29.06.2013 Views

Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei

Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei

Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

- 60 -<br />

6) În spectroscopie, nivelele <strong>de</strong> energie cu n = 1, 2, 3, . . . se notează cu K, L, M, . . .<br />

(pături electronice), iar cele pentru l = 0, 1, 2, . . . se notează cu s, p, d, . . . Electronii<br />

cu acelaşi n ocupă o pătură, iar cei cu acelaşi l ocupă o subpătură. Principiul <strong>de</strong><br />

excluziune al lui Pauli interzice ca aceeaşi stare <strong>cuantică</strong> să fie ocupată <strong>de</strong> doi<br />

electroni (într-un atom nu pot exista 2 electroni având aceleaşi numere cuantice).<br />

Fiecare stare <strong>cuantică</strong> permisă este caracterizată <strong>de</strong> patru numere cuantice<br />

(n, l , m<br />

l<br />

, m S ).<br />

2.8.7. Probabilitatea <strong>de</strong> localizare a electronului în atomul <strong>de</strong> hidrogen<br />

Probabilitatea <strong>de</strong> a găsi electronul într-un element <strong>de</strong> volum<br />

2<br />

dV = r sin θ dr dθ<br />

dϕ<br />

(2.242)<br />

este:<br />

dP = Ψ<br />

∗<br />

Ψ dV ⇒ dP = Ψ<br />

n, l,m<br />

l<br />

2<br />

dV<br />

Integrând această probabilitate după toate valorile posibile ale lui θ şi ϕ vom obţine<br />

probabilitatea <strong>de</strong> localizare a electronuluila o distanţă <strong>de</strong> nucleu cuprinsă între r şi r + dr ,<br />

indiferent <strong>de</strong> direcţie.<br />

Particularizând pentru starea fundamentală 1s a atomului <strong>de</strong> hidrogen, pentru care<br />

n = 1 , l = 0, m<br />

l<br />

= 0 , obţinem:<br />

R 1 , 0 =<br />

2<br />

3<br />

r1<br />

− r/r1<br />

e , S0,0<br />

=<br />

1<br />

4π<br />

(2.243)<br />

Ψ 1,<br />

0,<br />

0 = R 1,0 ⋅S<br />

0,<br />

0 =<br />

1<br />

3<br />

π r1<br />

− r/r1<br />

e<br />

Ψ 1,0,0<br />

2<br />

=<br />

1<br />

3<br />

π r1<br />

− 2r/r1<br />

e<br />

(2.244)<br />

dP =<br />

1<br />

3<br />

π r1<br />

− 2r/r1<br />

2<br />

e ⋅ r sin θ dr dθ<br />

dϕ<br />

dPr<br />

=<br />

π 2π<br />

1 − 2r/r1<br />

2<br />

e ⋅ r dr sin θ dθ<br />

dϕ<br />

3<br />

π r ∫ ∫<br />

1<br />

01<br />

4424403 4π<br />

⇒ dPr<br />

=<br />

4 − 2r/r1<br />

2<br />

e ⋅ r dr<br />

3<br />

r1<br />

Densitatea <strong>de</strong> probabilitate corespunzătoare<br />

dPr dr<br />

= Π r =<br />

4 − 2r/r1<br />

2<br />

e ⋅ r<br />

3<br />

r1<br />

(2.245)<br />

se anulează în origine (r = 0) din cauza factorului 2<br />

r şi la ∞ din cauza exponenţialei<br />

(probabilitatea ca electronul să se afle pe nucleu sau la infinit este nulă). Densitatea <strong>de</strong><br />

probabilitate r Π prezintă un maxim pentru o anumită distanţă rmax dintre electron şi nucleu.<br />

Din condiţia <strong>de</strong> maxim<br />

dΠ r<br />

dr<br />

= 0<br />

rezultă:<br />

d ⎛ − 2r/r1<br />

2 ⎞<br />

⎜e<br />

⋅ r ⎟ = 0<br />

dr ⎝ ⎠<br />

⇒<br />

− 2r/r ⎛ 2 1<br />

2<br />

e ⎜<br />

⎜−<br />

⋅ r<br />

⎝ r1<br />

⎞<br />

+ 2r ⎟ = 0<br />

⎠<br />

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!