ziar 2 2012.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Observatorul militar
FONDAT FONDAT FONDAT LA LA 23 23 23 IULIE IULIE 1859 1859 ANUL XXI Nr. 2 (1138) 18 - 24 ianuarie 2012 24 PAGINI 1,20 LEI
LEG~MÂNT DE CREDIN}~ FA}~ DE }AR~
DESCHIDEREA ANULUI
DE INSTRUC}IE 2012
Paginile 12-13
FOTOREPORTAJ
Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler
INSTRUC}IE
UNITATEA DIN UMBRA
SUCCESULUI
FREGATELOR
Pagina 7
EDITOR: EDITOR:
EDITOR:
MINISTERUL MINISTERUL MINISTERUL AP~R~RII AP~R~RII NA}IONALE
NA}IONALE
NA}IONALE
Pagina 5
ALMA MATER
ROBOTIC~ NON-STOP
Pagina 9

2
Bucure[ti
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
MISIUNI ÎNDEPLINITE
CU SUCCES ÎN AFGANISTAN
Ceremonia prilejuit` de sosirea din teatrul de opera]ii din Afganistan a
Elementului de Comand` [i Control (Combined Team Zabul) [i a Batalionului 2
Infanterie C`lug`reni a avut loc, în prezen]a ministrului ap`r`rii na]ionale Gabriel
Oprea, miercuri, 11 ianuarie, la sediul Statului Major al For]elor Terestre. Cei
aproximativ 700 de militari români au îndeplinit misiuni timp de [ase luni, în
perioada iunie -decembrie 2011, în provincia Zabul din Afganistan.
În discursul rostit cu acest prilej, ministrul
ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, le-a mul]umit
militarilor pentru profesionalismul dovedit în
misiune: A]i raportat Misiune îndeplinit`! [i v`
felicit pentru modul exemplar în care a]i ac]ionat
în teatrul de opera]ii din Afganistan. Sunt
mândru de dumneavoastr` [i sunt îndrept`]it s`
spun c` întâmpin`m ast`zi, acas`, adev`ra]i
patrio]i [i profesioni[ti, cei mai buni ambasadori
ai imaginii României în lume, a spus ministrul
Gabriel Oprea, eviden]iind cooperarea excelent`
a Elementului de Comand` [i Control
român, asigurat de comandamentul Brig`zii 1
Mecanizat` Argedava, cu omologii americani
pe linia conducerii, coordon`rii [i controlului
opera]iilor, fapt ce a contribuit substan]ial la
buna desf`[urare a misiunilor batalioanelor de
manevr` din organica marii unit`]i.
Trecând în revist` modul de îndeplinire a
ordinului de misiune în zona româneasc` de
responsabilitate din cadrul ISAF, ministrul
Gabriel Oprea a ar`tat c` militarii care
ac]ioneaz` în teatrele de opera]ii au reprezentat
[i reprezint` în continuare prima sa grij` în
calitatea sa de ministru al ap`r`rii na]ionale,
datorit` importan]ei misiunilor [i a rolului lor
în cadrul angajamentelor interna]ionale.
Vineri, 13 ianuarie 2012, a avut loc ceremonia
de plecare în Afganistan a Elementului
na]ional de comand` (ENC), la care au
participat cadre militare din Comandamentul
Logistic Întrunit [i din Baza Sprijin Logistic
Muntenia.
Cu aceast` ocazie, ministrul ap`r`rii na]ionale,
Gabriel Oprea, le-a transmis, printr-un mesaj, mult
succes militarilor din cadrul ENC în îndeplinirea
misiunilor pentru care s-au preg`tit temeinic:
Asumându-v` r`spunderile complexe încredin]ate
prin ordinul de opera]ii primit ast`zi, ave]i datoria
s` v` ridica]i la în`l]imea rezultatelor remarcabile
ob]inute anterior de camarazii dumneavoastr`.
Minu]iozitatea cu care v-a]i planificat activit`]ile
[i resursele, rezultatele excelente pe care le-a]i ob]inut
pân` acum, v` dau dreptul deplin de a privi cu
optimism perioada de dislocare în Afganistan.
Referindu-se la misiunile concrete ale
deta[amentului în ecua]ia complex` a
organiz`rii [i execut`rii, împreun` cu partenerii
de coali]ie, a transportului personalului, tehnicii,
armamentului [i materialelor în interiorul
teatrului de opera]ii, precum [i la realizarea
cooper`rii cu Elementul de Comand` Na]ional
al SUA în vederea asigur`rii echipamentelor
specifice necesare pe baza acordurilor
În acest sens, ministrul ap`r`rii na]ionale
a subliniat demersurile efectuate [i m`surile
luate de echipa de conducere a ministerului
pentru cre[terea siguran]ei militarilor români
disloca]i în Afganistan pentru ca batalioanele
noastre de manevr` s`-[i îndeplineasc`
misiunile folosind cel mai eficient mijloc
blindat, vehiculele tip MRAP, acelea[i folosite [i
de militarii americani. Indiferent de dificult`]ile
cu care ne-am confruntat, obiectivul nostru
principal a fost ca fiecare dintre cei pe care îi
întâmpin`m ast`zi acas` s` simt` solidaritatea
Armatei României. Suntem permanent
aproape unii de al]ii, suntem împreun` [i când
ne bucur`m de rezultatele deosebite ob]inute,
dar [tim s` strângem rândurile la greu în
situa]iile dificile, a ar`tat ministrul Oprea.
Referindu-se la misiunile concrete
îndeplinite de militarii bucure[teni, ministrul
Gabriel Oprea a apreciat contribu]ia important`
a acestei unit`]i de elit` a Armatei României la
stabilizarea situa]iei din zona de responsabilitate
din Afganistan: Pe parcursul celor [ase luni
petrecute în Afganistan a]i îndeplinit peste 3.000
de misiuni, care au acoperit o gam` larg` de
activit`]i, de la misiuni specifice opera]iilor de
contrainsurgen]` în scopul cre[terii încrederii
încheiate, ministrul Gabriel Oprea a subliniat
c` toate acestea sunt sarcini deosebit de
importante, de care depind direct performan]a
în lupt` [i condi]iile de via]` ale camarazilor
no[tri care împlinesc în acest teatru de opera]ii
angajamentele asumate de România în planul
securit`]ii interna]ionale.
A[a cum am cerut [i la plecarea deta[amentelor
anterioare, le-a transmis ministrul
ap`r`rii na]ionale, v` cer s` aborda]i fiecare
sarcin` încredin]at` cu seriozitate, cu responsabilitate
[i profesionalism, s` ac]iona]i în
baza mandatului primit, cu disciplin` [i
corectitudine în rela]iile de cooperare [i
coordonare cu partenerii [i alia]ii no[tri. V`
a[tept`m s` v` întoarce]i în ]ar`, cu to]ii, s`n`to[i
[i mul]umi]i de rezultatele muncii dumneavoastr`,
astfel încât s` pute]i raporta cu mândrie
„Misiune îndeplinit`”.
În perioada ianuarie-iulie 2012, ENC va
conduce [i coordona activitatea Elementelor
de sprijin nr. 1 [i 2, dispuse în bazele KAF [i
KAIA, pe linia sprijinului logistic destinat for]elor
române[ti dislocate în Afganistan. Comandantul
ENC, colonel Ioan Iacob, a prezentat în
cadrul ceremoniei de plecare sarcinile
principale [i obiectivele pe care structura le
are de îndeplinit în teatrul de opera]ii. Al`turi
de colonelul Iacob, ceilal]i patru militari –
EVENIMENT
popula]iei locale în for]ele de securitate afgane,
pân` la escort`, recunoa[teri [i misiuni de
detectare a materialelor explozive improvizate.
Asigurând permanent securitatea autostr`zii A1,
nu doar pentru for]ele Coali]iei, ci [i pentru
popula]ia local`, principala misiune a
Batalionului 2 Infanterie C`lug`reni, cea de
men]inere a libert`]ii de mi[care de-a lungul
autostr`zii dintre Kabul [i Kandahar, a fost
îndeplinit` cu profesionalism. Cei peste 460.000
de kilometri parcur[i, în [ase luni de misiune,
ziua [i noaptea, vorbesc despre anvergura
opera]iilor desf`[urate în zona de responsabilitate
a for]elor române[ti.
În cadrul ceremoniei, ministrul ap`r`rii
na]ionale l-a avansat în mod excep]ional, la
gradul de colonel, pe comandantul Batalionului
2 Infanterie C`lug`reni, locotenent-colonel
Iulian Berdil`, pentru eforturile, meritele [i
rezultatele deosebite la comanda lupt`torilor
s`i în teatrul de opera]ii din Afganistan. A]i
dovedit, domnule colonel Berdil`, c` sunte]i un
comandant redutabil, ferm, curajos, competent,
dar [i creativ în rezolvarea complexelor probleme
puse de un mediu de ac]iune ostil [i imprevizibil
[i, mai ales, a]i dovedit solidaritate [i spirit
camaraderesc în rela]ia cu subordona]ii
dumneavoastr`. De aceea, am decis s` v` înmânez
tresele de colonel în fa]a celor pe care i-a]i condus
în lupt` [i pe care i-a]i adus în efectiv complet
acas`, la familiile lor. Ast`zi, cei care încadreaz`
Batalionul 2 Infanterie C`lug`reni adaug` la
misiunile interna]ionale executate pân` acum
în Angola, Albania, Irak [i Afganistan, înc` un
succes cu care trebuie s` v` mândri]i, a ar`tat
ministrul Gabriel Oprea.
DETA{AMENTUL ENC, O NOU~ ROTA}IE
Irina-Mihaela NEDELCU
locotenent-colonel George Barbu, maior
Aurelian Zal`, locotenent Ionu] A[tef`noaiei [i
plutonier-adjutant George Darie – vor prelua
din mers mai multe activit`]i ce se afl` deja în
derulare. Astfel, vor asigura sprijinul logistic la
rotirea Batalionului 495 Manevr` cu
Batalionului 280 Manevr`, la continuarea
proiectului de asigurare a ma[inilor de sp`lat [i
de uscat pentru zona de tranzit [i vor coordona
Totodat` ministrul ap`r`rii na]ionale a
mul]umit familiilor militarilor care au ac]ionat în
Afganistan pentru în]elegerea [i pentru sprijinul
moral acordat pe toat` perioada desf`[ur`rii
misiunii.
La rândul s`u, colonelul Marius Harabagiu,
comandantul Brig`zii 1 Mecanizat` Argedava,
a afirmat c` în cele [ase luni de misiune au
fost executate de for]ele din subordine 43 de
opera]ii, inclusiv patru asalturi aeriene,
reu[indu-se capturarea a peste 2.500 de kilograme
de explozibil artizanal: Cele peste 580 de misiuni
CIMIC [i 63 de angajare a femeilor s-au desf`[urat
prin angajarea popula]iei locale în 180 de sate. Au
fost finalizate 154 de proiecte de sprijin a popula]iei.
Rezultatele acestor ac]iuni s-au materializat în
asigurarea libert`]ii de mi[care pe autostrada A1
atât pentru for]ele NATO, cât [i pentru popula]ia
afgan`, dar [i prin demonstrarea profesionalismului,
competen]ei [i caracterului expedi]ionar
al Armatei Române.
Comandamentul Brig`zii 1 Mecanizat`
Argedava a asigurat la Qalat, în provincia
Zabul, componenta româneasc` a elementului
de comand` [i control, în care a condus
integrat Batalioanele de manevr` 495 [i 2
Infanterie pe timpul execut`rii misiunilor.
Batalionul 2 Infanterie C`lug`reni a fost prima
unitate combatant` care a fost dislocat` în
afara teritoriului na]ional dup` cel de al Doilea
R`zboi Mondial [i care a executat prima
misiune româneasc` sub comand` NATO.
Batalionul 495 Infanterie continu` îndeplinirea
misiunilor în Afganistan pân` la înlocuirea sa
cu Batalionul 280 Infanterie din Foc[ani.
Locotenent Bogdan R~DULESCU
activitatea de conectare a containerului LSS [i
a infirmeriei la sistemul de canalizare [i ap` al
bazei. Amenajarea terenului ob]inut de la
COMKAF, pentru depozitarea tehnicii
române[ti care necesit` executarea unor
lucr`ri de mentenan]` [i adunarea acesteia în
vederea cas`rii sau repatrierii la ordin,
constituie unul din obiectivele ENC. La fel [i
finalizarea demersurilor, la US FOR A Kabul [i
US NSE KAIA, în vederea realiz`rii spa]iilor
destinate ES 2 în cl`direa permanent` a NSE
[i realizarea zonei MWR în campul românesc.

