Capitolul V MYSQL

1
Capitolul V MYSQL
Crearea şi exploatarea bazelor de date relaţionale reprezintă una dintre
direcţiile principale de dezvoltare a informaticii. Implementarea conceptelor
matematice care stau la baza modelului relaţional s-a realizat prin definirea unui
limbaj specializat, SQL (Structured Query Language). Scrierea comenzilor în
SQL fiind relativ dificilă, firmele care au creat sisteme de gestiune de baze de
date s-au concentrat asupra realizării unei interfeţe prietenoase, apărând pe piaţă
sisteme ca Access, FoxPro, Paradox etc..
Noţiunile de HTML prezentate permit realizarea de situri web a căror
funcţie este aceea de comunicare de informaţii prin intermediul unui ansamblu
de pagini păstrate pe un server accesibil prin Internet. Pentru a asigura
accesarea unei baze de date prin intermediul unui formular conţinut într-o
pagină, numărul de componente software folosite trebuie extins, rezultatul fiind
o aplicaţie pentru web.
Arhitecturii client-server realizată de perechea de aplicaţii browserserver
de web (de obicei Internet Explorer - Apache) i se adaugă încă o pereche
de aplicaţii, script asociat formularului - server de baze de date. În acest
tandem scriptul asociat formularului (scris în C, C++, Perl, PHP etc) este client
iar serverul de baze de date (Oracle, MySQL etc) are rolul de server. Scriptul
formulează comenzi SQL iar serverul SQL le execută.
MySQL este o aplicaţie de tip server capabilă să execute un mare
număr de comenzi SQL. Ea este gratuită şi poate fi instalată pe calculatoare
funcţionând sub diferite sisteme de operare (Windows, Linux, Unix etc.).
5.1 Noţiuni de SQL
SQL este limbajul care serveşte la comunicarea cu un server de baze
de date. Pentru a da comenzile prezentate în continuare se va instala pe
calculator MySQL şi se va deschide o fereastră (DOS sau Linux, supă caz) din
care se vor introduce comenzile. În cazul unui calculator funcţionând sub
Windows, conectarea pentru a lucra în mod interactiv cu serverul MySQL

PAGE |294}
instalat pe acelaşi calculator se realizează lansând în execuţie mysql.exe din
directorul mysql\bin:
În cazul unui server MySQL instalat pe un calculator funcţionând sub
Linux, sistemul de operare fiind multiuser comanda va fi:
$ mysql –u mdamian –p
Enter password:
mysql>
Parametrii suplimentari introduşi după mysql servesc la precizarea
utilizatorului (-u mdamian) şi a faptului că trebuie introdusă parola acestuia (p).
Comenzile SQL se termină cu un caracter ";".
• Comanda create database
Înaintea realizării ansamblului de tabele care vor servi la păstrarea
datelor, trebuie creată o bază de date folosind comanda create database.
Exemplu :
mysql> CREATE DATABASE proiect;
• Comanda use database
Pentru a lucra cu o bază de date, aceasta trebuie precizată folosind
instrucţiunea use. Exemplu:
mysql> USE DATABASE proiect

• Comanda create table
După crearea bazei de date şi selectarea ei ca bază de date curentă se
poate trece la crearea tabelelor (fişierelor) bazei. Instrucţiunea create table are
sintaxa:
CREATE TABLE nume
(
nume_coloana1 tip atribute,
nume_coloana2 tip atribute, ...,
primary key (nume_coloană),
index nume_index(nume_coloană)
)
următor:
Text
Tipurile de date utilizate de MySQL sunt prezentate în tabelul
Nume tip Utilizare Descriere
char char(14) Şir de caractere de lungime fixă, L <
255 caractere.
varchar varchar(17) C şi char dar lungimea este variabilă.
Un caracter suplimentar va fi adăugat
sistematic pentru a indica lungimea
efectivă.
tinytext tinytext Text de lungime variabilă, L < 255.
Ca şi varchar(255).
text text Text de lungime variabilă, L < 65535
caractere. Pot servi la indexare,
luându-se în consid. primele 255
caractere.
mediumtext mediumtext Ca şi text, L < 16 777 215 caractere.
longtext longtext Ca şi text, L < 4 292 967 295
caractere.
enum *) Limitează domeniul valorilor posibile.
Max. 65535 valori.
3

