br />
1<br />
4π<br />
(2.243)<br />
Ψ 1,<br />
0,<br />
0 = R 1,0 ⋅S<br />
0,<br />
0 =<br />
1<br />
3<br />
π r1<br />
− r/r1<br />
e<br />
Ψ 1,0,0<br />
2<br />
=<br />
1<br />
3<br />
π r1<br />
− 2r/r1<br />
e<br />
(2.244)<br />
dP =<br />
1<br />
3<br />
π r1<br />
− 2r/r1<br />
2<br />
e ⋅ r sin θ dr dθ<br />
dϕ<br />
dPr<br />
=<br />
π 2π<br />
1 − 2r/r1<br />
2<br />
e ⋅ r dr sin θ dθ<br />
dϕ<br />
3<br />
π r ∫ ∫<br />
1<br />
01<br />
4424403 4π<br />
⇒ dPr<br />
=<br />
4 − 2r/r1<br />
2<br />
e ⋅ r dr<br />
3<br />
r1<br />
Densitatea <strong>de</strong> probabilitate corespunzătoare<br />
dPr dr<br />
= Π r =<br />
4 − 2r/r1<br />
2<br />
e ⋅ r<br />
3<br />
r1<br />
(2.245)<br />
se anulează în origine (r = 0) din cauza factorului 2<br />
r şi la ∞ din cauza exponenţialei<br />
(probabilitatea ca electronul să se afle pe nucleu sau la infinit este nulă). Densitatea <strong>de</strong><br />
probabilitate r Π prezintă un maxim pentru o anumită distanţă rmax dintre electron şi nucleu.<br />
Din condiţia <strong>de</strong> maxim<br />
dΠ r<br />
dr<br />
= 0<br />
rezultă:<br />
d ⎛ − 2r/r1<br />
2 ⎞<br />
⎜e<br />
⋅ r ⎟ = 0<br />
dr ⎝ ⎠<br />
⇒<br />
− 2r/r ⎛ 2 1<br />
2<br />
e ⎜<br />
⎜−<br />
⋅ r<br />
⎝ r1<br />
⎞<br />
+ 2r ⎟ = 0<br />
⎠<br />
⇒