Performante de zbor

AEROCLUBUL ROMÂNIEI
1. Pentru a se putea urca cat mai repede in caminul ascendent, planorul
trebuie sa aiba o viteza de cadere cat mai mica, care sa se gaseasca la o viteza
de zbor cat mai mica (necesara spiralarii cu raze mici in termicile inguste).
Minimalizand pe V si w rezulta:
a. un raport G/S cat mai mic care se realizeaza prin utilizarea in
constructia planoarelor a unor materiale cu greutati specifice scazute si
rezistente mecanice mari;
b. un raport Cz/Cx cat mai mare, (vezi polara planorului) in zona
incidentelor mici, deci finete aerodinamica maxima care se poate
realiza in cazul nostru cu:
- profile aerodinamice specializate, numite profile laminare;
- aripi cu alungiri mari care datorita unui Cx redus au finete sporita;
- micsorarea rezistentelor de frecare prin prelucrarea suprafetelor.
- micsorarea rezistentelor pasive si de interferenta prin proiectarea
corespunzatoare a formelor si elementelor de racordare dintre
ele.
2. Pentru a se putea obtine viteze de drum cat mai mari si distante
maxime de planare, finetea optima a planorului trebuie sa se gaseasca la o
viteza cat mai mare. Maximizand pe V, rezulta ca ar trebui sa avem un raport
G/S cat mai mare si intram in contradictie cu cerintele de la pct. 1.a.
Pentru a rezolva aceasta problema in practica s-a ajuns la solutia unei incarcaturi
pe m² (G/S) variabila in functie de necesitati. Planoarele moderne sunt dotate cu
rezervoare de apa care pot fi golite in timpul zborului. Se obtine astfel o viteza
corespunzatoare finetii optime, variabila (Fig 2.39. Modificarea polarei in functie
de balast).
Polara vitezelor poate fi calculata sau determinata practic prin masuratori
de precizie in timpul zborului intr-o atmosfera linistita, diferentele aparute intre
cele doua reprezentari fiind uneori reprezentative.
Fig 2.39. Modificarea polarei in functie de balast
Performante de zbor si planificarea zborului februarie 2011
Performante 52