PAGE |294}
Numeric
Dată
int / integer int(6) [unsigned]
[zero fill]
[autoincrement]
tinyint tinyint(4)
[unsigned]
[zero fill]
mediumint mediumint(5)
[unsigned]
[zero fill]
bigint bigint(12)
[unsigned]
[zerofill]
float float(m,d)
[zerofill]
-2147483648 < n < 2147483647 (0 <
n < 4294967295 pentru unsigned).
Numărul dintre paranteze indică
lungimea câmpului folosit la
imprimare. Autoincrement se foloseşte
frecvent la definirea câmpului ca fiind
cheie primară.
-127 < n < 127 (0 < n < 255 pentru
unsigned)
-8 388 608

INDEX nume_index (nume_coloană_1 [, nume_coloană_2...])
Numărul de indecşi este limitat la 16. Orice coloană poate fi declarată
ca fiind index. Se pot declara indecşi compuşi, la realizarea cărora valorile
provin din mai multe coloane ale tabelului. Exemple:
create table note(
nrcrt int unsigned not null auto-increment,
id_student int unsigned,
nota decimal(5,2) not null,
data date,
primary key(nrcrt),
INDEX idstud(id_student)
);
create table complex(
id int unsigned not null,
nume char(45) not null,
INDEX dual(id,nume)
);
Un câmp declarat ca fiind cheie primară este implicit un index.
Declararea numelui unui index nu este strict necesară. Dacă numele
este omis, numele implicit atribuit de MySQL este cel al coloanei folosite (sau a
primei coloane dacă este un index compus).
• Comanda alter
Modificarea definiţiei unui tabel se realizează folosind comanda alter.
Exemple:
a. Modificarea numelui unui tabel :
ALTER table note rename note2002;
b. Adăugareea unei coloane suplimentare
5

PAGE |294}
ALTER table note2002 add column modul int not null;
Adăugarea se va realiza implicit la sfârşitul listei de câmpuri. Dacă se
doreşte adăugarea la începutul listei de câmpuri se va folosi atributul first iar
dacă se doreşte adăugarea după o coloană dată se va folosi atributul after.
ALTER table note2002 add column modul int not null first;
ALTER table note2002 add column modul int not null after data;
c. Suprimarea unei coloane
ALTER table note2002 drop column data;
d. Adăugarea unui index
ALTER table note2002 add index codmod(modul);
e. Suprimarea unui index
ALTER table note2002 drop index codmodul;.
f. Schimbarea numelui unei coloane
ALTER table note2002 change modul codmodul int not null;
integral.
Se observă că la redenumirea unei coloane aceasta trebuie redefinită
• Comanda insert
Insert serveşte la adăugarea de înregistrări (linii) într-un tabel al bazei
de date curente. Sintaxa comenzii este:

INSERT into nume_tabel (col1, col2, ...) values (val1, val2, ...);
Din lista coloanelor pot lipsi coloanele pentru care este permisă
valoarea NULL.
Valorile de tip text trebuie puse între apostroafe ('). Dacă şirul de
caractere conţine caractere apostrof, acestea vor fi dublate sau precedate de
backslash "\". Tot precedate de "\" vor fi caracterele: " \ % şi _. Secvenţele
escape \n \t \r şi \b au aceleaşi semnificaţii ca şi în limbajul C.
• Comanda update
Comanda update permite modificarea valorilor unor câmpuri dintr-un
tabel. Sintaxa ei este:
UPDATE nume_tabel set col_1 = valoare_1, col_2 = valoare_2 ... where col = value
Deşi condiţia din clauza where poate fi complexă, de cele mai multe
ori ea este de forma cheie_primara = valoare şi serveşte la selectarea unei linii
din tabel în care una sau mai multe valori trebuie corectate. Exemplu:
UPDATE personal set sal_negociat=sal_negociat*1.1 where sal_negociat

