Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- 27 -<br />
întrucât probabilitatea totală <strong>de</strong> a găsi particula un<strong>de</strong>va (oriun<strong>de</strong>) în spaţiu este egală cu<br />
unitatea. Pentru a fi satisfăcută condiţia <strong>de</strong> normare (2.6) , funcţia <strong>de</strong> undă Ψ trebuie să fie<br />
finită (mărginită) în tot spaţiul. De asemenea, Ψ trebuie să fie continuă şi să aibă <strong>de</strong>rivatele<br />
<strong>de</strong> ordinul întâi în raport cu variabilele spaţiale continue şi finite. Ecuaţia lui Schrödinger<br />
fiind liniară şi omogenă, dacă Ψ este o soluţie a acestei ecuaţii, atunci şi C Ψ este o soluţie,<br />
un<strong>de</strong> C este o constantă arbitrară, care se <strong>de</strong>termină din condiţia <strong>de</strong> normare.<br />
2.2. Ecuaţia <strong>de</strong> continuitate a probabilităţii<br />
Luând complex conjugata ecuaţiei lui Schrödinger (2.4) rezultă:<br />
2<br />
h<br />
− ∆Ψ<br />
∗<br />
2m<br />
+ U Ψ<br />
∗ ∂Ψ<br />
∗<br />
= − ih<br />
∂t<br />
(2.7)<br />
Presupunând că energia potenţială U este o mărime reală, înmulţind din stânga relaţia<br />
(2.4) cu ∗<br />
Ψ , iar relaţia (2.7) cu Ψ şi scăzând membru cu membru relaţiile obţinute, rezultă:<br />
2<br />
h<br />
− Ψ<br />
∗<br />
∆Ψ +<br />
2m<br />
2<br />
h<br />
Ψ∆Ψ<br />
∗<br />
2m<br />
+ U Ψ<br />
∗<br />
Ψ − U ΨΨ<br />
∗ ⎛ ∂Ψ<br />
= ih<br />
⎜ ∗<br />
⎜<br />
Ψ<br />
⎝ ∂t<br />
∂Ψ<br />
∗<br />
+ Ψ<br />
∂t<br />
⎞<br />
⎟<br />
⎠<br />
⇒<br />
h<br />
∂<br />
( ) ( Ψ<br />
∗<br />
Ψ)<br />
Ψ∆Ψ<br />
∗<br />
− Ψ<br />
∗<br />
∆Ψ = i<br />
2m<br />
∂t<br />
Mărimea<br />
⇒<br />
∂ i ( Ψ<br />
∗ h<br />
Ψ)<br />
+ ( Ψ∆Ψ<br />
∗<br />
− Ψ<br />
∗<br />
∆Ψ)<br />
= 0 (2.8)<br />
∂t<br />
2m<br />
r<br />
j =<br />
i h ( Ψ∆Ψ<br />
∗<br />
− Ψ<br />
∗<br />
∆Ψ)<br />
2m<br />
(2.9)<br />
este <strong>de</strong>nsitatea fluxului <strong>de</strong> probabilitate. Deoarece<br />
r<br />
∇ j =<br />
i h ( ∇ Ψ ∇ Ψ<br />
∗<br />
2m<br />
+ Ψ∆Ψ<br />
∗<br />
− ∇ Ψ<br />
∗<br />
∇ Ψ − Ψ<br />
∗<br />
∆Ψ)<br />
relaţia (2.8) <strong>de</strong>vine:<br />
∂ ( ∗<br />
r<br />
Ψ Ψ)<br />
+ ∇ j = 0<br />
∂t<br />
(2.10)<br />
Relaţia (2.10) este ecuaţia <strong>de</strong> continuitate a probabilităţii în mecanica <strong>cuantică</strong>.<br />
Integrând (2.10) pe un volum oarecare V , obţinem:<br />
∂<br />
−<br />
dV<br />
t ∫∫∫ Ψ<br />
∗<br />
Ψ =<br />
∂ V ∫∫∫V<br />
r<br />
∇ j dV<br />
Pe baza teoremei lui Gauss-Ostrogradski, termenul din dreapta se poate înlocui prin<br />
integrala pe o suprafaţă S care <strong>de</strong>limitează volumul V . Astfel:<br />
∂ ∗<br />
r<br />
−<br />
dV j dS<br />
t ∫∫∫ Ψ Ψ =<br />
∂ V ∫∫S<br />
(2.11)<br />
Relaţia (2.11) arată că scă<strong>de</strong>rea în unitatea <strong>de</strong> timp a probabilităţii ca particula să se<br />
afle în volumul V este egală cu fluxul lui j r prin suprafaţa S care <strong>de</strong>limitează volumul V .