Performante de zbor
Performante de zbor Performante de zbor
AEROCLUBUL ROMÂNIEI motorului sa se poata ateriza pe aerodrom, cu trecerea in siguranta peste obstacole existente in zona de efectuare a pantei de aterizare. De asemenea, la decolare, in situatia unei pene de motor se recomanda sa nu se utilizeze flapsul (sa fie pe pozitia „0”) in vederea asigurarii unei finete maxime necesare aterizarii pe terenul ales. Fig 2.18. Avand in vedere ca utilizarea flapsului produce o modificare a unghiului de incidenta, pentru a se evita atingerea unghiului critic sau pentru a se evita o „infundare” a avionului prin scaderea de portanta, se recomanda ca acesta sa fie manevrat cu atentie prin efectuarea unei comenzi line si continue. Daca manevra se executa corect, traiectoria avionului se va modifica ca in figura urmatoare. Fig 2.19. Ca efect al utilizarii flapsului se va modifica si distanta parcursa in zbor pentru aterizare cu trecerea peste un obstacol. Fig 2.20. Performante de zbor si planificarea zborului februarie 2011 Performante 32
AEROCLUBUL ROMÂNIEI Din figura se observa faptul ca aterizarea fara utilizarea flapsului necesita un spatiu mare, care se micsoreaza pe masura ce flapsul este uztilizat in procedura de aterizare. De asemenea, utilizarea flapsului are influenta si asupra spatiului parcurs dupa luarea contactului cu solul, in sensul ca acest spatiu se micsoreaza, avand in vedere faptul ca viteza minima de zbor in aceata situatie este mai mica decat la zborul fara flaps. Utilizarea flapsurilor la zborul cu planorul Flapsurile fac parte din categoria dispozitivelor de hipersustentatie care se utilizeaza in planorism in special la decolare si aterizare, dar si pentru exploatarea curentilor termici situatie in care se cauta ca viteza de zbor a planorului sa fie mai mica. In felul acesta urcarea in curentul ascendent realizandu-se in zona in care valorile acestuia sunt maxime. Pentru a putea mari coeficientul Czmax, este necesar sa se evite pe cit posibil scurgerea turbionara pe extradosul aripii si sa se faca eventual alte modificari geometrice pe profil, care sa aduca dupa sine marirea coeficientului de portanta maxim. Desi au o utilizare larga la avioane pentru ameliorarea caracteristicilor de decolare si in special de aterizare, voletul de curbura (care la planoare are mai ales rolul de a ameliora caracteristicile in spirelare) s-a introdus relativ greu in constructia planoarelor. Utilizate mai intai la cateva prototipuri, s-a vazut ca ele (pe langa dezavantajele de cost si greutate) prezinta avantaje in exploatarea planoarelor, in special in mana unui pilot de performanta cu experienta. Marea majoritate a dispozitivelor mecanice pentru marirea coeficientului Czmax la planoare se rezuma la diferite tipuri de voleti. In figura urmatoare este reprezentat spectrul aerodinamic in cazul voletului de intrados bracat. Fig 2.21. Spectrul aerodinamic in cazul voletului bracat In acest caz intre volet si aripa se formeaza o zona de depresiune care aspira vartejurile de pe extradosul aripii, marind viteza pe extrados si micsorand presiunea. Influenta voletilor de curbura asupra coeficientilor aerodinamici se poate urmari foarte bine pe polara aripii, la diferite bracaje. Dupa cum se poate constata, cele mai bune rezultate se obtin cu voletul Fowler, care este o aripioara auxiliara prinsa la bordul de fuga pe intrados. Caracteristic pentru acest volet este deplasarea spre inapoi, insotita de o coborare si bracare. Aceasta Performante de zbor si planificarea zborului februarie 2011 Performante 33
- Page 1 and 2: A E R O C L U B U L R O M Â N I E
- Page 3 and 4: Versiune amendament AEROCLUBUL ROM
- Page 5 and 6: AEROCLUBUL ROMÂNIEI CUPRINS 1. Inc
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1. 1. Incarcare si centra
- Page 9 and 10: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Pentru planoru
- Page 11 and 12: AEROCLUBUL ROMÂNIEI greutate admis
- Page 13 and 14: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Sagetile rosii
- Page 15 and 16: AEROCLUBUL ROMÂNIEI perpendiculara
- Page 17 and 18: CAPITOLUL 2. 2. Performante AEROCLU
- Page 19 and 20: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Decolarea avio
- Page 21 and 22: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Pe aceste cons
- Page 23 and 24: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Erori datorate
- Page 25 and 26: 2.2 Aterizarea AEROCLUBUL ROMÂNIEI
- Page 27 and 28: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Viteza de ater
- Page 29 and 30: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Fig 2.13. Efec
- Page 31: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Cresterea pant
- Page 35 and 36: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Fig 2.23. Efec
- Page 37 and 38: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Efectul pantei