PAGE |294}
Comanda show se foloseşte pentru listarea tabelelor care compun baza
de date curentă sau pentru listarea câmpurilor unei tabele. Sintaxa ei este:
SHOW tables; (listare tabele din baza curentă)
SHOW fields from nume_tabel (listarea câmpurilor din tabelul nume_tabel ).
5.2 Construcţia unei comenzi select
Comanda select este cea mai complexă comandă din limbajul SQL.
Complexitatea provine din faptul că ea trebuie să permită extragerea oricărui set
de date dintr-o bază de date. Pentru a asigura aceasta, la scrierea ei pot fi
folosite mai multe clauze.
Rezultatul unei comenzi select poate fi asimilat unui tabel având 0, 1
sau mai multe rânduri şi ale cărui coloane sunt definite prin lista câmpurilor care
este scrisă după select.
Sintaxa comenzii select este următoarea:
SELECT [DISTINCT] coloana1 [,coloana2]
FROM tabe11[,tabel2]
[WHERE "condiţii"]
[GROUP BY "listă-coloane"]
[HAVING "conditii"]
[ORDER BY "listă-coloane" [ASC | DESC] ]
În continuare va fi prezentat un ansamblu de exemple alese astfel încât
să arate modul de folosire a clauzelor comenzii în cele mai întâlnite situaţii.

5.2.1. Selectarea dintr-un singur tabel
Exemple de comenzi Efect
SELECT * from Elevi; Mulţimea de selecţie (m.d.s.)
cuprinde toate înregistrările şi
toate coloanele tabelului Elevi
SELECT Nume, Prenume, Nr_Matricol
from Elevi;
SELECT * from Elevi where Nr_Matricol
< 100
SELECT Nr_Zbor, Compania from Orar
where Destinatie = 'Roma' and Dela =
'Amsterdam';
SELECT * from utilizatori where
cod_oras 4300 or cod_oras is null;
SELECT distinct Oras, Judet from Client
where Judet='Brasov'
M.d.s. cuprinde coloanele Nume,
Prenume şi Nr_Matricol din
tabelul Elevi
9
M.d.s. cuprinde liniile din tabelul
Elevi pentru care valoarea
câmpului Nr_Matricol < 100.
Pentru condiţie se pot folosi
operatorii:
= (sau !=) < > = Like
*) and or
M.d.s. conţine câmpurile
Nr_Zbor şi Compania, pentru
liniile din tabelul Orar care
respectă condiţia Destinaţie =
'Roma' şi Dela= 'Amsterdam'
cod_oras poate fi null. Pentru a
selecta şi liniile în care cod_oras
= null, trebuie adăugată ultima
condiţie.
Clauza distinct împiedică
includerea în mulţimea de selecţie
a rândurilor cu conţinut identic
(în exemplu, mai multi clienţi din
acelaşi oraş din jud. Braşov).
SELECT * from studenti where Clauza between permite

PAGE |294}
Data_inscrierii between '2000-04-15' and
'2001-06-01';
SELECT * from users where state in ('US',
'RO', 'FR', 'DE');
SELECT * from Stud order by Cod_centru
desc, Nume asc;
SELECT * from utilizatori order by nume
limit 1,12;
SELECT Oras, count(*) as 'Numar_cli'
from Clienti group by Oras;
SELECT Oras, count(*) as 'Numar_cli',
sum(plati) as 'Total_tranzactii' from Clienti
group by Oras;
SELECT Nume, Oras, Donatie, from
Sponsori having donatii > 100;
selectarea unui set de articole
având o valoare într-un interval
dat.
clauzele in / not in servesc la
crearea m.d.s. în care un câmp
este / nu este într-o mulţime
precizată.
Clauza order by permite
precizarea ordinii în care să fie
aşezate înregistrările în m.d.s.
Modul de sortare este indicat prin
clauzele asc (ascending,
crescător) şi desc (descending,
descrescător). Clauza asc este
implicită.
Clauza limit permite precizarea
liniei de la care se doreşte
includerea în m.d.s. (1) şi a
numărului de linii de inclus (12).
Clauza group by permite crearea
de grupuri de înregistrări cărora li
se pot aplica funcţii ca şi count()
(pentru numărare) sau sum()
(pentru realizarea de sume
parţiale, pe grup). În exemplu,
m.d..s. va conţine câte un rând pt.
fiecare oraş. În rând vor fi două
câmpuri, Oraş şi numărul de
clienţi din oraş (as 'Numar_cli'
precizează numele câmpului).
M.d.s. va conţine rânduri cu 3
câmpuri. Ultimul câmp,
Total_tranzacţii, va coţine suma
plăţilor clienţilor aparţinând
fiecărui grup.
Clauza having se foloseşte în
cazul grupării articolelor (cu