FOC{ANI
Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel
Oprea, le-a mul]umit militarilor pentru modul
cum s-au instruit [i i-a asigurat de tot sprijinul
conducerii ministerului în îndeplinirea
sarcinilor încredin]ate. Am toat` încrederea
în dumneavoastr`, în devotamentul [i
curajul cu care onora]i Jur`mântul militar
[i sunt convins c` ve]i dep`[i, cu eficien]` [i
profesionalism, toate obstacolele [i situa]iile
dificile pe care le presupune un mediu atât
de ostil cum este teatrul de opera]ii din
Afganistan.
Ministrul ap`r`rii na]ionale a apreciat
rezultatele foarte bune ale celor care au
reprezentat, de-a lungul timpului, Batalionul
280 Infanterie Mecanizat` [i s-a declarat
mândru de modul în care lideri importan]i ai
lumii elogiaz` profesionalismul, curajul [i
devotamentul militarilor români. Datorit`
dumneavoastr`, drapelul na]ional este
respectat în teatrele de opera]ii, iar militarul
român a devenit un simbol al profesionalismului.
Dislocarea dumneavoastr`
reprezint` angajamentul prin care România
î[i onoreaz` statutul de a fi un furnizor activ
de securitate. În aceast` misiune extrem de
dificil`, dumneavoastr` sunte]i în prima
linie. În perioada de instruire, a[a cum
spunea [i comandantul batalionului, v-a]i
preg`tit a[a cum ve]i lupta. Prin urmare [ti]i
la ce s` v` a[tepta]i, a ad`ugat ministrul
Oprea.
EVENIMENT
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
BATALIONUL 280 INFANTERIE MECANIZAT~,
GATA DE PLECARE |N TEATRUL DE OPERA}II
Vineri, 13 ianuarie, a avut loc la Foc[ani, în prezen]a ministrului ap`r`rii
na]ionale, Gabriel Oprea, ceremonia de plecare în teatrul de opera]ii din
Afganistan a militarilor Batalionului 280 Infanterie Mecanizat`.
Luni, 16 ianuarie a.c., Pre[edintele
României a promulgat Legea pentru modificarea
[i completarea Legii nr. 384/2006
privind statutul solda]ilor [i grada]ilor
voluntari.
Prin intrarea în vigoare a noii legi,
denumirea de solda]i [i grada]i voluntari este
înlocuit` de cea de solda]i [i grada]i
profesioni[ti, iar vârsta pân` la care militarii
acestei categorii de personal pot lucra în
armat` cre[te de la 45 la 50 de ani. De
asemenea, ca urmare a noilor reglement`ri,
solda]ii [i grada]ii profesioni[ti beneficiaz`, în
condi]iile legii, de locuin]` de serviciu [i locuin]`
de interven]ie, cu scutire de la plata chiriei.
Cunoa[te]i riscurile [i, de aceea, tot
timpul trebuie s` fi]i vigilen]i, de la ac]iunile
de patrulare de-a lungul autostr`zii A1,
pentru men]inerea libert`]ii de mi[care pe
aceast` important` arter` de comunica]ie,
la misiunile de recunoa[tere în aria de
responsabilitate [i cele în care interac]iona]i
cu popula]ia [i cu autorit`]ile locale, a
subliniat ministrul Gabriel Oprea, care le-a
cerut militarilor s`-[i pun` în valoare calit`]ile
de lupt`tori, s` ac]ioneze în baza mandatului
primit, s` dea dovad` de responsabilitate,
profesionalism [i corectitudine în rela]iile de
cooperare [i coordonare cu partenerii [i cu
alia]ii.
Ministrul ap`r`rii na]ionale a eviden]iat
faptul c`, datorit` importan]ei misiunilor [i a
rolului în cadrul angajamentelor interna]ionale,
militarii care ac]ioneaz` în teatrele de
opera]ii au reprezentat [i reprezint` o
prioritate: Cu sprijinul alia]ilor americani,
am luat m`suri pentru cre[terea siguran]ei
militarilor români disloca]i în Afganistan.
Trupele noastre sunt acum dotate cu cel mai
eficient mijloc blindat de transport, vehiculele
tip MRAP, folosite [i de militarii americani.
V` asigur c` r`mânem preocupa]i de
îmbun`t`]irea condi]iilor pentru sporirea
gradului de siguran]` [i protec]ie pe timpul
îndeplinirii misiunilor, pentru primirea
drepturilor personale, cât [i de sprijinirea
familiilor dumneavoastr`.
De asemenea, ministrul
Gabriel Oprea [i-a exprimat
convingerea c` militarii vor fi
la în`l]imea faptelor de arme
ale înainta[ilor [i ale standardelor
pe care, al`turi de
colegii din Armata României,
le-au impus în misiunile
interna]ionale. {tiu c` ve]i
onora Jur`mântul militar [i
drapelul na]ional cu devotament
[i curaj în aceast`
misiune, iar pentru acest
lucru v` asigur de toat`
recuno[tin]a românilor, a mai
ar`tat ministrul ap`r`rii
na]ionale, care le-a mul]umit
în încheierea discursului s`u
familiilor militarilor pentru
sprijinul acordat: V` mul]umesc
pentru în]elegerea [i
pentru suportul moral acordat
militarilor în perioada de
preg`tire a misiunii [i v`
asigur de tot sprijinul meu [i
al echipei de conducere a
ministerului pe timpul cât cei
dragi dumneavoastr` se vor
afla departe de cas`, în
teatrul de opera]ii. {tiu c` nu
v` va fi u[or în absen]a lor,
dar cred cu t`rie c` dragostea dumneavoastr`
[i gândurile bune pe care le ve]i
transmite îi vor ajuta s`-[i men]in` moralul
ridicat [i le va asigura atât de pre]ioasa
lini[te sufleteasc`, necesar` concentr`rii
asupra misiunilor. V` asigur c` obiectivul
nostru principal este acela ca fiecare dintre
cei care î[i iau ast`zi r`mas bun înainte de
dislocarea în teatrul de opera]ii s` se întoarc`
s`n`tos acas` la cei dragi [i s` simt` în
permanen]` solidaritatea Armatei
Românei.
La rândul s`u, comandantul Batalionului
280 Infanterie Mecanizat`, maior Cristinel
Colibaba, a apreciat nominalizarea unit`]ii din
Foc[ani pentru o astfel de misiune drept un
semn de recunoa[tere a valorii, care îi
onoreaz` [i îi oblig` pe militarii din subordine.
Suntem în fa]a unui nou examen, cel mai
dur [i mai complex pentru orice militar. Este
pentru a treia oar` când Batalionul 280
Infanterie Mecanizat` este dislocat în teatrul
de opera]ii din Afganistan, dup` misiunile
încheiate cu brio în 2004 [i 2009. Suntem
capabili s` îndeplinim [i aceast` nou`
misiune. Avem o mare responsabilitate fa]`
3
de ]ar` [i fa]` de poporul din r#ndurile
c`ruia plec`m ast`zi s` ne facem datoria
sub faldurile tricolore ale drapelului de lupt`.
Vom respecta cu sfin]enie ordinul de a nu
l`sa pe nimeni în urm`. Vom fi to]i ca unul,
uni]i [i neclinti]i în hot`rârea de a ne
întoarce acas` pentru a raporta la final:
Afganistan - Misiune îndeplinit`! Fi]i
mândri de noi [i fi]i mândri c` facem parte
din aceea[i familie - familia Armata
României.
La ceremonia militar` [i religioas` au
participat, al`turi de familiile militarilor,
Arhiepiscopul Buz`ului [i Vrancei, Înaltpreasfin]itul
Epifanie, [eful Statului Major
General, general-locotenent {tefan D`nil`,
generali [i ofi]eri din structurile centrale ale
ministerului [i ale categoriilor de for]e ale
armatei, veterani de r`zboi, militari activi [i
în rezerv`, precum [i reprezentan]i ai
autorit`]ilor publice locale. Dup` Apelul
solemn, au avut loc slujba religioas` [i citirea
ordinului de misiune, iar la finalul activit`]ii,
militarii au defilat în aplauzele asisten]ei, pe
acordurile muzicii militare a garnizoanei
Foc[ani.
PRE{EDINTELE ROMÂNIEI A PROMULGAT LEGEA PENTRU MODIFICAREA
{I COMPLETAREA STATUTULUI SOLDA}ILOR {I GRADA}ILOR VOLUNTARI
O alt` reglementare prevede c` solda]ii
[i grada]ii profesioni[ti în activitate, care
se disting prin modul de îndeplinire a
atribu]iilor, preg`tire profesional` [i
comportare demn`, particip`ri la misiuni
în afara teritoriului statului român sau în
cadrul unor activit`]i militare pe teritoriul
]`rii, pot fi înainta]i într-unul din gradele de
frunta[, caporal clasa a III-a, clasa a II-a sau
clasa I, în mod excep]ional, f`r` a fi
condi]iona]i de alte criterii.
Odat` cu intrarea în vigoare a acestei
legi, militarii angaja]i pe baz` de contract,
care au lucrat în armat` anterior datei de
24 decembrie 2006, vor beneficia de
încadrarea în condi]ii deosebite, speciale
[i alte condi]ii a activit`]ii pe care au
desf`[urat-o, conform legisla]iei aplicabile
cadrelor militare în activitate.
Modific`rile [i complet`rile aduse Legii
nr. 384/2006 au la baz` ini]iativa legislativ`
depus` în luna noiembrie 2010, la Camera
Deputa]ilor, de ministrul ap`r`rii na]ionale,
Gabriel Oprea, în calitatea sa de deputat.
Al`turi de ministrul Gabriel Oprea, ini]iativa
legislativ` a fost semnat` de deputa]ii
George Scutaru, Eugen Nicolicea [i Eugen
Bejinariu.
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a sus]inut
pe tot parcursul procesului legislativ, în
Camera Deputa]ilor [i în Senat, necesitatea
adopt`rii urgente a acestor modific`ri ale
legii statutului solda]ilor [i grada]ilor
voluntari, un corp de personal militar
profesionist al Armatei României, care
avea nevoie de un nivel de reglementare
superior, adaptat condi]iilor complexe în
care ace[tia î[i desf`[oar` activitatea, în
vederea asigur`rii cre[terii atractivit`]ii
acestei profesii, a motiva]iei acestei
categorii de personal pentru participarea
la misiuni în afara teritoriului statului
român, precum [i pentru crearea unui
statut cât mai apropiat de cel al cadrelor
militare în activitate.

4
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
În aceast` zi cu o semnifica]ie deosebit`
pentru Centrul 48 Comunica]ii [i Informatic`
Strategice, ministrul ap`r`rii na]ionale
Gabriel Oprea a adresat felicit`ri personalului
activ [i în rezerv` al unit`]ii, cu ocazia
\mplinirii a celor [apte decenii de activitate.
Cu prilejul anivers`rii Centrului, continuator
al activit`]ii Regimentului 4 Transmisiuni,
v` felicit din toat` inima pentru rezultatele
ob]inute, iar gândurile mele de pre]uire
[i respect se îndreapt`, totodat`, c`tre to]i cei
care, de-a lungul celor [apte decenii, au înnobilat
prin activitatea lor istoria unit`]ii, a
transmis ministrul Gabriel Oprea, îndemnându-i
pe speciali[tii în comunica]ii [i informatic`
ai unit`]ii s` r`mân` permanent
conecta]i la nout`]ile în domeniu în beneficiul
realiz`rii [i exploat`rii sistemului
strategic de comunica]ii [i informatic` al
Armatei României, compatibil [i interoperabil
cu cel al Alian]ei Nord-Atlantice.
Totodat`, ministrul Gabriel Oprea le-a
urat mult succes militarilor Modulului de
AGENDA SQPTQM~NII
CENTRUL 48 COMUNICA}II {I INFORMATIC~
STRATEGICE A ÎMPLINIT 70 DE ANI
Andreea CRISTIAN
Mar]i, 10 ianuarie, la Otopeni, a avut loc ceremonia de s`rb`torire
a 70 de ani de la înfiin]area Centrului 48 Comunica]ii [i Informatic`
Strategice, precum [i cea de plecare în Afganistan a Modulului de
comunica]ii dislocabil DCM „E”, constituit [i preg`tit de aceast`
unitate etalon a Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii.
Sâmb`t`, Sâmb`t`, Sâmb`t`, 14 14 ianuarie, ianuarie, la
la
Divizionul Divizionul 150 150 150 Rachete
Rachete
Navale, Navale, s-a s-a desf`[urat
desf`[urat
ceremonia ceremonia prilejuit` prilejuit` de
de
împlinirea împlinirea a a 20 20 de de ani ani de
de
la la înfiin]area înfiin]area unit`]ii.
unit`]ii.
Ministrul ap`r`rii na]ionale,
Gabriel Oprea, a transmis un mesaj
de felicitare, în care a apreciat
faptul c` aceast` perioad` relativ
scurt` de existen]` a unit`]ii a fost
plin` de realiz`ri profesionale pentru
întregul personal al divizionului.
Continuând tradi]iile Divizionului
150 Vedete Purt`toare de
Rachete, unitatea dumneavoastr` a
avut ca nucleu valorile [i tradi]iile
marin`re[ti ale racheti[tilor navali [i a
ob]inut, de-a lungul timpului, rezultate
bune [i foarte bune atât pe timpul
procesului de instruire, cât [i în
misiunile încredin]ate, prin planificarea,
preg`tirea, desf`[urarea [i
evaluarea ac]iunilor militare, a
eviden]iat ministrul ap`r`rii na]ionale.
În cei 20 ani de activitate, echipajele
navelor dumneavoastr` au
comunica]ii dislocabil DCM „E” care au
primit ordinul pentru executarea unei misiuni
specifice în zona de responsabilitate
din Afganistan. Sunte]i preg`ti]i, ast`zi, s`
îndeplini]i noi misiuni [i v` asigur c` sunt
cu gândul [i cu sufletul al`turi de dumnea-
voastr`, acum, la plecarea în misiune în
teatrul de opera]ii din Afganistan, a transmis
ministrul Oprea, care i-a îndemnat pe militari
s` lucreze în echip`, conform procedurilor
stabilite, pentru a avea garan]ia îndeplinirii
irepro[abile a sarcinilor complexe de asigurare
a comunica]iilor necesare conducerii
eficiente a efectivelor române[ti din Afganistan
[i de realizare a interoperabilit`]ii cu
partenerii [i alia]ii no[tri.
{eful Statului Major General, generallocotenent
{tefan D`nil`, a decorat Drapelul
de lupt` al Centrului 48 Comunica]ii [i Informatic`
Strategice cu Emblema de Onoare a
Statului Major General apreciind c` în cele
[apte decenii de existen]`, unitatea a asigurat
constant suportul tehnic necesar conducerii
la nivel strategic a Armatei României,
parcurgând mai multe etape de transform`ri
structural-func]ionale menite s` men]in`
statutul de unitate avangardist` în acest
domeniu de vârf.
În cadrul ceremoniei, comandantul
Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii,
general de brigad` Ion Cer`ceanu,
a prezentat Ordinul de misiune al CCI pentru
introducerea în teatrul de opera]ii Afganistan
a Modulului dislocabil de comunica]ii
„E”, în perioada ianuarie-august 2012, [i le-a
urat militarilor deplin succes în îndeplinirea,
la cele mai înalte standarde profesionale, a
importantei misiuni ce le revine: S`
reprezenta]i cu demnitate [i onoare
Armata României [i s` v` întoarce]i
cu to]ii s`n`to[i acas`, la încheierea
misiunii!
Ceremonia s-a încheiat cu oficierea
serviciului religios de un sobor
de preo]i militari [i cu vizitarea
Muzeului Comunica]iilor [i Informaticii,
care cuprinde o expozi]ie fotodocumentar`
[i o expozi]ie de tehnic`
[i carte veche. La eveniment au
participat familiile militarilor, cadre
militare active, în retragere [i în
rezerv`, veterani de r`zboi, precum
[i reprezentan]i ai administra]iei
publice locale.
ANIVERSARE LA DIVIZIONUL
150 RACHETE NAVALE
desf`[urat toate tipurile de misiuni,
au executat trageri cu toate categoriile
de armament [i au parcurs
peste 50.000 de mile marine. A]i
dovedit c` sunte]i bine preg`ti]i, c`
v` îndeplini]i misiunile cu profe-
sionalism [i am convingerea c` [i
în viitor ve]i ac]iona, cu devotament
[i determinare, pentru atingerea
standardelor [i obiectivelor de
performan]` stabilite în arhitectura
For]elor Navale Române, a subliniat,
în mesajul s`u, ministrul
Gabriel Oprea.
Pe parcursul celor dou` decenii
de existen]`, divizionul,
comandat în prezent de comandorul
Victor Gîdiu]`, a participat
cu nave la peste 60 de aplica]ii [i
exerci]ii, majoritatea cu trageri de
lupt`, din care 21 cu participare
interna]ional`. De asemenea, unitatea
a fost prezent` în 12 aplica]ii
cu lans`ri reale de rachete din care
[ase lans`ri, în comun, de pe nave
[i Instala]ii Mobile de Lansare.
La 10 ianuarie 1942, prin Decretul
nr. 199 din 21.01.1942 [i Ordinul
M.St.M. nr. 18210 din 14.01.1942
se înfiin]eaz` Regimentul 4 Transmisiuni
în garnizoana Alexandria. În timpul celui
de Al Doilea R`zboi Mondial, Regimentul
4 Transmisiuni a concentrat, instruit [i
transmis pe front 16 unit`]i [i subunit`]i de
transmisiuni pentru asigurarea leg`turilor
la diferite e[aloane. În cei trei ani [i jum`tate
de campanie, pe fronturile din est [i
din vest, transmisioni[tii Regimentului 4
au înscris fapte nepieritoare de eroism [i
sacrificii, au fost distin[i cu numeroase
ordine [i medalii române[ti [i str`ine, dându-[i
jertfa suprem` pentru îndeplinirea
misiunilor.
La 10 ianuarie 2002, prin Decretul
Preziden]ial nr. 2 din 08.01.2002, Drapelul
de lupt` al Regimentului 48 transmisiuni
a fost decorat cu Ordinul Na]ional „Pentru
Merit" în grad de Cavaler.
Ca o dovad` a recunoa[terii nivelului
de preg`tire [i competen]ei profesionale
a personalului Centrului 48 Comunica]ii
[i Informatic` Strategice, unitatea a fost
desemnat` în anul 2010 s` înfiin]eze [i
s` asigure opera]ionalizarea unui modul
de comunica]ii dislocabil – DCM „E" NATO
al Batalionului 2 din cadrul Agen]iei pentru
servicii ale sistemelor de comunica]ii [i
informatice (NCSA).
În cadrul ceremoniei, au fost
înmânate plachete [i medalii aniversare,
iar cei invita]i au avut posibilitatea
de a vizita navele purt`toare
de rachete (Zborul, Pesc`ru[ul
[i L`stunul) [i tehnica din
dotarea unit`]ii (Instala]ii Mobile
de Lansare, autospeciale de decontaminare
a personalului, terenului,
tehnicii [i echipamentului, autoturismul
de cercetare radia]ii [i
chimic`, precum [i racheta de
exerci]iu P 21, folosit` la antrenamente
[i exerci]ii specifice).
La ceremonie au participat,
al`turi de fo[ti comandan]i ai unit`]ii,
loc]iitorul [efului Statului
Major al For]elor Navale, contraamiral
de flotil` Cristea Cuco[el,
comandantul Flotei, contraamiral
de flotil` Alexandru Mîr[u, [eful
instruc]iei [i doctrinei din SMFN,
contraamiral de flotil` Corneliu
Bocai, [i comandantul Bazei Logistice
Navale, contraamiral de flotil`
Dan H`ulic`.

