Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Capitolul 2 - Elemente de mecanică cuantică [pdf] - Andrei
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
- 35 -<br />
⎡ ∂ ⎤<br />
⎢<br />
i h , t = i h ⇒ Ĉ = h<br />
⎣ ∂t<br />
⎥<br />
⎦<br />
Max Born a arătat că fizicienii au ajuns la concluzia că există nişte limite privind<br />
cunoaşterea mişcării microparticulelor, limite <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> relaţia generală <strong>de</strong> incertitudine<br />
a lui Heisenberg şi a sugerat biologilor şi psihologilor să caute limitele fireşti <strong>de</strong> cunoaştere în<br />
domeniile lor.<br />
2.8. Aplicaţii ale ecuaţiei Schrödinger<br />
2.8.1. Particula în groapa <strong>de</strong> potenţial cu pereţii infiniţi<br />
Consi<strong>de</strong>răm o particulă care se poate <strong>de</strong>plasa pe o porţiune a axei x <strong>de</strong> lungime a ,<br />
neputând părăsi acest domeniu.<br />
Potenţialul acestei gropi se <strong>de</strong>fineşte astfel:<br />
un<strong>de</strong>:<br />
⎧0<br />
, 0 ≤ x ≤ a<br />
V ( x)<br />
= ⎨<br />
(2.44)<br />
⎩∞<br />
, rest<br />
În exteriorul intervalului [0, a] potenţialul fiind<br />
infinit, funcţia <strong>de</strong> undă este nulă (probabilitatea <strong>de</strong> a<br />
găsi particula la infinit şi în exteriorul acestui interval<br />
este nulă).<br />
În interiorul intervalului [0, a] ecuaţia lui Schrödinger atemporală este:<br />
2<br />
2<br />
d Ψ 2m<br />
d Ψ 2<br />
+ EΨ<br />
= 0 ⇒ + k Ψ =<br />
2 2<br />
2<br />
dx h<br />
dx<br />
0<br />
(2.45)<br />
2<br />
k =<br />
2mE<br />
2<br />
h<br />
(2.46)<br />
Soluţia ecuaţiei (2.45) este <strong>de</strong> forma:<br />
Ψ = A sin kx + B cos kx<br />
(2.47)<br />
Din condiţiile <strong>de</strong> continuitate ale funcţiei <strong>de</strong> undă la capetele intervalului [0, a]<br />
obţinem:<br />
Ψ ( 0 ) = 0 ⇒ A sin 0 + B cos 0 = 0 ⇒ B = 0<br />
Ψ a = 0 ⇒ A sin ka = 0 ⇒ ka = n π , n = 1 , 2 , . . . (2.48)<br />
( )<br />
Din (2.48) pentru n = 0 rezultă k = 0 , iar din (2.46) rezultă E = 0. În acest caz<br />
soluţia ecuaţiei (2.45) <strong>de</strong>vine Ψ = cx + d , iar din condiţiile la limită Ψ ( 0 ) = d = 0 ,<br />
Ψ ( a ) = ca = 0 ⇒ c = 0 , adică obţinem soluţia banală ( Ψ<br />
∗<br />
Ψ = 0 , ca şi cum particula<br />
nu ar fi în groapă). Deci E = 0 nu aparţine spectrului <strong>de</strong> energii.<br />
Nu luăm n < 0 pentru că funcţiile <strong>de</strong> undă nu ar fi liniar in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte faţă <strong>de</strong> cele cu<br />
n > 0 (funcţia <strong>de</strong> undă îşi schimbă semnul la trecerea <strong>de</strong> la n > 0 la n < 0 ).<br />
Nu putem avea valori proprii negative (E < 0), <strong>de</strong>oarece şi în acest caz obţinem soluţia<br />
banală:<br />
2<br />
d Ψ 2m E<br />
− k1x<br />
k<br />
2m E<br />
1x<br />
− Ψ = 0 ⇒ Ψ(<br />
x)<br />
= C e + D e , k<br />
2<br />
2<br />
1 = 2<br />
dx h<br />
h<br />
− k1<br />
a k1a<br />
k1a<br />
− k1a<br />
Ψ 0 = 0 ⇒ C + D = 0 , Ψ a = 0 ⇒ C e + D e = 0 ⇒ D ( e − e ) = 0<br />
( ) ( ) ⇒