group by) şi limitează rândurile
afişate la cele care respectă
condiţia impusă.
*) like permite selectarea folosind pentru şirul de caractere cu care se
compară caractere generice. Caracterele generice permise sunt _ (underscore,
ţine locul unui caracter) şi % (ţine locul unui număr oarecare de caractere,
inclusiv niciunul). Exemplu:
SELECT * from Utilizatori where Nume like 'Dan%'; -
va selecta rândurile în care Nume = 'Dan', Nume='Daniel' etc.
5.2.2. Selectarea din mai multe tabele:
Comanda Efect
SELECT Elevi.Nume,
Obiecte.Materie, Note.Data,
Note.Nota from Elevi, Obiecte, Note
where Elevi.ID_Elev=Note.ID_Elev
and Note.Cod_Materie =
Obiecte.Cod_Materie;
SELECT * from Contact left join
Sotii on Contact.ID_Sotie =
Sotii.ID_Sotie;
11
Mulţimea de selecţie cuprinde câmpuri
din două tabele, Elevi şi Note. Pentru
rândurile selectate, cheia primară ID_Elev
din tabelul Elevi are aceeaşi valoare cu
ID_Elev din tabelul Note şi Cod_Materie
din tabelul Materie = Cod_Materie din
tabelul Note.
M.d.s. cuprinde rândurile din tabelul
Contact, fiind incluse şi rândurile în care
ID_Sotie = NULL.
Tabelele la care se referă ultimul exemplu au structura următoare:
Contact
Sotii
Nume Prenume ID_Sotie ID_Sotie Nume Prenume
Ionescu Vasile 1 1 Ionescu Mariana
Popescu Marin

PAGE |294}
5.3 Realizarea unei baze de date folosind phpMyAdmin
Dificultăţile legate de crearea şi administrarea unei baze de date
folosind comenzi SQL sunt evidente şi ele devin şi mai mari în cazul scrierii
comenzilor select. Scrierea comenzilor se realizează mai uşor dacă se foloseşte
o aplicaţie dedicată dispunând de o interfaţă prietenoasă. Pentru serverul de
baze de date MySQL, o astfel de aplicaţie este phpMyAdmin, conţinută în
pachetul de aplicaţii phpTriad. Acesta poate fi descărcat de la adresa http://
www.phpgeek.com/ , înaintea descărcării alegându-se fişierul phptriadsetup*.*
adecvat sistemului de operare folosit. phpTriad va instala o versiune a
serverului de web Apache, o versiune a serverului, MySQL şi aplicaţia destinată
administrării bazelor de date MySQL (phpMyAdmin).
Lansarea în execuţie a phpMyAdmin trebuie precedată de lansarea în
execuţie a serverului MySQL şi a serverului de web Apache.
Fig. 5.1 Lansarea în execuţie Apache, MySQL, phpMyAdmin
Pornire Apache
Lucrul cu phpMyAdmin urmează etapele prezentate în continuare.
WinMySQLadmin
• Crearea sau selectarea unei baze de date
După pornirea aplicaţiei phpMyAdmin se indică numele noii baze de
date şi se apasă butonul Create pentru crearea unei noi baze de date sau se
selectează în cadrul din stânga numele bazei active.