Observatorul militar
AGENDA SQPTQM~NII Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012) 5
www.presamil.ro
LEG~MÂNT DE CREDIN}~
FA}~ DE }AR~
Irina-Mihaela NEDELCU
Pentru Pentru tinerii tinerii tinerii care care au au optat optat optat s` s` îmbrace îmbrace haina haina militar`, militar`, ziua ziua ziua de de 14 14 14 ianuarie ianuarie
ianuarie
2012 2012 a a fost fost una una foarte foarte important`, important`, pe pe care, care, care, sigur sigur sigur, sigur sigur , nu nu o o vor vor vor uita uita indiferent indiferent
indiferent
unde unde via]a via]a via]a le le va va purta purta purta pa[ii. pa[ii. Tinerii Tinerii Tinerii au au au depus depus depus Jur`mântul Jur`mântul militar militar dup` dup` ce
ce
au au au parcurs parcurs parcurs un un program program program de de instruire instruire de de opt opt s`pt`mâni, s`pt`mâni, în în care care s-au s-au preg`tit
preg`tit
pentru pentru pentru a-[i a-[i forma forma [i [i [i dezvolta dezvolta dezvolta deprinderile deprinderile necesare necesare protec]iei protec]iei protec]iei individuale,
individuale,
ducerii ducerii luptei, luptei, mânuirii mânuirii armamentului armamentului [i [i echipamentului echipamentului din din dotare, dotare, dar dar [i
[i
cele cele de de specialitate, specialitate, specifice specifice specifice armelor armelor din din care care vor vor face face face parte.
parte.
În [ase institu]ii militare, solda]ii seriei
noiembrie 2011 au depus jur`mântul fa]`
de ]ar`. Cu acest prilej, ministrul ap`r`rii
na]ionale, Gabriel Oprea, le-a transmis:
Depunerea jur`mântului de credin]` fa]` de
]ar` este un moment de referin]` din via]a
dumneavoastr`, din via]a tuturor celor care
au ales s` poarte cu demnitate haina militar`,
pentru a servi cu onoare [i devotament Patria
sub drapelul tricolor.
Acest eveniment va r`mâne pentru
dumneavoastr` ca un reper moral la care v`
ve]i raporta cu mândrie în tot ceea ce ve]i
face de acum înainte, în cariera armelor.
Intrând în Armata României nu v-a]i ales
doar o meserie pe care trebuie s-o îndeplini]i
cu credin]`, ci v-a]i asumat o misiune pe cât
de dificil`, pe atât de onorant`.
Un gest simbolic, dar înc`rcat de adânci
semnifica]ii. Asta [i pentru c`, atunci când
serviciul militar era obligatoriu, se spunea c`
tinerii devin b`rba]i doar dup` îndeplinirea
stagiului militar. Reperele s-au schimbat, dar
vârstnicii înc` mai cred în aceast` veche
zical`. Poate [i de aceea, la astfel de
evenimente, particip` nu numai p`rin]i, fra]i
sau surori, dar [i bunici. Ace[tia din urm`
sunt parc` mai emo]iona]i decât nepo]ii, pe
care îi caut` cu privirea printre câteva zeci
de tineri alinia]i în front, în uniform`. Pe ei,
de multe ori, solemnitatea unei asemenea
clipe îi duce cu gândul în trecut. Pentru unii
este [i un prilej de mândrie, deoarece
consider` institu]ia militar` un pilon de baz`
în societate [i se bucur` c` un reprezentant
al familiei lor a optat s` intre în armat`. Ast`zi,
tinerii î[i aleg o carier` militar` pentru a
urma o tradi]ie de familie sau pentru c` le
place s` lucreze într-un sistem caracterizat
prin ordine [i disciplin`. Mul]i vin în armat`
[i pentru c`, în aceste vremuri, institu]ia
militar` le ofer` o stabilitate mai mare fa]`
de alte locuri de munc`.
Solda]ii [i grada]ii voluntari reprezint`,
pentru armata român`, o resurs` uman`
foarte important`. Militarii care au depus
jur`mântul sâmb`t` s-au instruit timp de
opt s`pt`mâni, în prima etap` a preg`tirii
lor, cea a modulului instruc]iei individuale
de baz`. Având în vedere acest fapt, ministrul
Gabriel Oprea a subliniat, \n mesajul transmis,
c`, în ceea ce-i prive[te, a[tept`rile
conducerii MApN sunt mari: Trebuie s`
deveni]i acei militari profesioni[ti ai unei
armate moderne, adaptat` timpului nostru
[i integrat` în cea mai puternic` alian]`
militar` – NATO.
Adresându-se familiilor militarilor,
ministrul ap`r`rii na]ionale a men]ionat: V`
mul]umim pentru sprijinul pe care îl acorda]i
fiicelor [i fiilor dumneavoastr` care ast`zi î[i
pecetluiesc prin jur`mântul sacru statutul de
militar în Armata României [i cont`m, în
continuare, pe suportul de care ace[ti tineri
au nevoie pentru împlinirea unei frumoase
cariere în armat`.
Tinerilor militari, ministrul le-a urat mult
succes în tot ceea ce vor întreprinde,
cerându-le s` nu uite c` de seriozitatea cu
care vor ac]iona în unit`]ile la care vor fi
repartiza]i depinde întreaga lor carier`, dar
[i modul în care este v`zut`, în societatea
româneasc` [i în lume, întreaga familie a
Armatei României.
La ceremonii au participat reprezentan]i
ai structurilor centrale din MApN, oficialit`]i
locale, membri ai familiilor celor care,
începând cu 14 ianuarie, au intrat în familia
Armatei României.
CHITILA
74 de solda]i voluntari [i doi ofi]eri forma]i pe
filiera indirect`, care vor fi repartiza]i în unit`]i din
subordinea Comandamentului Logistic Întrunit, au
depus jur`mântul la {coala de Aplica]ie pentru
Logistic` Gene-
CRAIOVA
ral Constantin
Zaharia. Au participat
la eveniment
fo[ti comandan]i
ai [colii,
ofi]eri în rezerv`
sau retragere
care au lucrat
în domeniul
logisticii, reprezentan]i
ai structurilor
centrale
ale MApN. Din
partea CLÎ, a fost
al`turi de militari
[eful de stat major, colonel Ivan R`ileanu.
Comandantul [colii, colonel Milu]` Orheanu, le-a spus militarilor c`, prin
jur`mântul rostit, fiecare dintre ei se leag` sacru cu armata, cu trecutul,
prezentul [i viitorul Patriei: Din toate p`r]ile v` privesc plini de emo]ie [i de
încredere ochii bunicilor, p`rin]ilor, fra]ilor, surorilor, prietenilor, so]iilor [i
iubitelor, care poart` în suflete mesaje de bine [i de la alte fiin]e dragi
dumneavoastr`. I-a mai îndemnat ca, oriunde se vor afla de acum înainte, s`
dovedeasc` ata[ament profund pentru interesele vitale ale poporului roman,
ale institu]iilor sale fundamentale, s` nu fac` lucruri care [tirbesc onoarea
unui adev`rat militar [i a armatei. De asemenea, le-a recomandat s` nu se
plece în fa]a piedicilor care, inevitabil, le vor sta la un moment dat în cale, s` nu
uite c` puterea de a învinge greut`]ile st` în credin]a [i voin]a fiec`ruia.
Dup` depunerea jur`mântului, to]i cei prezen]i au urm`rit [i admirat
exerci]iul demonstrativ de tip drill-team executat de militarii Regimentului 30
Gard` Mihai Viteazul, a c`rui fanfar` a acompaniat defilarea trupelor ce a
avut loc în finalul ceremoniei. (I.M.N)
MANGALIA
Ceremonia
de depunere a
jur`mântului
militar a avut
loc la {coala
de Aplica]ie a
For]elor NavaleViceamiral
Constantin
B`lescu. Al`turi
de tinerii marinari au fost p`rin]i, rude [i prieteni. Au participat
reprezentan]i ai conducerii MApN, ai autorit`]ilor publice locale,
loc]iitorul [efului SMFN, contraamiral de flotil` Cristea Cuco[el,
comandantul flotei, contraamiral de flotil` Alexandru Mîr[u, actuali
[i fo[ti comandan]i de mari unit`]i [i unit`]i, membri ai asocia]iilor
cadrelor militare în rezerv` [i retragere, veterani de r`zboi.
Cu ocazia desf`[ur`rii acestui eveniment, {coala de Aplica]ie
a For]elor Navale Viceamiral Constantin B`lescu a organizat Ziua
Por]ilor Deschise.
Maior Daniel OAIE
BOBOC
La {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene Aurel Vlaicu, au rostit
jur`mântul de credin]` fa]` de ]ar` 19 militari care urmeaz` cursul de
formare a solda]ilor voluntari, specialit`]ile rachete [i artilerie antiaerian`
[i radioloca]ie. Le-au fost al`turi în acest moment deosebit de important
pentru devenirea lor ca militari, rude, prieteni precum [i invita]i din cadrul
Statului Major al For]elor Aeriene.
Însemnele depunerii jur`mântului militar au fost înmânate fiec`rui
militar de colonelul Nicu[or }acu, [eful Sec]iei Educa]ie, Cultur` [i Sport
din cadrul SMFA, [i de comandorul Emil Cimpoca, loc]iitorul
comandantului {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene Aurel Vlaicu.
C`pitan Robert BOCAN
La sediul Batalionului instruc]ie
comunica]ii [i informatic` Fra]ii
Buze[ti din Craiova au rostit
cuvintele sacre ale leg`mântului
suprem 44 de solda]i voluntari care
s-au instruit, timp de opt s`pt`mâni,
în Centrul de Instruire pentru Comunica]ii
si Informatic` Decebal.
La festivitate, au participat, pe
lâng` rudele militarilor, comandantul
Comandamentului Comunica]iilor
[i Informaticii, general de brigad` Ion Cer`ceanu, comandantul unit`]ii în care militarii
s-au instruit, dar [i comandan]i ai unit`]ilor militare din Craiova. A fost prezent [i |.P.S. Irineu,
arhiepiscop al Craiovei [i mitropolit al Olteniei, fo[ti comandan]i ai unit`]ii, cadre militare în
activitate, în rezerv` [i în retragere, reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale [i ai unor
institu]ii de prestigiu din municipiul Craiova.
În continuarea ceremoniei, în cazarma unit`]ii s-a desf`[urat Ziua Por]ilor Deschise. În
cadrul acestei activit`]i au fost prezentate condi]iile de cazare, hr`nire, s`lile de preg`tire
militar` general` [i de specialitate, baza sportiv`, precum [i facilit`]ile de relaxare [i petrecere
a timpului liber.
C`pitan Daniel {ERBAN
CARACAL
În cazarma Batalionului 1 Instruc]ie Olt au depus jur`mântul
124 de solda]i. Din partea SMFT, la eveniment a participat
colonelul Viorel Brat, [ef Sec]ie Instruc]ie For]e Sprijin. Au mai
fost prezen]i colonelul Tudoric` Marin, comandantul {colii de
Aplica]ie pentru Unit`]i Lupt` Pite[ti, [i colonelul Stelian Pantazi,
comandantul Centrului de Instruire a Infanteriei [i Vân`torilor
de Munte F`g`ra[. Ca de fiecare dat` în astfel de ocazii, al`turi
de militari [i de familiile acestora, au fost prezen]i reprezentan]i ai
administra]iei locale de stat, veterani de r`zboi, cadre militare
din MApN [i MAI care î[i desf`[oar` activitatea în garnizoan`.
Plutonier-adjutant Daniel CHIREA
SIBIU
Solda]ii voluntari care s-au preg`tit în Centrul de Instruire pentru
Artilerie Terestr` [i Artilerie Antiaerian` Ioan Vod` au depus jur`mântul
la {coala de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin de Lupt` General
Eremia Grigorescu. La eveniment au participat, al`turi de personalul
unit`]ii, arhiepiscopul Sibiului [i mitropolitul Ardealului, Î.P.S.
Lauren]iu Streza, reprezentan]ii e[aloanelor superioare, ai mediului
universitar [i ai administra]iei locale de stat, precum [i cadre în rezerv`
[i în retragere. Dup` alocu]iunile invita]ilor, soldatul voluntar Nicolae
O]`t a exprimat, în numele s`u [i al colegilor, sentimentele deosebite
pe care le-au tr`it la acest important moment din devenirea lor ca
militari. Ceremonia, condus` de colonelul Laurean-Georgel Oprean,
comandantul Centrului de Instruire pentru Instruire Artilerie
Terestr` [i Artilerie Antiaerian` Ioan Vod`, a cuprins un exerci]iu
demonstrativ de
instruc]ie de front,
un scurt program
artistic, oferit de
Fanfara Militar` a
Garnizoanei Sibiu,
[i s-a încheiat cu
defilarea militar`.
Maior Marius
COROBAN~

6
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
INSTRUC}IE
EVALUARE COMPLEX~
LA CENTRUL DE OPERA}II AERIENE
În În luna luna luna decembrie decembrie 201 2011, 201 1, o o o echip` echip` de de speciali[ti speciali[ti speciali[ti de de la la SHAPE
SHAPE
a a executat executat executat evaluarea evaluarea evaluarea tehnic`, tehnic`, de de tip tip TECHEV TECHEVAL, TECHEV AL, la la Centrul Centrul de de
de
Control Control Control [i [i Raportare Raportare (CRC) (CRC) din din cadrul cadrul Centrului Centrului de de Opera]ii Opera]ii
Opera]ii
Aeriene Aeriene Aeriene (AOC), (AOC), care care apar]ine apar]ine Statului Statului Major Major al al For]elor For]elor Aeriene. Aeriene.
Aeriene.
Standarde ridicate
Activitatea, deosebit de laborioas` [i important`,
face parte din complexul de activit`]i
de monitorizare a st`rii tehnice a pozi]iilor
Sistemului NATO de Ap`rare Aerian` cu Baza
la Sol (NADGE) cuprinse în ordinul de lupt` al
SACEUR (Supreme Allied Commander Europe).
Evaluarea a vizat, în esen]`, urm`toarele
domenii: rolul [i responsabilit`]ile pozi]iei CRC;
organizarea, managementul [i controlul
mentenan]ei; nivelul de încadrare cu personal
[i calificarea acestuia; existen]a planurilor
pentru executarea programului de mentenan]`
atât pentru timp de pace, cât [i pentru situa]ii
de criz` [i r`zboi; starea echipamentelor
esen]iale [i parametrii de performan]` ai
acestora; organizarea aprovizion`rii cu piese de
schimb [i materiale; starea fizic` a infrastructurii
pozi]iei CRC.
Astfel, dup` ce în perioada 19 - 26 iunie 2011
s-a marcat intrarea în programul de evaluare
tactic` (TACEVAL) al SHAPE (Supreme
Headquarters Allied Powers Europe) printr-o
examinare de tip STARTASSESS, CRC din
cadrul AOC devine prima structur` a Armatei
În mesajul adresat militarilor deta[amentului,
ministrul ap`r`rii na]ionale,
Gabriel Oprea, le-a urat mult succes pe
timpul îndeplinirii misiunii: Am încredere în
capacitatea dumneavoastr` de a v` pune în
valoare cuno[tin]ele, de a interac]iona [i
coopera atât cu militarii Alian]ei, cât [i cu
cei afgani, pentru a duce la bun sfâr[it
misiunea încredin]at`. V` cer s` preg`ti]i cu
seriozitate toate misiunile primite, s` fi]i
disciplina]i [i corec]i cu militarii pe care îi
instrui]i, utilizând for]a exemplului personal,
s` respecta]i procedurile de lucru [i
instruc]iunile primite. Ac]iona]i în toate
situa]iile cu calm [i în]elegere, gândind în
am`nunt la fiecare detaliu, urm`rind
posibilele riscuri [i amenin]`ri. Voi fi
României evaluat` complet, tactic [i tehnic, în
acela[i an. Pe timpul ac]iunii, echipa, format`
din doi evaluatori, unul apar]inând For]elor
Aeriene ale Spaniei, iar cel`lalt din cadrul
For]elor Aeriene ale Germaniei, a testat
capacitatea [i nivelul de preg`tire a pozi]iei CRC
pentru îndeplinirea misiunilor care îi revin în
cadrul Sistemului NATO Integrat de Ap`rare
Aerian` (NATINADS).
Aspectele privind starea fizic` a infrastructurii
pozi]iei CRC au fost testate inclusiv
prin verificarea posibilit`]ii de func]ionare
cu alimentare de la re]eaua electric` industrial`
sau de la generatoarele de rezerv`,
prin comutarea acestora având echipamen-
tele în sarcin`. Au fost verificate posibilit`]ile
de asigurare a nevoilor de transport [i de
asigurare a combustibililor [i materialelor
necesare pentru îndeplinirea de misiuni din
întreg spectrul corespunz`tor CRC din
cadrul AOC. Capacitatea de asigurare a
nevoilor de mentenan]` pentru echipamentul
dispus în pozi]ia de dislocare permanent`
a Centrului de Opera]ii Aeriene,
precum [i celor dispuse la distan]` a fost
testat` riguros pe baza planurilor existente
[i a cerin]elor NATO.
Colonel ing. Gheorghe DUMITRESCU
ECHIPE DE INSTRUCTORI PENTRU AFGANISTAN
Joi, 12 ianuarie, la sediul Batalionului 341 Infanterie din garnizoana
Topraisar, aflat în subordinea Brig`zii 9 Mecanizat` M`r`[e[ti, a avut loc
ceremonia de plecare în teatrul de opera]ii din Afganistan a Echipei de
instructori din cadrul {colii de tancuri afgane, a Echipei de instructori pentru
{coala de subofi]eri ANA [i a Echipei de instructori în cadrul Batalionului de
instruire func]ii specializate, structuri ce vor intra în componen]a celui de-al
XVII-lea Deta[ament ANA Training, în aceast` lun`.
permanent cu sufletul al`turi de dumneavoastr`,
cei care pleca]i acum în misiune, [i
voi avea grij`, împreun` cu conducerea
armatei, ca familiile dumneavoastr` s` fie
sprijinite în rezolvarea problemelor ce pot
ap`rea. V` mul]umesc pentru curajul,
devotamentul [i profesionalismul de care da]i
dovad`, v` doresc succes în misiunea
încredin]at` [i s` v` întoarce]i în ]ar`, cu
to]ii, s`n`to[i.
Ceremonia a debutat cu primirea
onorului [i trecerea în revist` a trupelor de
generalul de brigad` Vasile Hermeneanu,
comandantul Brig`zii 9 Mecanizat`
M`r`[e[ti, [i a continuat cu desf`[urarea
Apelului solemn, prezentarea ordinului de
misiune [i oficierea serviciului religios.
O echip` profesionist`
Personalul care asigur` sprijinul tehnic al
func]ion`rii echipamentelor [i instala]iilor CRC
s-a dovedit preg`tit conform cerin]elor.
Aprecierile evaluatorilor NATO, în marea majoritate
superlative, au fost binemeritate de fiecare
participant la aceast` activitate.
Prin modul în care a preg`tit evaluarea [i
s-a achitat de responsabilit`]ile care îi revin pe
timpul TECHEVAL, AOC a stabilit [tacheta la
un nivel ridicat. Relevante din acest punct de
vedere sunt concluziile cu care se încheie raportul
întocmit de echipa de examinare: Echipamentul
de pe pozi]ie a fost g`sit în condi]ie tehnic`
excelent`. Acesta poate fi întrebuin]at [i func]ioneaz`
în limitele specifica]iilor de performan]`.
Echipa de evaluare a fost sprijinit` [i a cooperat
excelent cu personalul care î[i desf`[oar`
activitatea în pozi]ie. Personalul formeaz` o
echip` profesionist`, dedicat` [i motivat`.
Ca [i în cazul STARTASSESS, TECHEVAL
a scos în eviden]` profesionalismul
personalului care î[i desf`[oar`
activitatea în compartimentul Sprijin
Tehnic, f`r` de care activitatea CRC
[i îndeplinirea misiunilor ce revin
acestei structuri nu ar fi posibil`. S-a
distins, [i de aceast` dat`, locotenentcolonelul
ing. Ion Grujdin, un
specialist de înalt` clas`, un vâlcean
pentru care cuvântul dat [i lucrul de
La eveniment au participat, al`turi de familiile
militarilor, reprezentan]i ai Statului Major General
[i ai Statului Major al For]elor Terestre, precum
[i ofi]eri din cadrul Diviziei 2 Infanterie Getica [i
Brig`zii 9 Mecanizat` M`r`[e[ti.
Cei 31 de militari selec]iona]i din structurile
subordonate SMFT se vor afla sub
comanda locotenent-colonelului Daniel
calitate sunt profesiune de credin]`. I s-au al`turat,
a[a cum st` bine unei echipe de tehnicieni
cu mul]i ani de lucru în comun, locotenen]icoloneii
ing. Viorel Popa, Lauren]iu Avram,
Ioan Popa, c`pitanul ing. Florin {oica, locotenentul
Ciprian Mu[at, precum [i al]i speciali[ti.
Potrivit concep]iei SHAPE, evenimentele
TECHEVAL se succed la intervale de trei ani.
Astfel, urm`toarea evaluare TECHEVAL a
CRC/AOC se va desf`[ura, în func]ie [i de
disponibilitatea For]elor Aeriene Române, cel
mai probabil în anul 2014.
Bîzgan [i vor avea ca principal` misiune
planificarea, organizarea [i desf`[urarea
instruirii militarilor Armatei Na]ionale Afgane
din provincia Kabul. Defilarea militarilor din
cadrul deta[amentului, în acordurile muzicii
militare a For]elor Navale din garnizoana
Constan]a, a încheiat ceremonia desf`[urat`
în unitatea de la Topraisar.

