29.06.2013 Views

Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei

Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei

Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

- 27 -<br />

întrucât probabilitatea totală <strong>de</strong> a găsi particula un<strong>de</strong>va (oriun<strong>de</strong>) în spaţiu este egală cu<br />

unitatea. Pentru a fi satisfăcută condiţia <strong>de</strong> normare (2.6) , funcţia <strong>de</strong> undă Ψ trebuie să fie<br />

finită (mărginită) în tot spaţiul. De asemenea, Ψ trebuie să fie continuă şi să aibă <strong>de</strong>rivatele<br />

<strong>de</strong> ordinul întâi în raport cu variabilele spaţiale continue şi finite. Ecuaţia lui Schrödinger<br />

fiind liniară şi omogenă, dacă Ψ este o soluţie a acestei ecuaţii, atunci şi C Ψ este o soluţie,<br />

un<strong>de</strong> C este o constantă arbitrară, care se <strong>de</strong>termină din condiţia <strong>de</strong> normare.<br />

2.2. Ecuaţia <strong>de</strong> continuitate a probabilităţii<br />

Luând complex conjugata ecuaţiei lui Schrödinger (2.4) rezultă:<br />

2<br />

h<br />

− ∆Ψ<br />

∗<br />

2m<br />

+ U Ψ<br />

∗ ∂Ψ<br />

∗<br />

= − ih<br />

∂t<br />

(2.7)<br />

Presupunând că energia potenţială U este o mărime reală, înmulţind din stânga relaţia<br />

(2.4) cu ∗<br />

Ψ , iar relaţia (2.7) cu Ψ şi scăzând membru cu membru relaţiile obţinute, rezultă:<br />

2<br />

h<br />

− Ψ<br />

∗<br />

∆Ψ +<br />

2m<br />

2<br />

h<br />

Ψ∆Ψ<br />

∗<br />

2m<br />

+ U Ψ<br />

∗<br />

Ψ − U ΨΨ<br />

∗ ⎛ ∂Ψ<br />

= ih<br />

⎜ ∗<br />

⎜<br />

Ψ<br />

⎝ ∂t<br />

∂Ψ<br />

∗<br />

+ Ψ<br />

∂t<br />

⎞<br />

⎟<br />

⎠<br />

⇒<br />

h<br />

∂<br />

( ) ( Ψ<br />

∗<br />

Ψ)<br />

Ψ∆Ψ<br />

∗<br />

− Ψ<br />

∗<br />

∆Ψ = i<br />

2m<br />

∂t<br />

Mărimea<br />

⇒<br />

∂ i ( Ψ<br />

∗ h<br />

Ψ)<br />

+ ( Ψ∆Ψ<br />

∗<br />

− Ψ<br />

∗<br />

∆Ψ)<br />

= 0 (2.8)<br />

∂t<br />

2m<br />

r<br />

j =<br />

i h ( Ψ∆Ψ<br />

∗<br />

− Ψ<br />

∗<br />

∆Ψ)<br />

2m<br />

(2.9)<br />

este <strong>de</strong>nsitatea fluxului <strong>de</strong> probabilitate. Deoarece<br />

r<br />

∇ j =<br />

i h ( ∇ Ψ ∇ Ψ<br />

∗<br />

2m<br />

+ Ψ∆Ψ<br />

∗<br />

− ∇ Ψ<br />

∗<br />

∇ Ψ − Ψ<br />

∗<br />

∆Ψ)<br />

relaţia (2.8) <strong>de</strong>vine:<br />

∂ ( ∗<br />

r<br />

Ψ Ψ)<br />

+ ∇ j = 0<br />

∂t<br />

(2.10)<br />

Relaţia (2.10) este ecuaţia <strong>de</strong> continuitate a probabilităţii în mecanica <strong>cuantică</strong>.<br />

Integrând (2.10) pe un volum oarecare V , obţinem:<br />

∂<br />

−<br />

dV<br />

t ∫∫∫ Ψ<br />

∗<br />

Ψ =<br />

∂ V ∫∫∫V<br />

r<br />

∇ j dV<br />

Pe baza teoremei lui Gauss-Ostrogradski, termenul din dreapta se poate înlocui prin<br />

integrala pe o suprafaţă S care <strong>de</strong>limitează volumul V . Astfel:<br />

∂ ∗<br />

r<br />

−<br />

dV j dS<br />

t ∫∫∫ Ψ Ψ =<br />

∂ V ∫∫S<br />

(2.11)<br />

Relaţia (2.11) arată că scă<strong>de</strong>rea în unitatea <strong>de</strong> timp a probabilităţii ca particula să se<br />

afle în volumul V este egală cu fluxul lui j r prin suprafaţa S care <strong>de</strong>limitează volumul V .

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!