Fig. 5.2 Interfaţa aplicaţiei phpMyAdmin
• Crearea tabelelor bazei de date.
Fig.5.3 Crearea unui tabel în baza de date
În formularul de mai sus, rydb este numele noului tabel iar 16 este
numărul de câmpuri ale noului tabel. După apăsarea butonului Go, aplicaţia
afişează interfaţa necesară definirii câmpurilor tabelului.
Fig. 5.4 Structura tabelului rydb
După indicarea numelor câmpurilor, a tipului şi a dimensiunilor
acestora, se apasă butonul Save, rezultatul fiind crearea tabelului şi afişarea
frazei CREATE TABLE generată :
13

PAGE |294}
Fig.5.5 Afişarea frazei sql şi a structurii tabelului creat
Dacă baza de date va fi ulterior mutată pe un alt calculator, cu un alt
sistem de operare, această comandă va fi necesară pentru crearea aceluiaşi tabel.
Se poate realiza uşor acest lucru dacă se selectează şi apoi se copiază comanda
într-un fişier text.
• Adăugarea de înregistrări
Odată tabelele create, folosind comanda Insert se pot adăuga
înregistrări într-un tabel selectat în panoul din stânga. Rezultatul este crearea
unei comenzi Insert, afişată de altfel şi în fereastra corespunzătoare din
phpMyAdmin :
Fig. 5.6 Adăugarea înregistrărilor

Fig. 5.7 Vizualizarea frazei insert
• Scrierea comenzilor SELECT
Complexitatea comenzii SELECT, mai ales în cazul selectării dintr-o
mulţime de tabele legate prin relaţii, face scrierea acesteia deosebit de dificilă.
Fereastra afişată de phpMyAdmin poate însă servi la scrierea şi testarea acestor
comenzi. Odată testul reuşit, comanda SQL afişată poate fi copiată într-un fişier
separat în vederea folosirii ei la scrierea scripturilor CGI.
Iniţierea procesului de generare a unei fraze se declanşează selectând
în fereastra principală opţiunea Query by Example :
Fig. 5.8 Interfaţa pentru scrierea frazelor select
În fereastra care se afişează se pot apoi indica tabelele implicate,
câmpurile în ordinea în care apar în lista specifică comenzii, condiţiile de
legătură între tabele etc. Fereastra conţine iniţial 4 coloane, dar numărul
acestora poate fi modificat schimbând valoarea din caseta Add/Delete Field
Column şi apăsând butonul Update Query. Dacă fraza trebuie completată cu
alte clauze, acestea pot fi scrise direct în caseta de text afişată, ţinând însă cont
de sintaxa frazei SELECT care impune ca ordinea clauzelor să fie WHERE
GROUP BY HAVING ORDER BY LIMIT.
15

PAGE |294}
Fig. 5.9 Crearea interogărilor cu ajutorul inerfeţei
Rezultatul interogării împreună cu fraza SELECT corespunzătoare
sunt vizualizate prin apăsarea butonului Submit Query :
Fig. 5.10 Rezulatatul interogării

Aplicaţie (8)
a. Creaţi cu ajutorul aplicaţiei phpMyAdmin o bază de date denumită
perla. În această bază de date, creaţi trei tabele denumite, clienţi,
hoteluri respectiv rezervari, alegând "Create new table on database"
şi respectând următoarea structură a câmpurilor care compun cele trei
tabele:
clienti rezervari hoteluri
codcli INT(8) cheie
primara
nume CHAR(30)
index
codrez INT(8) cheie
primara
codhot INT(3) cheie
primara
codcli INT(8) nume CHAR(30)
index
prenume CHAR(30) codhot INT(3) nrcam1 1 INT(2)
email CHAR(30) tipcam 2 INT(1) nrcam2 3 INT(2)
telefon CHAR(10) data 4 INT(6) nrap 5 INT(2)
nrzile 6 INT(1)
Observaţie: De fiecare dată când este creat un tabel, aplicaţia
phpMyAdmin, generează câte o frază SQL, de tipul CREATE. Salvaţi toate
aceste comenzi într-un fişier denumit sql_perla.txt în directorul c:\promo.
CREATE TABLE clienti (codcli INT (8) not null , nume CHAR (30) not null , prenume
CHAR (50) not null , email CHAR (30) not null , telefon CHAR (10) not null , PRIMARY
KEY (codcli), INDEX (nume));
1
Numărul de camere de tip single ale hotelului (spaţiului de cazare)
2
Tipul de cameră care a fost rezervată 1-single, 2-dubla, 3-apartament
3
Numărul de camere duble ale hotelului (spaţiului de cazare)
4
Data la care începe rezervarea
5
Numărul de apartamente ale hotelului (spaţiului de cazare)
6
Numărul de zile pentru care a fost efectuată rezervarea
17