INSTRUC}IE
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
UNITATEA DIN UMBRA SUCCESULUI FREGATELOR
C`pitan Constantin PI{TEA
constantin.pistea@presamil.ro
Centrul Centrul 338 338 Mentenan]`
Mentenan]` Mentenan]` Tehnic` ehnic` Naval` Naval` asigur` asigur` logistic
logistic
toate toate toate unit`]ile unit`]ile unit`]ile din din For]ele For]ele Navale. Navale. Fie Fie c` c` c` este este vorba vorba de
de
plecarea plecarea fregatelor fregatelor fregatelor în în misiuni misiuni interna]ionale, interna]ionale, de de de trageri trageri de de
de
lupt` lupt` sau sau de de de executarea executarea Între]inerii Între]inerii Tehnice ehnice Periodice,
Periodice,
unitatea unitatea unitatea cu cu specific specific logistic logistic se se achit` achit` achit` cu cu succes succes de de sarcini.
sarcini.
Misiuni
de reprezentare
La fiecare întoarcere în port a unei
fregate, speciali[tii Centrului 338 Mentenan]`
Tehnic` Naval` zâmbesc. Au fost [i ei
acolo, în Marea Mediteran` sau oriunde a
Centrul 338 Mentenan]` Tehnic` Naval` a împlinit 30 de ani, pe 1
ianuarie 2012. De-a lungul celor 30 de ani, unitatea [i-a câ[tigat locul
[i respectul în For]ele
Navale, spune comandorul
Lucian Bulgaru,
numit la comanda unit`]ii
în 2011. Totodat`, comandantul
î[i exprim`
speran]a ca unitatea
s`-[i men]in` prestigiul.
Când mergem la nave,
lumea se uit` la noi ca la
ni[te speciali[ti care vin
s` fac` peste ceea ce
pot ei.
ajuns nava. M`car cu gândul. Iar acum, c`
de pe Regele Ferdinand sau Regina Maria se
vede din nou Constan]a, satisfac]ia profesioni[tilor
atinge o culme greu de în]eles pentru
cineva din exterior. Cu mâinile lor s-au
asigurat c` tehnica de pe nav` func]ioneaz`
irepro[abil, iar revenirea în port f`r` probleme
înseamn` misiune îndeplinit` nu doar
pentru fregat`, ci [i pentru Centru.
În 2011, Fregata M`r`[e[ti a participat
la Certex Breeze, Fregata Regele Ferdinand,
la Unified Protector, iar Fregata Regina
Maria, la Active Endeavour. Prin tipicul ei,
aceasta este o unitate de asigurare a
sprijinului [i a suportului logistic pentru
toate unit`]ile din subordinea For]elor Navale,
spune comandantul Centrului 338,
comandor Lucian Bulgaru. S` preg`te[ti întrun
an trei fregate pentru misiuni
interna]ionale este un lucru mare. În plus,
M`r`[e[ti-ul [i Corveta 264 au fost implicate
în Blackseafor, o alt` misiune de reprezentare
foarte important` pentru For]ele Navale. De
asemenea, [i Nava-[coal` de Suport Logistic
pentru Fregate a fost preg`tit` pentru o
eventual` misiune interna]ional`, iar Nava-
[coal` Mircea a plecat, ca de obicei, în mar[ul
anual de instruc]ie, ceea ce a implicat o alt`
misiune dus` la cap`t cu succes de speciali[tii
Centrului 338, care, în privin]a navelor, au grij`
de tot ce înseamn` preg`tirea tehnicii, a
instala]iilor [i a navelor ca platforme.
Singura unitate
din marin`
care execut` ITP
Unitatea trebuie v`zut` ca una care st`
în spate, dar care are în responsabilitate tot
ce înseamn` preg`tirea tehnicii atât pentru
partea de zi cu zi, cât [i pentru partea de
exerci]ii, misiuni, precizeaz` comandorul
Lucian Bulgaru. Pentru Litoralul sau
Vectorul, tot Centrul 338, prin sec]iile sale, a
avut grij` în 2011 ca
lans`rile de torpile
[i rachete s` se desf`[oare
f`r` sincope
din punctul de vedere
al asigur`rii armamentului
[i a tehnicii.
{i tot în privin]a
exerci]iilor
interne, rachetele
pentru ap`rarea apropiat`
antiaerian`
Strela au fost [i vor
fi în continuare asigurate
de Centrul
338, unitate unicat
în For]ele Navale
Române, datorit`
faptului c` este singura
care execut`
Între]inerea Tehnic` Periodic` (ITP) a
mijloacelor auto din marin`. De asemenea,
pe baza unui plan aprobat, tot la Centrul 338
î[i fac ITP-ul [i alte ma[ini, ale unit`]ilor de
for]e terestre sau aeriene din Dobrogea.
Locotenent-colonelul
Marius Secrieru (foto
stânga, al`turi de un
subordonat) este mul-
]umit de faptul c` personalul
sec]iei sale,
cea mai mare din compunerea
Centrului 338
Mentenan]` Tehnic`
Naval`, reu[e[te s`-[i
îndeplineasc` la nivel
înalt misiunile.
Pentru 2012, se au în vedere misiunile
interna]ionale în care sunt implicate For]ele
Navale, iar elementul pe care comandantul
Centrului 338 dore[te s`-l scoat` în eviden]`
este acela c`, pentru prima dat`, o fregat`
(Regele Ferdinand) va fi preg`tit` s` ac]ioneze
\ntr-o misiune de lung` durat` cu
elicopter la bord. Acest lucru va implica
suportul necesar pentru asigurarea insta-
7
la]iei menite s` deserveasc` elicopterul. De
asemenea, tot pentru anul în curs, se
urm`re[te cel pu]in men]inerea nivelului de
suport logistic pentru celelalte unit`]i care nu
particip` la misiuni interna]ionale. Pe partea
de auto se simte nevoia unei cre[teri a
sus]inerii. Ne place sau nu, planul auto are
un aport mare la suportul logistic pentru toate
unit`]ile, spune comandantul Centrului 338
Mentenan]` Tehnic` Naval`, care va
urm`ri, în acela[i timp, [i men]inerea
nivelului de instruire a personalului.
Cu mândrie,
despre subordona]i
{ef peste cea mai mare sec]ie din compunerea
Centrului 338 este locotenent-colonelul
Marius Secrieru. Tot ce func]ioneaz` cu
electroni se repar` aici, rezum` locotenentcolonelul
Secrieru misiunea sec]iei, compus`
în principal din personal civil. Decanul de vârst`
are 62 de ani, iar cel mai tân`r, 32. To]i sunt
foarte pricepu]i, iar semn al profesionalismului
lor este faptul c`, în ultimele misiuni
interna]ionale, un electronist de la Centrul 338
a fost deta[at pe fregate. Cristinel D`bîrlianu,
Daniel Iftime [i maistrul militar principal Sergiu
Panainte sunt doar trei dintre cei a c`ror
contribu]ie la succesul misiunilor fregatelor a
fost foarte important`. Locotenent-colonelul
Secrieru se mândre[te cu ei, a[a cum vorbe[te
cu pl`cere de to]i subordona]ii s`i, care, în condi]ii
financiare grele, reu[esc s` men]in` în
parametri foarte buni echipamentele fregatelor.
La unison cu [eful sec]iei, comandorul
Lucian Bulgaru aminte[te c` unitatea sa,
subordonat` comandamentului Bazei Logistice
Navale, a avut grij` ca, anul trecut, s` nu existe
niciun caz în care navele s` nu poat` ie[i pe
mare din cauze tehnice. Personalul nostru
lucreaz` oricând i se solicit` sprijinul, conchide
comandantul, care precizeaz` [i faptul c` pot
exista situa]ii în care s` fie nevoie de interven]ia
speciali[tilor noaptea, în weekend sau atunci
când vremea este mai pu]in ospitalier`.

8
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
For]ele armate ale Ungariei au
fost reprezentate de generalullocotenent
Zoltán Orosz, loc]iitorul
[efului Statului Major al Ap`r`rii, membru al
Grupului Director Tisa din partea ]`rii gazd`,
în timp ce delega]ia României a fost condus`
de generalul-locotenent Dan Ghica-Radu,
loc]iitorul [efului Statului Major General al
Armatei României.
Cu aceast` ocazie, generalul-locotenent
Orosz a f`cut un bilan] al celor zece ani care
au trecut de la semnarea, la 18 ianuarie 2002,
la Budapesta, a actului de na[tere al Ini]iativei
Tisa - Acordul dintre Guvernul României,
Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de
Mini[tri al Ucrainei [i Guvernul Ungariei
privind înfiin]area Batalionului multina]ional
de geniu Tisa. Pentru
autorit`]ile politice [i
militare din Ungaria,
ca [i pentru autorit`]ile
din celelalte ]`ri care
au aderat la aceast`
form` de cooperare
militar` multilateral`,
participarea la Ini]iativa
Tisa este atât o
prioritate, cât [i o
necesitate – aceea de
a ac]iona integrat în
scopul prevenirii
dezastrelor naturale [i
înl`tur`rii
consecin]elor acestora,
în acela[i timp cu
dezvoltarea interoperabilit`]ii
for]elor lor
armate [i îmbun`t`]irea
climatului de
securitate la nivel
regional. Pe timpul
exercit`rii pre[edin-
]iei ungare, ]`rile participante
la Ini]iativa
Tisa au ac]ionat coordonat
pentru asigurarea condi]iilor necesare
desf`[ur`rii cu rezultate foarte bune a
exerci]iului Blonde Avalanche-11, în pofida
dificult`]ilor de ordin bugetar generate de
criza financiar` global`.
Reprezentantul României în cadrul
Grupului Director, general-locotenent Ghica,
a afirmat c`, prin preluarea pre[edin]iei
Ini]iativei Tisa, partea român` va continua
activitatea desf`[urat` de predecesori în
sensul unei dezvolt`ri [i adapt`ri
permanente a structurii organiza]ionale a
ini]iativei la realit`]ile ce caracterizeaz`
momentul actual.
În acest sens, una din priorit`]ile
pre[edin]iei române la Ini]iativa Tisa,
declarat` anterior, cu ocazia Reuniunii
Grupului Director din luna septembrie 2011,
de la Budapesta, const` în dezvoltarea în
continuare a interoperabilit`]ii [i capacit`]ii
de ac]iune integrat` a modulelor na]ionale
în caz de urgen]e civile, cre[terea gradului
de vizibilitate prin aplicarea politicii u[ilor
deschise [i afirmarea Batalionului multina-
]ional de geniu Tisa ca instrument important
de cooperare între ]`rile din regiune.
AZIMUT
ROMÂNIA A PRELUAT PRE{EDIN}IA
INI}IATIVEI REGIONALE TISA
La 11 ianuarie 2012, la Budapesta, a avut loc ceremonia de
predare - primire a pre[edin]iei Grupului Director Tisa, prin care
România a preluat de la Ungaria exercitarea, pentru o perioad`
de un an, a conducerii acestei ini]iative de cooperare militar`
regional`.
Pe lâng` facilitarea schimbului de
experien]` între structurile militare direct
implicate, Ini]iativa Tisa a trecut testul
primului deceniu de activitate, dovedindu-se
a fi o formul` eficace de promovare a rela]iilor
de încredere [i bun` vecin`tate între ]`rile
participante, o contribu]ie la men]inerea
securit`]ii [i stabilit`]ii regionale, în deplin
acord cu dezideratele Alian]ei Nord-Atlantice
[i Uniunii Europene.
Înc` de la proiectarea Ini]iativei Tisa,
cu ocazia întâlnirii trilaterale de la
Ujgorod a mini[trilor ap`r`rii din
România, Ucraina [i Ungaria, la 15 ianuarie
1999, liderii politici [i militari din ]`rile
participante au v`zut în aceasta o
Generalul-locotenent Dan Ghica-Radu, loc]iitorul [efului Statului
Major General, [i generalul-locotenent Zoltán Orosz,
loc]iitorul [efului Statului Major al Ap`r`rii al Ungariei.
oportunitate de a crea un instrument
comun, o for]` de interven]ie, de tipul On
Call, care s` poat` ac]iona rapid pentru
limitarea [i înl`turarea efectelor unor
inunda]ii sau calamit`]i de alt` natur` în
bazinul râului Tisa.
Constituirea Batalionului multina]ional
de geniu Tisa, ca urmare a semn`rii la 18
ianuarie 2002, la Budapesta, a acordului
dintre guvernele Românei, Slovaciei,
Ucrainei [i Ungariei cu privire la Ini]iativa
Tisa, reprezenta concretizarea acestui
proiect de cooperare militar` regional`, care
reflect` cât se poate de bine valen]ele
pozitive ale parteneriatului [i încrederii
reciproce, ale întrajutor`rii [i ac]iunii
comune în caz de urgen]e civile ale c`ror
efecte adesea sunt transfrontaliere.
Obiectivele opera]ionale urm`rite
(interven]ia de urgen]` pentru salvarea
vie]ilor omene[ti [i protejarea bunurilor
materiale în zonele calamitate, acordarea
de asisten]` popula]iei sinistrate, lichidarea
urm`rilor inunda]iilor, cataclismelor naturale
[i catastrofelor ecologice) sunt definitorii
pentru misiunea Batalionului multi-
na]ional de geniu Tisa, a c`rei importan]`
este multiplicat` de semnifica]iile sale în
planul cooper`rii politico-militare
multilaterale între ]`rile participante.
Astfel, în cei zece ani care au trecut
de la înfiin]area sa, Ini]iativa Tisa
s-a dovedit a fi un excelent cadru
de cooperare între militarii din România,
Slovacia, Ucraina [i Ungaria, pentru
desf`[urarea în comun a activit`]ilor de
instruire, a exerci]iilor [i aplica]iilor, ca [i
a misiunilor de interven]ie în sprijinul
popula]iei aflate la nevoie, în situa]ii de
dificultate, din cauza calamit`]ilor
naturale.
Pre[edin]ia Ini]iativei Tisa este de]inut`
prin rota]ie, pentru o perioad` de un an, de
]`rile membre, în ordine alfabetic`, dup`
denumirea în limba englez`, României
revenindu-i, anterior, în anii 2004 [i 2008.
Din punct de vedere organizatoric [i
func]ional, conducerea Ini]iativei Tisa este
exercitat` de Grupul Director (SG),
constituit la nivelul
loc]iitorilor [efilor
SMG din România,
Ungaria, Slovacia [i
Ucraina, care se
întrune[te anual, [i
de Grupul de Lucru
Multina]ional
(MWG), prin reuniuni
bianuale. Din
punct de vedere
structural, Batalionul
Multina]ional de
Geniu Tisa dispune
de o structur` de
comandament încadrat`
cu personal de
specialitate din ]`rile
contributoare [i
de contingentele na-
]ionale puse la dispozi]ie
de acestea.
Contingentele na]io-
nale au efective
aproximativ egale
(f`r` a dep`[i 200
de militari, dintre
care minim 100 personal
genistic), î[i p`streaz` structura organizatoric`
specific`, r`mân sta]ionate în
loca]iile la pace de pe teritoriul propriului stat
[i particip` la îndeplinirea misiunilor comune
utilizând echipamentul [i tehnica din
dotare.
Efectivul total al Batalionului
multina]ional de geniu Tisa este
de aproximativ 700 de militari,
Armata României contribuind în prezent cu
168 de militari, cu subunit`]i specializate de
geniu, stat major [i logistic`, din cadrul
Batalionului 52 Geniu Tisa al Brig`zii 10
Geniu Dun`rea de Jos.
Cu privire la principalele activit`]i, nivelul
de reprezentare [i participare na]ional`,
conform prevederilor documentelor de
constituire [i acordurilor tehnice dintre p`r]i,
anual sunt organizate mai multe conferin]e
de planificare [i este desf`[urat un exerci]iu
cu denumirea generic` Blonde Avalanche,
tip CPX sau CAX. De regul`, acesta este
urmat de o demonstra]ie practic`, efectuat`
de modulul asigurat de ]ara gazd`, aflat în
compunerea Batalionului multina]ional de
geniu Tisa. De asemenea, trebuie men-
]ionate reuniunile bianuale ale Grupului
multina]ional de lucru (MWG), care au rolul
[i sarcina de a analiza modul de îndeplinire
al planului comun de activitate pentru anul
în curs, aprobat de Grupul Director,
elaborarea de documente (termeni de
referin]`, proceduri de operare standard,
proceduri de angajare etc.) [i preg`tirea
reuniunii Grupului Director. MWG
realizeaz` informarea reciproc` a partenerilor
de cooperare, organizeaz` sesiuni
de negocieri cu privire la activit`]ile Batalionului
multina]ional de geniu Tisa [i desf`[urarea
sa, asigur` expertiz` de specialitate,
elaboreaz` cursuri de ac]iune [i
propuneri de decizii. Acestea vor fi înaintate
spre aprobare Grupului Director, care
se întrune[te anual, sub conducerea
loc]iitorilor [efilor statelor majore generale
din ]`rile participante la Ini]iativa Tisa.
Pe timpul pre[edin]iei exercitate în anii
anteriori, România a mai g`zduit exerci]iul
Blonde Avalanche, în diferite loca]ii, la Cluj-
Some[eni-Vin]u de Jos, în perioada 20-24
septembrie 2004, [i, respectiv, la Cluj
Napoca-M`rtine[ti, în perioada 25-29
august 2008. Elemente ale modului
românesc din compunerea Batalionului
multina]ional de geniu Tisa au participat la
edi]iile exerci]iului Blonde Avalanche
organizate peste hotare, în Slovacia,
Ucraina [i Ungaria.
Participarea la exerci]iile Blonde
Avalanche a permis cre[terea gradului de
interoperabilitate între modulele na]ionale
din compunerea Batalionului multina]ional
de geniu Tisa. Totodat`, a asigurat
perfec]ionarea procedurilor de stat major,
a documentelor operative [i realizarea unui
set de proceduri standard de operare, care
s` garanteze modalit`]i sigure [i rapide de
efectuare a schimburilor de informa]ii în
situa]ii de urgen]e civile, precum [i pentru
implementarea lec]iilor identificate pe
parcursul activit`]ilor comune.
Prin raportare la evolu]ia altor
ini]iative de cooperare militar`
regional` similare (Brigada Italo-
Sloveno-Ungar`, Corpul Germano-Olandezo-Franco-Belgian,
Batalionul Baltic) [i
datorit` promov`rii constante a politicii u[ilor
deschise atât reprezentan]ii ]`rilor participante,
cât [i oficiali din cadrul NATO [i UE
apreciaz` c` Batalionul multina]ional de
geniu Tisa este un model de succes privind
colaborarea în regiune, o solu]ie care [i-a
dovedit pân` în prezent viabilitatea în
realizarea obiectivelor ]`rilor membre.
În anul 2012, pe timpul exercit`rii de
c`tre România a pre[edin]iei Ini]iativei Tisa,
pe lâng` desf`[urarea activit`]ilor planificate
din timp, ]`rile participante î[i propun s`
contribuie la cre[terea vizibilit`]ii acestei
forme de cooperare militar` regional`, cu
efecte imediate asupra cre[terii încrederii,
flexibilit`]ii [i interoperabilit`]ii în rândul
for]elor armate ale statelor membre, prin
perfec]ionarea acestui instrument de promovare
a rela]iilor de bun` vecin`tate [i,
totodat`, de acordare a asisten]ei umanitare
popula]iei civile în caz de catastrofe naturale.
C`pitan-comandor
Gabriel GHERASIM