- Page 39 and 40: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Este evident c
- Page 41 and 42: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Zburand cu anu
- Page 43 and 44: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Avem trei vite
- Page 45 and 46: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Zborul la regi
- Page 47 and 48: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Conditiile vir
- Page 49 and 50: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Fig 2.37. Triu
- Page 51 and 52: AEROCLUBUL ROMÂNIEI d) si e) sunt
- Page 53 and 54: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Influenta vant
- Page 55 and 56: AEROCLUBUL ROMÂNIEI - Daca la bord
- Page 57 and 58: AEROCLUBUL ROMÂNIEI bine pregatit,
- Page 59 and 60: AEROCLUBUL ROMÂNIEI sa se zboare c
- Page 61 and 62: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Fig 2.41. Givr
- Page 63 and 64: AEROCLUBUL ROMÂNIEI b) Gheata opac
- Page 65 and 66: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Consecinte: Ac
- Page 67 and 68: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Fig 2.43. Din
- Page 69 and 70: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Cand se formea
- Page 71 and 72: AEROCLUBUL ROMÂNIEI combustibilulu
- Page 73 and 74: AEROCLUBUL ROMÂNIEI conditii anorm
- Page 75 and 76: AEROCLUBUL ROMÂNIEI injectia in ci
- Page 77 and 78: AEROCLUBUL ROMÂNIEI a) a se iesi d
- Page 79 and 80: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Prin modificar
- Page 81 and 82: AEROCLUBUL ROMÂNIEI Mijloacele ult
AEROCLUBUL ROMÂNIEI<br />
Din figura se observa faptul ca aterizarea fara utilizarea flapsului necesita<br />
un spatiu mare, care se micsoreaza pe masura ce flapsul este uztilizat in<br />
procedura <strong>de</strong> aterizare.<br />
De asemenea, utilizarea flapsului are influenta si asupra spatiului parcurs<br />
dupa luarea contactului cu solul, in sensul ca acest spatiu se micsoreaza, avand<br />
in ve<strong>de</strong>re faptul ca viteza minima <strong>de</strong> <strong>zbor</strong> in aceata situatie este mai mica <strong>de</strong>cat<br />
la <strong>zbor</strong>ul fara flaps.<br />
Utilizarea flapsurilor la <strong>zbor</strong>ul cu planorul<br />
Flapsurile fac parte din categoria dispozitivelor <strong>de</strong> hipersustentatie care se<br />
utilizeaza in planorism in special la <strong>de</strong>colare si aterizare, dar si pentru<br />
exploatarea curentilor termici situatie in care se cauta ca viteza <strong>de</strong> <strong>zbor</strong> a<br />
planorului sa fie mai mica. In felul acesta urcarea in curentul ascen<strong>de</strong>nt<br />
realizandu-se in zona in care valorile acestuia sunt maxime.<br />
Pentru a putea mari coeficientul Czmax, este necesar sa se evite pe cit<br />
posibil scurgerea turbionara pe extradosul aripii si sa se faca eventual alte<br />
modificari geometrice pe profil, care sa aduca dupa sine marirea coeficientului <strong>de</strong><br />
portanta maxim.<br />
Desi au o utilizare larga la avioane pentru ameliorarea caracteristicilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>colare si in special <strong>de</strong> aterizare, voletul <strong>de</strong> curbura (care la planoare are mai<br />
ales rolul <strong>de</strong> a ameliora caracteristicile in spirelare) s-a introdus relativ greu in<br />
constructia planoarelor. Utilizate mai intai la cateva prototipuri, s-a vazut ca ele<br />
(pe langa <strong>de</strong>zavantajele <strong>de</strong> cost si greutate) prezinta avantaje in exploatarea<br />
planoarelor, in special in mana unui pilot <strong>de</strong> performanta cu experienta.<br />
Marea majoritate a dispozitivelor mecanice pentru marirea coeficientului<br />
Czmax la planoare se rezuma la diferite tipuri <strong>de</strong> voleti.<br />
In figura urmatoare este reprezentat spectrul aerodinamic in cazul<br />
voletului <strong>de</strong> intrados bracat.<br />
Fig 2.21. Spectrul aerodinamic in cazul voletului bracat<br />
In acest caz intre volet si aripa se formeaza o zona <strong>de</strong> <strong>de</strong>presiune care<br />
aspira vartejurile <strong>de</strong> pe extradosul aripii, marind viteza pe extrados si micsorand<br />
presiunea.<br />
Influenta voletilor <strong>de</strong> curbura asupra coeficientilor aerodinamici se poate<br />
urmari foarte bine pe polara aripii, la diferite bracaje. Dupa cum se poate<br />
constata, cele mai bune rezultate se obtin cu voletul Fowler, care este o aripioara<br />
auxiliara prinsa la bordul <strong>de</strong> fuga pe intrados. Caracteristic pentru acest volet<br />
este <strong>de</strong>plasarea spre inapoi, insotita <strong>de</strong> o coborare si bracare. Aceasta<br />
<strong>Performante</strong> <strong>de</strong> <strong>zbor</strong> si planificarea <strong>zbor</strong>ului februarie 2011<br />
<strong>Performante</strong> 33