PAGE |294}
CREATE TABLE hoteluri (codhot INT (3) not null , nume CHAR (20) not null , nrcam1
INT (2) not null , nrcam2 INT (2) not null , nrap INT (2) not null , PRIMARY KEY (codhot),
INDEX (nume));
CREATE TABLE rezervari (codrez INT (8) not null , codcli INT (8) not null , codhot INT
(3) not null , tipcam INT (1) not null , data INT (6) not null , nrzile INT (2) not null ,
PRIMARY KEY (codrez));
b. Verificaţi unde şi cum a fost salvată pe disc această bază de date şi
tabelele componente. În directorul c:\...\mysql\data a fost creat
directorul perla iar în acesta au fost create câte 3 fişiere pentru fiecare
tabel în parte.
c. Adăugaţi câteva înregistrări în fiecare din aceste tabele, conform
modelelor prezentate pentru fiecare din acestea. Observaţi că la
inserarea fiecărei înregistrări, phpMyAdmin, generează câte o frază
INSERT. Salvaţi toate aceste fraze în fişierul sql_perla.txt creat
anterior.
Fig. 5.11 Inregistrările tabelului clienti

Fig. 5.12 Inregistrările tabelelor hoteluir şi rezervări
INSERT INTO clienti (codcli, nume, prenume, email, telefon) VALUES ('1', 'Popescu',
'Ion', 'popescu@email.com', '0433111111');
INSERT INTO hoteluri (codhot, nume, nrcam1, nrcam2, nrap) VALUES ('1', 'Plaza', '50',
'99', '50');
INSERT INTO rezervari (codrez, codcli, codhot, tipcam, data, nrzile) VALUES ('1', '1', '7',
'3', '040325', '5');
Observatie: Pentru câmpul telefon din tabelul clienti, a fost definit
tipul CHAR(10), iar numerele de telefon au fost înregistrate inclusiv cu cifra 0
de la începutul acestora. Pentru cîmpul data din tabelul rezervari, a fost definit
tipul INT(6), iar valoarea datelor de început a rezervărilor a fost înregistrată fără
cifra 0, de la începutul acestora. S-a preferat tipul int pentru dată, deoarece întro
aplicaţie de acest tip (rezervări), valorile datelor calendaristice necesită
prelucrari ulterioare (de exemplu s-ar putea verifica dacă la hotelul pentru care
se solicită rezervare, există camere libere în perioada solicitată) şi în asemenea
prelucrări e preferabil să se lucreze cu numere, decât cu şiruri de caractere.
Numerele de telefon nu necesită acemenea prelucrări, deci pot fi păstrate ca
şiruri de caractere.
d. Adăugaţi încă un câmp, denumit cnp BIGINT(13) în tabelul clienti între
câmpurile prenume şi email. Observaţi că pentru modificarea structurii
19