ALMA MATER
ROBOTIC~
NON-STOP
Modelism, filatelie, numismatic`, istorie, muzic`, literatur` SF, motociclism, numai
pasiuni. Ingineria, sistemele embedded, robo]ii, pasiuni [i meserie. Toate îl definesc
pe maiorul inginer Cristian Molder, conferen]iar universitar la Academia Tehnic`
Militar` (ATM), pe care l-am întâlnit într-o zi de joi, diminea]a, înainte de cursuri, în
laboratorul de sisteme de calcul specializate (pe care speciali[tii le numesc, pe limba
lor, sisteme embedded). Laboratorul este [i locul de desf`[urare al Cercului de
Robotic`, o ini]iativ` a lui Molder, veche de câ]iva ani, dar cu rezultate noi. Dar s`
lu`m lucrurile sistematic, ca un inginer riguros.
Cristian Molder [i-a luat diploma de inginer [i brevetul de ofi]er de la
ATM în anul 2000, specializarea Radioelectronic` de artilerie [i rachete
antiaeriene, ca [ef de promo]ie pe specializare, dup` ce [i-a sus]inut proiectul
de diplom` în Fran]a. Tot în Fran]a a urmat [i cursurile de master [i a f`cut
[i un an de cercetare. Dup` ce s-a întors la ATM a f`cut un doctorat cu o
tem` legat` de inteligen]` artificial`. Pasiunea pentru robo]i s-a înte]it în
Fran]a, acolo unde a fost membru al unui club de robotic`, dar morbul
electronicii îl are din copil`rie: De când eram mic, din clasa a VI-a, m-am
apucat s`-mi fac laborator în debaraua casei. Apoi, mi-a f`cut mama carnet
de cec s`-mi cump`r primul aparat de m`sur`, pe care mi l-am luat în liceu,
de la un atelier de depanare radio-TV. U[or, u[or mi-am luat piese [i mi-am
dotat laboratorul.
La ATM a urmat cursul normal al carierei, de la asistent la lector [i apoi
conferen]iar. Ceea ce a f`cut special a fost clubul de robotic`, rezultatul
pasiunii pentru inginerie [i pentru arta didactic`.
Laboratorul [i cercul
Bazele laboratorului, de fapt laboratoarelor,
unul de sisteme embedded [i altul de prelucrare
de imagini [i semnale mixte, au fost puse cu
patru ani în urm`. Din ni[te fonduri de cercetare,
din bani pe care-i mai aveam la buget, am venit
cu ideea de a face un laborator pe robotic` [i
automatic`, pe partea de sisteme embedded, spune
el. Laboratorul are o not` aparte pentru c` pe
lâng` cerc aici se ]in [i orele de curs. O regul`
aparte este c` laboratorul e deschis non-stop [i
studen]ii înscri[i la cerc au la dispozi]ie
aparatura [i echipamentele oricând au timp, în
afara orelor. Cu câteva s`pt`mâni înainte de
concursuri st`m aici pân` noaptea târziu, spune
Molder. Cercul a început odat` cu laboratorul,
cu câ]iva studen]i pasiona]i din anul II, pentru
c` de pe atunci se pot apuca, datorit` faptului c`
au nevoie de cuno[tin]e minime de electronic`.
Robotics nu ]ine de curricul`, [i activitatea este
benevol`, f`r` program, f`r` orar, f`r` ore de
curs, fiecare face cât îl mân` pasiunea. {i
pasiunea îi stârne[te pe mul]i, cercul crescând
[i în num`r de studen]i [i în calitatea
produselor. În ultimii ani se simte aplecarea c`tre
partea practic`, explic` Molder schimb`rile, [i
se vede evolu]ia atât la ceea ce fac ei, cât [i la
temele de licen]`. Dac` pân` acum era o
obi[nuin]` s` existe teme de licen]` precum
Simulare de... sau doar proiectare, adic` teorie,
acum, proiectele de licen]` ale celor de la cerc pe
care-i îndrum au o parte practic`, un salt major
din acest punct de vedere, fiindc` eu cred c`
inginerul trebuie s` fac` ceva concret, pentru c`
de la teorie la practic` apar probleme pe care nu
ai cum s` le intuie[ti. Nici la curs nu se prea pot
Bogdan OPROIU
prezenta aceste probleme, a[a c` este bine c` pot
câ[tiga experien]`.
Ritmul activit`]ilor a crescut treptat, mai întâi
cu particip`ri la sesiuni de comunic`ri interne [i
apoi, în urm` cu doi ani s-au decis s` participe [i
în afar`. Afar` a fost competi]ia interna]ional`
Digilent Design Contest 2011, unde au participat
cu 4 echipe. La faza na]ional` au câ[tigat premiul
I [i la faza interna]ional`, care a avut loc la
München, au luat premiul al doilea, în condi]iile
în care concuren]ii erau studen]i de la
universit`]i inginere[ti din China, India, SUA [i
din alte ]`ri. Concursul este de proiectare, dac`
e[ti admis prime[ti o sponsorizare de 200 de euro,
constând în piese, [i din decembrie pân` în mai
trebuie s` finalizezi proiectul, partea practic` dar
[i documenta]ia. Este exact pe structura unui
proiect de cercetare normal, cu urm`rirea etapelor
de proiectare, scrierea documenta]iei, testare [i
raport`ri periodice, spune el.
15 studen]i î[i iau pasiunea în serios [i
sunt înscri[i în clubul Robotics. Mul]i vin [i
renun]` fie pentru c` nu le place partea
Narcis Costiuc, student în anul II la
specializarea Echipamente [i sisteme
electronice militare, construie[te un bra]
artificial controlat cu motoare servo care va
imita mi[c`rile mâinii. Scheletul de lemn de
tei l-a f`cut în cinci zile la polizor sau sculptat
cu dalta. Degetele [i încheietura vor fi mobile
[i ac]ionate prin racorduri cu lungime fix`.
Semnalul va fi transmis prin bluetooth.
Proiectul a fost înscris în concursul Digilent
Design Contest 2012 [i a fost admis. Am
ob]inut finan]are în piese, servomotoare [i
kitul de bluetooth. Restul de piese le-am
luat eu. Cred c` mecanica este cea mai
complicat`, partea de electronic` nu-mi pune
mari probleme. Particip la club din anul I, câte
pu]in. Îmi place electronica [i vin aici în
fiecare zi; am zile când lucrez [i 10 ore.
practic`, fie li se pare prea greu. Aici nu vii ca
la or` [i a[tep]i s`-]i spun` cineva ceva,
presupune mult` munc` individual`. Eu îi
ajut, le dau direc]iile [i informa]iile de baz`
sau unde nu se descurc`, dar lucrul îl fac ei.
Cei care r`mân, de obicei r`mân pân` la final
[i sunt din ce în ce mai mul]i, de[i nu o fac
pentru recompense ci din pl`cere, spune
Molder, care este de p`rere c` inginerului
nu trebuie s`-i stai cu biciul în spate, ci trebuie
s`-l la[i s`-[i fac` treab` [i s`-i asiguri un mediu
creativ.
Robotul de la Digilent Design
Contest 2011 este o ma[in`rie
complex`, cu patru motoare de curent
continuu comandate prin drivere de
curent, un microcontroler central care
achizi]ioneaz` semnale de la diver[i
senzori [i transmite comenzi; o parte
din senzorii monta]i pe robot sunt: un
GPS, o unitate iner]ial` (giroscop cu
accelerometru [i inclinometru) [i
senzori de distan]` cu infraro[u. Robotul
poate fi controlat cu o telecomand` care
const` într-un telefon mobil conectat în
re]ea WLAN, un joystick, sau o
telecomand` Xbox. Permite vizualizarea
pozi]iei instantanee pe calculator prin
intermediul unui model 3D realizat în
OpenGL. Cu ajutorul GPS-ului poate fi
localizat pe Google Maps sau se pot
programa puncte pe o traiectorie pe care
s` le interpoleze [i s` creeze o cale
prestabilit`. Este dotat cu o camer`
video care achizi]ioneaz` semnal în timp
real transmis wireless [i un bra]
comandat prin intermediul mouse-ului.
Pasiunea cere sacrificii
Pe lâng` mediul creativ, fondurile ar mai fi
o mare problem`, pentru c` [i el [i studen]ii
investesc proprii bani în robo]ii pe care-i
construiesc, deoarece nu exist` fonduri pentru
dot`ri sau alte activit`]i de cercetare. Au mai
primit sponsoriz`ri în kituri de dezvoltare sau
componente electronice de la mari firme str`ine
care au programe de stimulare academic`,
dup` ce Molder i-a contactat [i le-a explicat cu
ce se ocup` cercul, dar asta a fost cam tot. În
ultimii ani proiectele de cercetare finan]ate din
surse externe au fost blocate [i de[i acum are
depus un proiect nu se [tie cum se va finaliza.
Suntem la nivelul maxim pe care-l putem atinge
cu dot`rile pe care le avem acum [i întrebarea
este: ce facem, încerc`m s` supravie]uim la nivelul
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
9
acesta cât putem sau încerc`m s` facem mai
mult? Pe lâng` efortul personal pe care suntem
to]i dispu[i s`-l facem, mai avem nevoie [i de o
parte material` [i de al]i oameni care s` se implice.
Adic` un singur om nu poate duce singur foarte
multe, mai ales dac` vrem o activitate mai larg`.
O problem` o reprezint`, paradoxal, faptul c`
Robotics Club are succes. Platformele devin
insuficiente pentru c` studen]ii vin din ce în ce
mai mul]i a[a c` multe se fac cu efort financiar
individual. Dar pentru c` sunt ingineri nu au
r`mas la nivel de lamentare [i au g`sit [i o
solu]ie, chiar dac` nu este una de durat`: de
anul acesta î[i fac singuri [asiurile pentru robo]i,
la frez` [i strung. Pentru pl`ci, scule [i piese...
înc` nu au g`sit nicio solu]ie.
Robotica este un domeniu în plin`
expansiune, este evident pentru oricine [i
Japonia este liderul mondial, aproape orice se
face cu robo]i aici, spune Molder. Nivelul la care
au ajuns unele ]`ri se vede foarte bine în
activit`]ile extracurriculare pe care le fac acolo
studen]ii. Industria sus]ine [colile [i banii nu
sunt o mare problem`. Ceea ce pentru ei este
uzual la noi este utopic. P`cat c` la noi nu este
aceea[i situa]ie, pentru c` la nivel intelectual
putem face fa]` f`r` probleme. La nivel de aplica]ii,
concursuri, tematici, suntem apropia]i ca
valoare, ca dovad` [i premiul ob]inut la
München.
Pentru stimularea studen]ilor [i definirea
identit`]ii clubului, Molder a creat elemente
de identificare, de la logo la insigne pentru
membri. Insignele sunt inscrip]ionate de la nivel
Entrant, debutant, la Member, dac` ai participat
la vreun concurs. Dac` ai câ[tigat un premiu
e[ti Senior, iar când ajungi s`-]i aju]i [i colegii
din ani mai mici e[ti Team Leader. Am v`zut [i
dou` insigne de Teacher, semn c` Molder î[i
a[teapt` discipolii s` progreseze cât se poate de
mult. De ce tot efortul? Ar fi foarte comod s`-]i
faci doar sarcinile de serviciu, dar pân` la urm`
]ine de pasiune totul. Dac` vrei s` faci ceva serios
nu po]i f`r` pasiune [i nu te mai gânde[ti la
timp, bani [i a[a mai departe. Tot ce am realizat
\n ATM am f`cut din pasiune [i din dorin]a de
a ajuta studen]ii din punct de vedere al nevoilor
pe care le-am sim]it [i eu ca student aici. E
pl`cerea de a realiza un lucru cu ei [i de a vedea
c` iese un produs din mâinile tale [i mai ales
unul care func]ioneaz`. Inginerul are o munc`
ascuns`, se v`d doar realiz`rile lui, nu [i el. Cea
mai mare r`splat` este cea pe care ]i-o d`
recunoa[terea din partea comunit`]ii tale.

10
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
Andreea CRISTIAN
FEMINA
LIMBA ROMÂN~ PENTRU STR~INI:
UN SCHIMB INTERCULTURAL
Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru mine, mine, mine, mine, mine, limba limba limba limba limba român` român` român` român` român` e e e e e distan]a distan]a distan]a distan]a distan]a dintre dintre dintre dintre dintre inim` inim` inim` inim` inim` [i [i [i [i [i umbra umbra umbra umbra umbra
ei, ei, ei, ei, ei, care care care care care se se se se se nume[te nume[te nume[te nume[te nume[te suflet... suflet... suflet... suflet... suflet... spunea, spunea, spunea, cândva, cândva, F`nu[ F`nu[ Neagu.
Neagu.
A[a A[a a a început început întâlnirea întâlnirea pe pe pe care care am am avut-o avut-o cu cu Lumini]a Lumini]a
Lumini]a
Cr`ciun, Cr`ciun, lector lector universitar universitar universitar dr dr. dr dr.
. în în în cadrul cadrul cadrul Universit`]ii Universit`]ii Na]ionale Na]ionale
Na]ionale
de de de Ap`rare Ap`rare Carol Carol Carol Carol Carol I, I, I, I, I, care, care, din din 2005, 2005, pred` pred` limba limba român`
român`
pentru pentru str`ini str`ini la la Centrul Centrul de de de Limbi Limbi Str`ine.
Str`ine.
Limba Limba român` român` –
–
o o limb`... limb`... str`in`
str`in`
Lumini]a Cr`ciun se consider` profesor
de limbi str`ine, chiar dac` pred`
limba pe care o cunoa[te cel mai bine, pe
cea matern`. Provocarea au reprezentat-o
îndeosebi cursan]ii, care vin din lumi [i
culturi total diferite. Am predat, pân` în
2005, limba român` la gimnaziu. De[i e
oarecum aceea[i materie, pentru c`
regulile de gramatic` sunt acelea[i, s`
predai unui adult, care pe deasupra mai
e [i de alt` na]ionalitate, a fost o real`
provocare. Practic, nici un curs nu a
sem`nat cu altul, deoarece stilul de abordare
trebuie s` se plieze pe fiecare cursant
în parte.
Primele ore sunt cele mai dificile,
atunci când cursantul ia contact pentru
prima dat` cu limba român`. De obicei,
majoritatea se sperie [i încearc` s` g`seasc`
în permanen]` corespondent în limba
lor. Vorbim de cursan]i bulgari, turci,
greci, sârbi, iordanieni sau chinezi, a c`ror
limb` difer` uneori radical de limba
român`, cum e cazul chinezei.
Îmi m`rturise[te c` s-a obi[nuit s`
perceap` limba român`, atunci când o
pred`, ca pe orice alt` limb` str`in`. În
primele ore, reu[im s` ne în]elegem mai
mult în englez`, asta pân` când cursan]ii
se obi[nuiesc fonetic, prind cuvintele de
baz` [i reu[esc s` lege o conversa]ie de
baz`. Trebuie s` vorbesc rar, s` pronun]
cu grij` fiecare sunet, pentru c` mul]i au
dificult`]i în pronun]area unei litere. De
exemplu, în chinez` nu exist` sunetul „r”,
astfel c` trebuie s` lucrez separat pentru
a-i face s` pronun]e cuvintele corect. De
aceea, în timpul dict`rilor îmi dau seama
care sunt sunetele pe care n-au reu[it înc`
s` le perceap`.
Partea cea mai grea începe odat` cu
gramatica. Cursan]ii trebuie s` munceasc`
foarte mult individual, pentru a putea fundamenta
ceea ce li se pred` în timpul orei.
În to]i ace[ti ani, mi-am format atâtea
stiluri de predare câ]i cursan]i am avut,
pentru c` în permanen]` trebuie s` fiu
con[tient` de nevoile lor, de ritmul de
acumulare a informa]iilor, chiar de cât
de comunicativi sunt. Pentru mine, fiecare
curs nou vine cu noi provoc`ri.
Satisfac]ia
Satisfac]ia
profesorului profesorului –
–
motiva]ia
motiva]ia
cursantului
cursantului
Lumini]a Cr`ciun se consider` un
dasc`l norocos. To]i cursan]ii pe care
i-am întâlnit pân` acum au fost motiva]i
s` înve]e, serio[i [i determina]i s` ating`
obiectivul final. Aceasta este satisfac]ia
mea, faptul c` v`d progrese zi de zi, iar
pe ei din ce în ce mai implica]i.
Ofert` vast` de cursuri în limba român`
Centrul Centrul de de de Limbi Limbi Str`ine Str`ine Str`ine din din cadrul cadrul U.N.Ap. U.N.Ap. ofer` ofer` o o gam` gam` variat`
variat`
de de cursuri cursuri de de limb` limb` român` român` român` pentru pentru pentru str`ini, str`ini, str`ini, în în func]ie func]ie func]ie de de cerin]e. cerin]e.
cerin]e.
Astfel, Astfel, exist` exist` cursuri cursuri intensive intensive de de încep`tori încep`tori [i [i [i intermediari, intermediari, intermediari, care
care
au au de de obicei obicei obicei continuitate continuitate [i [i dureaz` dureaz` în în total total nou` nou` luni. luni. Al Al doilea doilea tip
tip
de de curs curs este este adresat adresat ata[a]ilor ata[a]ilor ata[a]ilor militari militari [i [i [i e e de de nivel nivel încep`tor încep`tor încep`tor. încep`tor
Exist`, Exist`, de de asemenea, asemenea, un un curs curs curs de de de trei trei luni luni care care prezint` prezint` tipuri tipuri de
de
comunicare comunicare în în mass-media mass-media [i [i care care se se adreseaz` adreseaz` celor celor intermediari
intermediari
spre spre avansa]i, avansa]i, avansa]i, care care vor vor s`-[i s`-[i îmbun`t`]easc` îmbun`t`]easc` abilit`]ile abilit`]ile de de comunicare
comunicare
[i [i [i doresc doresc doresc s` s` s` în]eleag` în]eleag` în]eleag` mai mai bine bine bine presa presa presa din din din România.
România.
Un Un alt alt tip tip de de curs curs este este destinat destinat cu cu preponderen]` preponderen]` preponderen]` cursan]ilor
cursan]ilor
care care vin vin din din Republica Republica Moldova Moldova Moldova [i [i care, care, de[i de[i [tiu [tiu s` s` s` vorbeasc`
vorbeasc`
fluent fluent fluent limba limba român`, român`, nu nu pot pot scrie scrie scrie sau sau nu nu cunosc cunosc gramatica, gramatica, deoarece
deoarece
au au f`cut f`cut [coala [coala în în limba limba rus`, rus`, iar iar acest acest curs curs îi îi ajut` ajut` pentru pentru a
a
studia studia mai mai departe departe alte alte specializ`ri specializ`ri militare militare în în în cadrul cadrul Universit`]ii
Universit`]ii
Na]ionale Na]ionale de de Ap`rare.
Ap`rare.
To]i cei pe care i-a îndrumat s-au întors
în ]`rile lor. Unii revin ca turi[ti, împreun`
cu familia, pentru a le împ`rt`[i celor dragi
experien]a pl`cut` pe care au avut-o în ]ara
noastr`, iar al]ii folosesc limba român` pe
care au înv`]at-o aici la locul de munc`.
C#]iva ofi]eri români care au avut o
misiune în Turcia mi-au povestit c`
transla]ia a fost f`cut` în limba român`
chiar de ofi]erii turci care urmaser` cursul
de limb` român`, descurcându-se foarte
bine. M-am bucurat s` aud c` au f`cut o
impresie bun` [i c` ceea ce au înv`]at
aici le folose[te în continuare.
Predarea limbii române pentru str`ini
nu înseamn` doar gramatic` [i vocabular,
ci [i asimilarea unei p`r]i din istoria [i
cultura poporului român. Iar pentru ca
acest lucru s` se realizeze, Lumini]a
Cr`ciun a organizat diverse activit`]i
pentru a le împ`rt`[i cursan]ilor câte ceva
din specificul tradi]iilor rom#ne[ti. Am
mers s` vizit`m Muzeul Militar, care lea
pl`cut foarte mult, Muzeul Satului sau
Muzeul }`ranului Român, unde au
descoperit particularit`]i ale diverselor
regiuni din România. Am reu[it cu unii
s` mergem în excursii la Castelul Bran,
despre care mai [tiau câte ceva din
legenda lui Dracula, la Palatul Pele[ sau
la Cetatea Râ[nov. Cu un grup de cursan]i
iordanieni am vizitat chiar m`n`stirile
din nordul Moldovei, iar toate aceste
experien]e i-au f`cut s` în]eleag` [i mai
bine cultura ]`rii noastre.
Într-o perioad` de nou` luni, în care
principala activitate este înv`]area limbii
române, unii cursan]i se simt izola]i sau
deprima]i, în special din cauza dorului de
familie. De cele mai multe ori vin [i îmi
spun mie ce îi fr`mânt`. Au nevoie s`
simt` în mine mai mult decât un profesor,
îndeosebi un prieten sau un consilier.
Î[i aminte[te amuzat` de reac]ia
nea[teptat` a unei grupe de cursan]i din
Republica Moldova dup` vizionarea unui
film. M-am gândit s` îi mai destind, a[a
c` am vizionat împreun` filmul Nea
M`rin miliardar, cu savurosul Amza
Pellea. O parte din glume le-au gustat,
dar la sfâr[it mi-au spus c` n-au în]eles
mai nimic, de[i mare parte din cuvinte
le [tiau, iar eu am dedus c` din cauza
perfectului simplu care se folose[te în
partea Olteniei.
Fiecare curs reprezint` pentru
Lumini]a Cr`ciun un câ[tig cultural.
Pentru toate informa]iile [i cuno[tin]ele
pe care ea le ofer`, prime[te în schimb o
p`rticic` din cultura fiec`rui cursant în
parte, deoarece fiecare are ocazia de a
povesti despre ]ara lui, despre tradi]ii,
despre istorie sau alte particularit`]i.
Fiecare om pe care îl cunosc prin
intermediul acestui curs m` îmbog`]e[te
cu noi [i noi informa]ii. Schimbul este unul
reciproc [i este, categoric, un câ[tig de
ambele p`r]i. De asemenea, ei între ei
ajung s` schimbe re]ete culinare, de
exemplu. Am mers împreun` la
restaurante cu specificul ]`rii din care
proveneau, pentru ca ei s` se destind`,
sim]indu-se mai familiari cu atmosfera [i
pentru a le da ocazia s` ne \mp`rt`[easc`
din bagajul lor cultural. Desigur c`, în
aceste situa]ii, discu]iile se desf`[oar`
doar în limba român`, uitând îns`, pentru
moment, c` sunt la curs.

TEHNICA SECOLULUI XXI
CEL MAI MARE PORTAVION BRITANIC
Marea Britanie are în construc]ie dou` noi portavioane, clasa Queen Elizabeth,
cele mai mari construite vreodat` pentru marina regal`. Navele sunt produse de un
consor]iu interna]ional format din companiile BAE Systems, Babcock [i Thales -
împreun` cu Departamentul britanic pentru armamente, Defense Equipment and
Support - [i adaptabilitatea le va permite s` fie utilizate în misiuni joint de toate
categoriile de for]e în diverse opera]ii, de la misiuni de lupt` la asisten]` umanitar`
sau interven]ii la calamit`]i.
Construc]ia primului portavion a intrat
într-o nou` etap` la începutul acestui an
când, dup` luni de preg`tiri, cele patru
sec]iuni ale blocului central 03, construite
de A&P Tyne [i transportate la [antierul
naval Rosyth al companiei Babcock, în ultima
decad` a anului trecut, au fost pus` în
pozi]ie peste partea inferioar`. Fiecare din
cele patru sec]iuni cânt`re[te 800 de tone
[i a fost nevoie de o macara gigant,
denumit` Goliat, pentru a le deplasa.
Oricum, nu este cea mai mare sec]iune
montat`, partea central` a chilei cânt`rind
8.000 de tone. Cu aceast` ocazie, cele trei
companii, care lucreaz` la construc]ia
portavioanelor sub sigla Aircraft Carrier
Alliance, au anun]at un milion de ore de
munc` efectuate pân` acum la acest
proiect.
Navele vor avea peste 14.000 de
componente diferite care intr` în alc`tuirea
sistemelor pentru misiuni, de la televizoare
pentru urm`rirea programelor obi[nuite
la senzori de lupt`. Toate sistemele care
vor intra în componen]a primului
portavion, HMS Queen Elizabeth, sunt
instalate într-o cl`dire special` de la baza
HMS Collingwood pentru a se verifica
compatibilitatea [i buna func]ionare. În
CONTAINERE SPECIALE
Compania britanic` GKN Aerospace a semnat de curând un contract de aproape
2,5 milioane de euro cu Ministerul britanic al Ap`r`rii pentru livrarea unor containere
ce vor fi utilizate în teatrele de opera]ii, în special în avanposturi.
Containerele vor fi folosite pentru
transportul combustibilului în zone
inaccesibile [i deja primele se afl` în
Afganistan, fiind utilizate cu succes. Aceste
containere sunt unele speciale datorit`
formei [i materialului din care sunt
confec]ionate. Containerele de combustibil
transportabile pe calea aerului Mark
5 (APFC MK5), a[a cum sunt denumite
acestea, sunt f`cute din cauciuc ranforsat
cu kevlar [i au forma unor bile mari. Sunt
cu 25% mai u[oare [i 30% mai ieftine decât
genera]ia anterioar`, precizeaz`
produc`torul, care mai informeaz` c`
aceste rezultate se datoreaz` procesului
de produc]ie inovator, ce presupune
pulverizarea unei structuri tip re]ea cu un
compus poliuretanic. Procedura este
rapid`, ieftin` [i în urma ei nu rezult`
compu[i volatili, fapt care o face [i mai
ecologic`.
Containerele APFC MK5 pot fi utilizate
la temperaturi cuprinse între -26°C [i
+71°C, dar pot rezista chiar [i pân` la -46°C.
MK5 pot fi para[utate, aruncate de la o
în`l]ime de [apte metri, pot fi tractate pe o
distan]` de 1.5 kilometri [i sunt proiectate
special pentru a fi transportate cu elicopterul.
Baloanele au un diametru de 1,37
metri când sunt pline, iar capacitate unuia
este de pân` la dou` tone de combustibil.
Re]eaua de kevlar din care sunt f`cute le
confer` [i robuste]e, dar [i un minim de
blindaj împotriva focului inamic.
total, fiecare nav` are în compunere peste
700.000 de echipamente alc`tuite din 13
milioane de elemente.
F-35C este modelul de avion selectat
pentru a fi utilizat de pe portavioane, trenul
de aterizare mai mare [i structura intern`
fiind conceput` pentru a rezista lans`rilor
[i opririlor for]ate de pe portavioane.
Navele pot acomoda 40 de aeronave,
avioane [i elicoptere, un num`r dublu în
compara]ie cu ultima genera]ie de
portavioane aflat` în uz. Navele au dou`
lifturi care aduc aeronavele pe punte în mai
pu]in de un minut. Fiecare din cele dou`
lifturi cu tot cu echipament cânt`re[te 500
de tone, platforma fiec`ruia având 400 m 2 .
Portavioanele vor avea dou` insule (suprastructuri),
cea din fa]` asigurând vizibilitatea
la prova [i având rol în naviga]ie,
pentru c` aici se afl` comanda, sistemele
de naviga]ie [i radarele cu raz` lung` de
ac]iune; pe insula de la pupa se afl`
controlul traficului [i comanda opera]iilor,
tot aici aflându-se catargul principal,
radarele cu raz` medie [i echipamentul
pentru comunica]ii.
Portavionul va avea un sistem electric
de propulsie ce-i va permite func]ionarea
eficient` cu un consum redus de
combustibil, sc`zând [i costurile de
operare.
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
11
Dou` turbine termice (cu gaz) model
Rolls Royce MT 30 [i patru generatoare
Diesel vor asigura o putere instalat` de 109
MW, suficient pentru a alimenta peste
5.000 de case. Energia va alimenta
sistemele de propulsie, opera]ionale [i de
consum intern. Sistemul electric [i de
propulsie include stabilizatoare, conducte
[i dou` propulsoare de 33 de tone capabile
s` pun` în mi[care 1.000 de SUV-uri.
Pentru c` portavionul are o autonomie
opera]ional` mare, echipajul va r`mâne
vreme îndelungat` pe mare [i, de aceea,
condi]iile de trai [i de relaxare vor fi cele
mai bune din toat` flota britanic`. Echipajul
va avea la dispozi]ie cinematografe [i s`li
de sport, dar [i acces nelimitat la internet.
Marinarii vor fi deservi]i de patru buc`t`rii
[i mai multe popote, unde vor lucra 67 de
persoane. Cea mai mare dintre popote are
capacitatea de deservire a 960 de membri
ai echipajului într-o or`. Din punct de vedere
medical, portavionul va avea sal` de opera]ii,
laborator stomatologic [i 11 medici [i
asistente. Pentru misiuni umanitare, spa]iul
dedicat îngrijirilor medicale va putea fi m`rit.
Sistemul de opera]ii integrat este
alc`tuit din sisteme informatice [i de
comunica]ii, air management [i sisteme de
protec]ie, care vor asigura comunica]ii de
date [i video, comand` [i control pentru
executarea misiunilor, naviga]ia [i
comunica]ii interne, supraveghere radar [i
optoelectronic`, precum [i air managementul
[i controlul armamentului pentru
asigurarea protec]iei.
Navele au deplasamentul de 65.000 de
tone, de trei ori mai mare decât actualele
portavioane britanice din clasa Invincible.
Autonomia va fi de 10.000 de mile nautice [i
viteza maxim` de 25 de noduri (46km/h).
Pentru construc]ia celor dou` portavioane
se estimeaz` c` va fi nevoie de 80.000 de
tone de o]el, adic` de trei ori mai mult decât
a fost necesar pentru construirea stadionului
Wembley. Suprafa]a total` a unei nave
dep`[e[te 1,5 hectare. Lungimea portavionului
va fi de 280 m [i l`]imea maxim` de 70.
Un echipaj de 679 de persoane va deservi
nava, capacitatea maxim` de personal la bord
fiind de 1.600 de persoane.
Programul a început în 2008 [i costurile
sale ini]iale au fost estimate la aproximativ
4,7 miliarde de euro. HMS Queen
Elizabeth va deveni opera]ional` în 2016,
în vreme ce a doua nav`, HMS Price of
Wales va fi finalizat` în 2018.
Pagin` realizat` de Bogdan OPROIU