PAGE |294}
tabelului, phpMyAdmin, generează o frază SQL, de tipul ALTER. Salvaţi
această frază ALTER, în fişierul sql_perla.txt creat anterior. Completaţi
valorile câmpului cnp nou introdus, pentru toţi clienţii.
Fig. 5.13 Adăugarea unui câmp suplimentar
ALTER TABLE clienti ADD cnp BIGINT (13) not null AFTER prenume;
Fig. 5.14 Rezultatul adăugării câmpului cnp
e. Adăugaţi încă două câmpuri, denumite tip 7 CHAR(1) şi categ 8 INT(1)
în tabelul hoteluri între câmpurile nume şi nrcam1.Observaţi că pentru
modificarea structurii tabelului, phpMyAdmin, generează o frază SQL,
de tipul ALTER. Salvaţi această frază ALTER, în fişierul sql_perla.txt
creat anterior. Completaţi valorile câmpurilor nou introduse, pentru
toate hotelurile.
ALTER TABLE hoteluri ADD tip CHAR (1) not null AFTER nume , ADD categ INT (1) not
null AFTER tip;
7 Defineşte tipul hotelului şi va avea una din valorile: H-hotel, V-vilă, M-motel, Ppensiune,
C-camping, A-vilă agroturism
8 Defineşte categoria hotelului (numărul de stele)

Fig. 5.15 Inregistrările tabelului hoteluri după adăugarea câmpului tip
f. Realizaţi următoarele interogări utilizând doar tabelul clienti:
• Să se afişeze lista tuturor clienţilor, cu toate datele disponibile:
SELECT clienti.codcli, clienti.nume, clienti.prenume, clienti.cnp, clienti.email,
clienti.telefon FROM clienti;
sau
SELECT * from clienti;
• Să se afişeze lista tuturor clienţilor în ordine alfabetică după nume (fără
codcli şi e-mail);
SELECT clienti.nume, clienti.prenume, clienti.cnp, clienti.telefon FROM clienti ORDER
BY clienti.nume ASC;
• Să se afişeze în ordine alfabetică numele, prenumele şi adresa de e-mail
ale tuturor clienţilor, al căror nume începe cu „Pop“:
SELECT clienti.nume, clienti.prenume, clienti.email FROM clienti WHERE ((clienti.nume
like 'Pop%')) ORDER BY clienti.nume ASC;
21

PAGE |294}
• Să se afişeze în ordine alfabetică numele şi prenumele clienţilor de sex
feminin (cnp începe cu 2):
SELECT clienti.nume, clienti.prenume FROM clienti WHERE ((clienti.cnp like '2%'))
ORDER BY clienti.nume ASC;
• Să se afişeze în ordine alfabetică numele şi prenumele clienţilor de sex
masculin (cnp începe cu 1 sau 3):
SELECT clienti.nume, clienti.prenume FROM clienti WHERE ((clienti.cnp like '1%')) OR
((clienti.cnp like '3%')) ORDER BY clienti.nume ASC;
• Să se afişeze în ordine alfabetică numele, numărul de telefon şi codul
clientului (codcli), pentru clienţii având codcli cuprins între 3 şi 7:
SELECT clienti.nume, clienti.telefon, clienti.codcli FROM clienti WHERE ((clienti.codcli
>=3)) AND((clienti.codcli

SELECT hoteluri.nume, hoteluri.tip, hoteluri.categ FROM hoteluri WHERE ((hoteluri.tip
not like 'H')AND(hoteluri.categ

PAGE |294}
=hoteluri.codhot)AND(hoteluri.tip not like 'H')) ORDER BY clienti.nume ASC,
clienti.prenume ASC;
• Să se afişeze lista rezervărilor efectuate de un client. Se vor afişa
numele şi prenumele clientului, denumirea, tipul şi categoria spaţiului de
cazare, codul tipului de cameră rezervată, data şi numărul de zile pentru
care a fost efectuată rezervarea:
SELECT clienti.nume, clienti.prenume, hoteluri.nume, hoteluri.tip, hoteluri.categ,
rezervari.tipcam, rezervari.data, rezervari.nrzile FROM clienti, hoteluri, rezervari WHERE
((rezervari.codcli =clienti.codcli)AND(rezervari.codhot =hoteluri.codhot))
AND((rezervari.codcli =1)) ORDER BY clienti.nume ASC, clienti.prenume ASC;