12
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
Cerceta[ii \nva]` cum s`
aprind` diferite tipuri de
focuri.
Echipaj din cadrul Batalionului
631 Tancuri la posturi.
Deschiderea anului de instruc]ie la Brigada 2
Infanterie Rovine din Craiova.
FOTOREPORTAJ
DESCHIDEREA ANULUI DE INSTRUC
Plutonier-major Lucian IRIMIA
Miercuri, 11 ianuarie, în unit`]ile militare au
avut loc ceremonii care au marcat deschiderea
anului de instruc]ie 2012. De la Vatra Dornei [i
Boto[ani la Craiova, de la Timi[oara la Fete[ti
[i Constan]a, militarii au început o nou` etap` a
preg`tirii lor profesionale, pentru a fi gata oricând
s` execute misiunile încredin]ate atât în ]ar`, cât
[i în str`in`tate.
Anul de instruc]ie 2012 reprezint` o nou`
etap` profesional` pentru toate categoriile
de for]e din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Infanteri[ti, artileri[ti tere[tri sau antiaerieni,
tanchi[ti, transmisioni[ti, marinari, aviatori, speciali[ti
\n logistic` sunt to]i con[tien]i de importan]a preg`tirii
lor profesionale. În poligoane, s`li de specialitate, pe
nave sau pe aerodromuri, instruc]ia este privit` ca o
mare prioritate. Instruie[te-te a[a cum vei lupta! este
deja un dicton ce se transform` în fapte. Militarii [tiu c`
transpira]ia de pe câmpul de instruc]ie \nseamn`
perfec]ionarea unor deprinderi care te pot salva în
clipele de cump`n` în executarea misiunilor ordonate.
În anul 2012, avem ca obiective preg`tirea în
vederea execut`rii misiunilor [i opera]iilor în afara
teritoriului statului român, asigurarea capacit`]ii de
reac]ie imediat`, ridicarea capacit`]ii opera]ionale,
executarea misiunilor în cadrul serviciul de lupt`, de
permanen]`, paz` [i interven]ie, precum [i asigurarea
sprijinului autorit`]ilor în situa]ii de urgen]`, a explicat
comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, general de
brigad` Dumitru Scarlat, principalele obiective ale marii
unit`]i transilv`nene în anul de instruc]ie pe care îl
parcurgem. În cadrul Brig`zilor 81 Mecanizat`, 18
Infanterie [i 61 Vân`tori de Munte, ac]iunile de
preg`tire a militarilor planificate acoper` toat` gama
temelor de instruire, de la educa]ie fizic` militar` la
instruc]ie tactic`.
La Craiova, dup` executarea misiunii \ncredin]ate
\n teatrul de opera]ii din Afganistan, principalul obiectiv
al Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab este acela
de a transpune în instruirea din toate etapele de
preg`tire experien]a acumulat` în teatru, în ultima
misiune extern`, cea de-a 12-a a Scorpionilor Ro[ii.
La Bac`u [i Fete[ti, în cadrul Flotilelor 95 [i 86
Aeriene, anul de instruc]ie a debutat cu preg`tirea
personalului [i aeronavelor pentru efectuarea
misiunilor ce le revin. La Ia[i, Boto[ani, Piatra Neam]
[i Bac`u, militarii Brig`zii 15 Mecanizat` au pus accent
pe instruc]ia individual`, a echipelor [i grupelor.
Planurile de preg`tire ale militarilor au fost astfel
întocmite pentru a r`spunde cerin]elor misiunilor care
le sunt încredin]ate unit`]ilor [i marilor unit`]i.
În acest an de instruc]ie, în Baza Sprijin Logistic
Muntenia, se va pune un accent deosebit pe instruirea
teoretico-militar` [i practic-aplicativ`, pe instruirea
lingvistic` [i educa]ia fizic` militar`. Colonelul Constantin
Pagnejer, comandantul bazei, a subliniat faptul c` este
necesar ca, la toate aceste categorii de preg`tire, \ntregul
personal s` ob]in` rezultate bune [i foarte bune. A[a
vor confirma renumele de adev`ra]i profesioni[ti pe care
l-au dobândit prin munc`, responsabilitate [i echilibru în
cele 39 de exerci]ii la care au participat anul trecut, dar [i
în activit`]ile legate de realizarea capacit`]ii opera]ionale
a structurilor angajate de România în misiuni desf`[urate
sub egida NATO.
Comandantul Comandamentului Logistic Întrunit,
general-locotenent C`t`lin Zisu, [i-a exprimat
încrederea c`, în aceast` nou` etap` de munc` asidu`
[i responsabil`, to]i militarii vor manifesta spirit de
echip` pentru îndeplinirea misiunilor [i va exista o mai
bun` rela]ionare între camarazi, la toate nivelurile.
Artileri[ti din Batalionul
335 ocup` o pozi]ie de
tragere.

}IE 2012
FOTOREPORTAJ
Scenariu de lupt`
complex pentru
militari.
V#n`tori de munte \n cadrul orelor de tactic`.
O subunitate
din Brigada 15
Mecanizat`, la
ora de educa]ie
fizic` militar`.
Transmisioni[ti din
Batalionul 634 Infanterie.
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
Elicopteri[tii din cadrul Flotilei 95 Aerian`
preg`tesc aeronava pentru zbor.
13
Militari din
Batalionul 151
Infanterie \n
deplasare c`tre
locul de instruc]ie.
|nceputul anului de instruc]ie la
Brigada Sprijin Logistic Muntenia.

14
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
LUMEA DE AZI
MONDO MAGAZIN ÎNTÂLNIRE
SCO}IA Î{I DORE{TE INDEPENDEN}A
Potrivit BBC, Sco]ia inten]ioneaz` s` organizeze un referendum care s` arate pozi]ia cet`]enilor
s`i fa]` de declararea independen]ei de coroana britanic`. Ac]iunea urmeaz` s` fie demarat` în
anul 2014, pentru ca Sco]ia s` aib` timp s` preg`teasc` legisla]ia aferent` referendumului. Guvernul
britanic sus]ine îns` c` referendumul ar fi unul neconstitu]ional f`r` aprobarea sa. Premierul
David Cameron a avertizat c` incertitudinea privind viitorul Sco]iei afecteaz` economia întregului
regat, iar membrii partidelor Conservator, Laburist [i Liberal-Democrat au cerut ca referendumul
s` se ]in` cât mai repede posibil, pentru acelea[i motive. Data precis` a referendumului va trebui
stabilit` împreun` de Guvernul sco]ian [i cel britanic, care vor trebui s` cad` de acord [i asupra
întreb`rii pe care acesta o va con]ine, dar [i asupra entit`]ii care ar urma s` vegheze procesul de
votare. Totodat`, guvernele trebuie s` decid` dac` rezultatul referendumului va avea caracter de
aplicare obligatoriu sau va fi unul cu statut de recomandare.
Sco]ia ar putea
fi nevoit` s` renun-
]e la lira sterlin` [i
s` adopte moneda
euro, dac` va hot`rî
s`-[i declare independen]a
fa]` de
Marea Britanie, a
avertizat guvernul.
Alte probleme despre
care Downing
Street spune c` trebuie
clarificate sunt
capacit`]ile comune
de ap`rare, deficitul
na]ional [i securitatea
frontierelor.
REFUGIA}I CLIMATICI
Exist` o categorie de oameni for]a]i s`-[i
p`r`seasc` locuin]ele [i s` migreze spre zone
mai propice traiului uman din cauza
schimb`rilor climatice. Pentru ei se folose[te în
ultima vreme expresia refugia]i climatici. În
opinia profesorul de geografie Etienne Piguet
de la Universitatea din Neuchâtel, nu exist`
refugia]i climatici în sensul strict al expresiei,
care presupune c` oamenii au fost alunga]i de
la casele lor doar din cauza înc`lzirii climatice.
El consider` c` fenomenele de migra]ie sunt
întotdeauna generate de situa]ii complexe, în
care condi]iile politice, economice [i sociale se
întrep`trund. Economistul indian Amartya Sen
afirm` [i el c` perioadele de foamete sunt mai
degrab` cauzate de abord`ri politice nefondate
decât de factori de mediu. Mediul poate exercita
presiuni puternice, dar decizia dac` r`mâi sau
pleci depinde în mare m`sur` de alte realit`]i:
existen]a rezervelor alimentare, posibilitatea de
a vinde p`mântul etc. Exist` într-adev`r ]`ri în
care factorul climatic atârn` greu în hot`rârea
de a emigra. Somalia este un exemplu în acest
sens. Cornul Africii se confrunt` cu o secet`
ROBO}ELUL
FLOBI
grav` de câteva decenii [i se poate crede c`
aceast` realitate contribuie intens la fenomenul
migra]iei, dar este tot atât de adev`rat c`
deplas`rile popula]iei sunt în mare parte
generate de desele conflicte între diferitele
grup`ri armate din aceast` ]ar`. Exist` o
interac]iune între factorii de mediu [i politici [i
nu se poate stabili cu u[urin]` de care parte
sunt cauzele [i efectele. Ideea c` schimbarea
climatic` ar provoca r`zboaie care ar cauza
migra]ii este prea simplist`, afirm` profesorul.
În Japonia, peste 370.000 de robo]i muncesc în
întreprinderi, pe planta]iile de orez sau la recep]iile unor
hoteluri. În Europa, în schimb, exist` re]ineri mari în privin]a
aparaturii inteligente folosite în afara fabricilor. Speciali[tii
germani sus]in îns` c`, în curând, [i europenii ar putea
accepta robo]ii în cas`, ca pe ni[te ajutoare Pentru a
r`spunde la întrebarea cum ar trebui s` arate un robo]el [i
ce ar trebui el s` fac` pentru a-[i spori gradul de acceptan]`,
la Universitatea din Bielefeld, Germania, au fost întreprinse
cercet`ri interdisciplinare la care, pe lâng` speciali[ti din
robotic`, au fost invita]i [i informaticieni, neurologi, fizicieni,
lingvi[ti sau psihologi. Simplitatea ar putea u[ura
comunicarea dintre om [i ma[in` [i i-ar determina pe oameni
s` accepte robo]ii cu mai mult` u[urin]`, sus]in cercet`torii
de la Bielefeld. Ei au creat deja un robo]el cu ochi mari [i
fa]a rotund`, numit Flobi – care poate exprima emo]iile de
baz`: triste]e, bucurie, team` sau surpriz`. Pe lâng` aspectul
exterior, un rol important îi revine [i felului în care se
comport` robotul. Speciali[tii germani cred c` aparatul
n-ar trebui mânuit prin telecomand`, ci ar trebui s`
ac]ioneze din proprie ini]iativ`. În acest sens, va fi necesar
ca robo]ii s` aib` capacitate de înv`]are, s` fie capabili s`-[i
recunoasc` st`pânul [i s` reac]ioneze în mod adecvat.
LA NIVEL ÎNALT
Pre[edintele francez,
Nicolas Sarkozy, [i
cancelarul german,
Angela Merkel, s-au
întâlnit la 9 ianuarie la
Berlin, cu prilejul unui
dejun de lucru destinat
preg`tirii viitorului Consiliu
European, programat
pe 30 ianuarie, la
Bruxelles. Scopul întâlnirii
a fost g`sirea unei
modalit`]i de stimulare
a cre[terii economice în
]`rile afectate de criz` [i
de contracarare a cre[terii
ratei [omajului.
Întâlnirile din ultima vreme ale cancelarului Angela Merkel cu pre[edintele
Fran]ei, Nicolas Sarkozy, au fost motivate de încercarea de restabilire a încrederii
pie]elor în zona euro [i în capacitatea acesteia de a-[i reveni, de a-[i pune sub
control problemele bugetare [i de a-[i relua cre[terea. Cei doi lideri încearc`
s`-[i sincronizeze concep]iile, astfel încât cele dou` motoare economice ale Europei
s` prezinte un plan consistent de reducere a ratei [omajului, în pofida m`surilor
aspre de austeritate [i a tensiunilor crescânde din sectorul bancar.
Economia Germaniei demonstreaz`, în continuare, c` poate face fa]` crizei,
oficialii anun]ând o cre[tere a exporturilor [i o pia]` a muncii înfloritoare. Pentru
Sarkozy, care va participa la alegerile preziden]iale peste mai pu]in de patru luni, lipsa
locurilor de munc` a devenit o problem` stringent`, statisticile anun]ând o rat` a
[omajului la cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani. Dup` discu]iile purtate cu Sarkozy,
Merkel a anun]at c` ambele ]`ri doresc ca la summitul UE de la sfâr[itul lunii s` se
fac` propuneri pentru o mai puternic` cre[tere economic` [i ocupare a for]ei de
munc`. În prezent, este în curs o analiz` de ansamblu asupra diferitelor reglement`ri
de pe pia]a muncii din ]`rile UE, în scopul de „a înv`]a de la cei mai buni”.
Angela Merkel [i-a exprimat satisfac]ia în leg`tur` cu discu]iile pentru
formarea unei uniuni fiscale, idee aprobat` în principiu la summitul UE din
decembrie. Este posibil ca tratatele s` fie semnate deja la urm`torul summit de la
sfâr[itul lunii ianuarie, cel mai târziu acest lucru se va întâmpla în luna martie.
Acordurile angajeaz` ]`rile europene la respectarea disciplinei fiscale, în scopul
de a rezolva pentru totdeauna criza datoriilor.
DOSARUL SIRIAN
Pre[edintele sirian, Bashar al-Assad, a declarat, în cadrul unui interviu dat la 10
ianuarie la televiziunea na]ional`, c` este dispus s` accepte o solu]ie care s` pun`
punct crizei în care s-a aflat Siria în ultimele zece luni, îns` o astfel de în]elegere
trebuie s` respecte suveranitatea statului.
Bashar al-Assad a ajuns la putere în iulie 2000, dup` moartea tat`lui sau, Hafez al-
Assad, care a guvernat ]ara timp de 30 de ani. La 15 martie 2011, o mi[care de protest
f`r` precedent a fost ini]iat` în Siria, în urma unui apel lansat pe o pagin` Facebook,
intitulat Revolu]ia sirian` împotriva lui Bashar al-Assad 2011, în care se încurajau
manifest`rile pentru o Sirie f`r` tiranie, f`r` lege de urgen]` (în vigoare din 1963) [i
f`r` tribunale excep]ionale. Potrivit ONU, peste 5.000 de civili au fost uci[i de la începutul
protestelor împotriva pre[edintelui Bashar al-Assad.
În interviul s`u, pre[edintele sirian a dat asigur`ri c` nu a ordonat niciodat`
armatei s` deschid` focul asupra protestatarilor [i a afirmat c` se afl` la conducerea
]`rii prin voin]a poporului. Nu a fost dat niciun ordin din partea niciunei autorit`]i de
a deschide focul împotriva manifestan]ilor. Eu guvernez cu voin]a poporului [i, dac` voi
renun]a la putere, aceasta va fi, de asemenea, cu voin]a poporului, a declarat el. Bashar
al-Assad a anun]at c` Siria va r`spunde protestelor cu schimb`ri [i, în maxim dou`
luni, va fi organizat un referendum pentru aprobarea unei noi Constitu]ii.
Violen]ele f`r` precedent care au cuprins ]ara în ultimele luni sunt parte a unei
conspira]ii externe. Este vorba de o conspira]ie interna]ional`, pus` la cale pentru a
r`spândi în interior teama. Dar, de aceast` dat`, este f`cut` cu oameni din interior, a
mai spus Bashar al-Assad la
televiziunea sirian`. La Washington,
purt`torul de cuvânt al
Departamentului de Stat, Victoria
Nuland, a replicat c` Assad
reu[e[te s` dea vina pe o conspira]ie
extern` atât de vast`, încât acum
include [i Liga Arab`, majoritatea
opozi]iei din Siria [i întreaga
comunitate interna]ional`. El
arunc` responsabilitatea pe umerii
tuturor, cu excep]ia sa, pentru
violen]ele din Siria. Discursul
liderului de la Damasc nu a f`cut
decât s` confirme viziunea SUA în
privin]a necesit`]ii ca al-Assad s`
plece de la putere, a subliniat Nuland.
Pagin` realizat` de Marilena GEORGESCU

LUMEA DE AZI
NOUA STRATEGIE
AMERICAN~
ÎN DOMENIUL AP~R~RII
Pre[edintele Pre[edintele Barack Barack Obama Obama a a prezentat, prezentat, în în cadrul cadrul cadrul unei unei conferin]e
conferin]e
de de pres` pres` sus]inut` sus]inut` la la Pentagon, Pentagon, Pentagon, la la 5 5 ianuarie, ianuarie, ianuarie, coordonatele coordonatele noii
noii
strategii strategii strategii de de ap`rare ap`rare americane. americane. Conform Conform Conform documentului, documentului, armata
armata
american` american` va va fi fi fi mai mai supl`, supl`, î[i î[i va va concentra concentra aten]ia aten]ia pe pe zona zona Asia Asia -
-
Pacific Pacific [i [i va va renun]a renun]a renun]a la la r`zboaiele r`zboaiele terestre terestre de de amploare.
amploare.
Strategia a luat în calcul [i o reducere cu 487 de miliarde de dolari a bugetului ap`r`rii,
în urm`torii 10 ani. Spunem da, armata american` va fi mai supl`, dar toat` lumea trebuie s`
[tie c` Statele Unite î[i vor men]ine superioritatea militar` prin for]e armate agile, flexibile [i
care sunt preg`tite s` fac` fa]` unei game largi de amenin]`ri, a spus Obama. El a mai
subliniat c` America întoarce pagina unei decade de r`zboi [i, prin noua strategie, se va
concentra într-o propor]ie semnificativ` c`tre Asia. Ne vom înt`ri prezen]a în zona Asia –
Pacific, iar reducerile nu vor afecta acest obiectiv, a ad`ugat pre[edintele american.
La rândul s`u, secretarul ap`r`rii, Leon Panetta, care a fost al`turi de pre[edinte la
conferin]a de pres`, a men]ionat c` Statele Unite î[i vor men]ine o prezen]` puternic` [i în
Orientul Mijlociu. Conform strategiei, armata american` va coopera strâns cu alia]ii în
Orientul Mijlociu pentru a asigura securitatea în Zona Golfului [i pentru a împiedica Iranul
s` dezvolte arme nucleare. Opera]iile de contracarare a insurgen]ei nu mai constituie o
prioritate, lucru care va permite administra]iei s` reduc` num`rul personalului for]elor
terestre. În acest sens, Panetta a ]inut s` accentueze c`, odat` cu retragerea trupelor din
Irak [i cu reducerea celor din Afganistan, nu va mai fi nevoie ca trupele terestre [i infanteria
marin` s` fie dimensionate pentru a sus]ine opera]ii de amploare, pe termen lung, care au
dominat priorit`]ile militare în ultimul deceniu. De altfel, strategia confirm` semnalele
transmise pân` acum de oficiali, c` fondurile vor fi dirijate c`tre avioane, nave, ap`rarea
antirachet` [i arme de înalt` tehnologie.
Pre[edintele Comitetului
Întrunit al [efilor de
State Majore, general
Martin Dempsey, a sus]inut
prevederile strategiei, dar a
subliniat c` aceasta comport`
[i ni[te riscuri care se
pot materializa, în unele
cazuri, în m`rirea timpilor
de reac]ie sau resurse mai
pu]ine pentru unele
opera]ii. Accept`m [i unele
riscuri, a[a cum se întâmpl`
în cazul tuturor strategiilor
[i, pentru c` vom fi o armat`
mai mic`, aceste riscuri se
vor m`sura în timp [i capacitate, a spus Dempsey.
Noua strategie modific` [i doctrina mult dezb`tut`, potrivit c`reia armata american`
trebuia s` fie preg`tit` s` duc` dou` r`zboaie simultan. Conform documentului, Statele
Unite vor fi preg`tite s` duc` un singur r`zboi [i o ac]iune de respingere a unei a doua
amenin]`ri. Fundamental, strategia a vizat întotdeauna abilitatea noastr` de a r`spunde
crizelor globale, oriunde în lume [i în orice moment. Acest principiu nu s-a schimbat, a
subliniat generalul Dempsey în leg`tur` cu acest subiect.
În ceea ce prive[te arsenalul nuclear, strategia sugereaz` o reducere a acestuia, f`r` a
preciza îns` cum s-ar putea face acest lucru. Nici for]ele americane din Europa nu au fost
uitate, existând în document o indica]ie de reducere, dar f`r` detalii, ideea fiind prezentat`
prin expresia: pentru a ]ine pasul cu schimb`rile peisajului strategic, prezen]a noastr` în
Europa trebuie, de asemenea, s` evolueze.
Cu toate acestea, Obama a reiterat faptul c` SUA vor continua s` investeasc` în alian]ele
importante, inclusiv NATO, cu care va men]ine rela]ii strânse. Secretarul general al NATO,
Anders Fogh Rasmussen, a salutat, la 5 ianuarie, faptul c` pre[edintele american men]ine
angajamentele SUA pentru securitatea european`, chiar [i în condi]iile concentr`rii aten]iei
c`tre Asia. Într-o lume impredictibil`, declara]ia SUA, conform c`reia parteneriatul
transatlantic r`mâne indispensabil pentru securitatea tuturor alia]ilor, este foarte important`,
a spus Rasmussen.
Aceast` nou` strategie a fost emis` înaintea proiectului de buget pe 2013, care ar urma
s` fie f`cut public luna urm`toare [i prin care se a[teapt` o serie de amân`ri ale anumitor
programe de armamente, inclusiv pentru avionul de lupt` F-35. În ciuda reducerilor mult
discutate, bugetul ap`r`rii pentru anul 2012 s-a ridicat la 530 de miliarde de dolari, f`r` a
lua în calcul costurile conflictului din Afganistan. De altfel, cheltuielile militare ale SUA sunt
mai mari decât suma cheltuielilor urm`toarelor 10 state la un loc.
Dup` ce pre[edintele Obama a prezentat strategia, oficialii chinezi au declarat, la 6
ianuarie, c` extinderea prezen]ei americane în Asia este binevenit`, în condi]iile în care va
contribui la promovarea p`cii [i stabilit`]ii în regiune, conform agen]iei Xinhua. Rolul SUA,
dac` este îndeplinit cu o atitudine pozitiv`, separat` de stilul R`zboi Rece [i de mentalitatea
jocului de sum` zero, va fi nu numai benefic pentru stabilitatea regional`, dar [i pentru China,
se arat` în [tirea Xinhua.
Strategia identific` totodat` India ca partener strategic pe termen lung, care poate
contribui ca o ancor` economic` regional` [i ca furnizor de securitate în zona Oceanului
Indian [i arat` c` SUA vor încerca s` men]in` pacea în Peninsula Coreean` împreun` cu
alia]ii [i partenerii din Asia.
Pentru SUA, viitoarele provoc`ri strategice vor emana din regiunea Pacificului, conform
celor declarate de generalul Dempsey [i, de altfel, strategia plaseaz` aceast` regiune în
topul priorit`]ilor americane.
Pagin` realizat` de Silvia MIRCEA
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
15
PRIMA ANIVERSARE A ARMATEI
IRAKIENE DUP~ RETRAGEREA
TRUPELOR STR~INE
For]ele armate irakiene [i-au s`rb`torit cea de a 91-a aniversare printr-o parad` militar` impresionant`
organizat` la 6 ianuarie, la câteva s`pt`mâni dup` retragerea ultimilor solda]i americani din
]ar` [i la o zi dup` ce 68 de persoane au fost ucise în cele mai violente atacuri ale insurgen]ilor din
ultimele cinci luni.
Evenimentul a fost marcat printr-o defilare a armatei irakiene, care a avut loc în Zona Verde din
Bagdad, unde au fost luate m`suri severe de securitate. Oficialii irakieni recunosc deschis c` for]ele
de securitate locale nu pot ap`ra, deocamdat`, grani]ele, apele, sau spa]iul aerian na]ional. Armata
american` a desfiin]at fosta armat` irakian` dup` înl`turarea lui Saddam Hussein de la putere, în
2003. Au fost f`cute eforturi
substan]iale pentru reconstruirea
armatei irakiene pe baze noi, îns`
în timp ce for]ele terestre au în prezent
200.000 de militari, for]ele
aeriene [i cele navale sunt slab
dezvoltate, având la un loc doar
10.000 de oameni.
UTILIZAREA FOR}EI LETALE
ÎMPOTRIVA PIRA}ILOR
Parlamentul britanic a cerut guvernului, la 5 ianuarie, s` emit` reglement`ri oficiale prin care s`
clarifice când este legal s` se utilizeze for]a letal` împotriva pira]ilor maritimi. Cererea vine înaintea unei
conferin]e asupra viitorului Somaliei, care va avea loc la Londra, luna viitoare. În luna octombrie a anului
trecut, parlamentul britanic a permis vaselor comerciale care navigheaz` în ape periculoase s` ia la bord
g`rzi înarmate pentru a se proteja de pira]i.
Conform raportului care înso]ea solicitarea c`tre guvern, pirateria este o problem` major` pentru
Marea Britanie, dar [i pentru comunitatea interna]ional`, [i în ultimii patru ani s-au pl`tit pira]ilor r`scump`r`ri
în valoare de aproximativ 300 de milioane de dolari.
Întrebarea care se pune este dac` un gardian înarmat
aflat la bordul unui vas britanic poate executa foc asupra
unui vas de pira]i care se apropie în vitez`, a spus
pre[edintele Comisiei de afaceri externe a Parlamentului
britanic, Richard Ottaway. El a ad`ugat c` este
inacceptabil c` o suprafa]` de 6,7 milioane de kilometri
p`tra]i din Oceanul Indian a devenit o zon` interzis`
pentru vasele mici [i foarte periculoas` pentru vasele
comerciale.
EXPORTURI JAPONEZE DE ARMAMENTE
Guvernul japonez a anun]at, la 2 ianuarie, c`
va tempera anumite restric]ii autoimpuse asupra
exporturilor de armamente [i tehnologie militar`.
Interdic]iile privind exporturile militare au fost
formulate pentru prima dat` în anul 1967, în timpul
R`zboiului Rece, cu scopul de a împiedica na]iunile
membre ale blocului comunist s` achizi]ioneze
tehnologie avansat` [i au fost considerate de
politicienii vremii ca fiind în deplin acord cu
pozi]ia pacifist` a Japoniei.
Aceste restric]ii au fost chiar extinse [i asupra
statelor care erau subiectul unor embargouri
din partea ONU, dar conform anun]ului oficial,
pentru astfel de state interdic]ia va r`mâne în
vigoare. Decizia vine dup` cea de achizi]ionare
de avioane de lupt` F-35, care include [i
implicarea companiilor japoneze în dezvoltarea
[i produc]ia acestui tip de avion în viitor.
Reducerea restric]iilor privind exporturile este
de a[teptat s` ofere companiilor japoneze oportunitatea
unic` de a concura pe alte pie]e pentru
diferite proiecte, asigurând Japoniei fluxuri
financiare de care nu a beneficiat pân` în prezent.
INDIA REVINE ÎN LIGA STATELOR
POSESOARE DE SUBMARINE NUCLEARE
India a revenit în clubul operatorilor de submarine
nucleare, la 5 ianuarie, dup` preluarea de la
marina rus` a unui submarin nuclear în cadrul
unei ceremonii organizate la un [antier naval din
estul Rusiei. Spre sfâr[itul lunii ianuarie, submarinul
de 8.000 de tone, redenumit Chakra, va porni c`tre
India, conform unei informa]ii publicat` de ziarul
The Times of India.
Alte state care au în dotare submarine nucleare
sunt Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Fran]a
[i China. India a mai luat în leasing de la Rusia, în
perioada 1988-1991, un submarin nuclear din clasa
Charlie. Pe timpul cât acesta s-a aflat în serviciul
marinei indiene a fost, de asemenea, denumit
Chakra. Actualul submarin din clasa Akula II
este achizi]ionat tot în leasing, pe 10 ani, conform
cotidianului citat.

16
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
Personaje \n uniform`
Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei General {tefan Gu[`
Dup` Primul R`zboi Mondial atât oficialit`]ile militare, cât [i conduc`torii
Bisericii Ortodoxe Române au ajuns la concluzia necesit`]ii organiz`rii unui
serviciu preo]esc permanent în armata român`. Acesta trebuia s` fie capabil
de a asigura pentru soldatul român o educa]ie sufleteasc` menit` s`-l determine
s` respecte legile, s`-l fac` s` devin` un bun cet`]ean, s` respecte ordinea
public` [i s` manifeste iubire de neam [i de ]ar` – dup` cum afirma Î.P.S.
Pimen, în anul 1921.
Aceste idei se concretizeaz` în Legea
referitoare la organizarea clerului militar,
adoptat` la 20 iulie 1921, [i prin Legea [i
Regulamentul privitoare la organizarea
clerului militar, promulgate prin decretul
regal din 18 iunie 1924. Prin aceste acte
normative, pentru necesit`]ile confesionale
[i ale dezvolt`rii sentimentului religios erau
admi[i în cadrul armatei preo]ii militari activi
de orice rit. Conducerea acestei noi structuri
din cadrul armatei române era încredin]at`
unui Episcop militar, numit Episcop de Alba
Iulia, [i care era situat în fruntea unui
Inspectorat al Clerului Militar. La structurile
subordonate apar]inând diferitelor e[aloane,
corpuri de armat`, divizii, se constituiau
birouri ale clerului militar, încadrate cu
preo]i ce primeau grade de ofi]eri. De
asemenea, la fiecare regiment era încadrat
câte un preot militar. Pentru minorit`]ile
religioase erau numi]i în garnizoane câte un
preot, rabin, pastor sau imam. Legea stabilea
c` episcopul militar avea acelea[i competen]e
ca [i ceilal]i inspectori din Ministerul de
R`zboi, primea învestitura regal` [i rangul
de senator de drept, el exercitându-[i autoritatea
administrativ` asupra întregului cler
militar, iar jurisdic]ia spiritual` numai asupra
preo]ilor militari de rit greco-oriental.
De-a lungul perioadei interbelice, Episcopia
militar` a fost condus` de patru episcopi
care au contribuit la cristalizarea noii structuri,
la stabilirea atribu]iilor ei, la perfec-
]ionarea permanent` a activit`]ii preo]ilor
militari în timp de pace, precum [i la stabilirea
cadrului presta]iei lor în campanie.
Din rândul acestora s-a deta[at Episcopul
general de brigad` dr. Partenie Ciopron. El
a p`storit clerul militar de la 25 septembrie
1937 pân` în anul 1948, când autorit`]ile
comuniste, laicizând armata, au desfiin]at
Episcopia Armatei [i clerul militar.
Vl`dica Ciopron se n`scuse la 30 septembrie
1896 în satul P`ltini[, plasa Lasc`r,
jude]ul Dorohoi, ca fiu al lui Ion [i al Anei
Ciopron, fiind botezat cu numele de {tefan.
Dup` absolvirea [colii primare în satul natal,
{tefan, al doilea dintre cei [ase copii ai familiei,
este primit la M`n`stirea Slatina ca frate. Aici
urmeaz` {coala de cânt`re]i. Odat` cu
intrarea României în prima conflagra]ie
mondial`, tân`rul Ciopron face cuno[tin]` cu
armata [i cu r`zboiul, fiind încorporat în
Regimentul 29 Infanterie. Cu aceast` unitate
particip` la luptele din zona Oituz, unde este
r`nit. Ca o recunoa[tere a meritelor sale va fi
decorat ulterior cu Medalia „Crucea
comemorativ` 1916-1918”.
Demobilizarea sa a avut loc în anul 1921,
moment în care va reveni la M`n`stirea
Slatina, fiind primit în rândul monahilor cu
numele de Partenie. Ulterior, el va fi hirotonit
ierodiacon [i mutat la Mitropolia Moldovei
ca diacon la catedrala mitropolitan`. Calit`]ile
sale, dragostea de înv`]`tur` [i dorin]a de
cunoa[tere determin` trimiterea sa la Seminarul
teologic „Veniamin Costache”, pe care
îl va absolvi în anul 1929, devenind apoi
student la facultatea de Teologie din Cern`u]i.
Despre anii petrecu]i în facultate î[i va aminti
cu bucurie mai târziu, în anul 1937, când va
fi numit Episcop al Armatei. Atunci, într-o
scrisoare adresat` decanului Facult`]ii de
Teologie, se confesa: „Timpul petrecut la
Cern`u]i ca student r`mâne pentru mine cel
mai frumos al vie]ii. La aceast` facultate,
unde am urmat cursuri patru ani, zi cu zi,
or` cu or`, m-am sim]it ca într-un templu
sacru [i sufletul mi-a fost pururi în`l]at de
str`lucitele prelegeri ale fo[tilor mei profesori.
Facultatea de Teologie din Cern`u]i este
pentru mine Ierusalimul cel Sfânt, c`tre care
voiu avea întotdeauna îndreptate privirile cu
cea mai adânc` venera]iune”.
Ambi]ios, Partenie Ciopron va preg`ti [i
sus]ine [i doctoratul în teologie, pe care îl va
finaliza cu teza „Arhieria Mântuitorului Iisus
Hristos dup` rânduiala lui Melchisedec,
studiu exegetic [i istoric”.
Îndepline[te, pân` la alegerea sa în
func]ia de episcop militar, îndatoririle de
exarh al m`n`stirilor, consilier [i profesor de
religie la Mitropolia din Ia[i.
Partenie Ciopron a fost hirotonit arhiereu
[i ales Episcop Militar cu titlu de Alba Iulia.
Ceremonia s-a s`vâr[it în Catedrala Întregirii
din ora[ul Unirii. Învestirea sa în func]ie s-a
produs la 8 octombrie 1937, prilej cu care, la
Castelul Pele[, unde a avut loc ceremonia, el
declara: „Pe front (în 1916-1918 n.n.) cu arma
am alungat pe du[man, de azi înainte cu arma
cuvântului evanghelic – secondat de preo]ii
militari – voi predica osta[ilor de la un cap`t la
altul al ]`rii credin]a lui Dumnezeu, credin]` [i
supunere Regelui, iubirea de patrie, disciplina
necondi]ionat`”. R`spunzându-i, regele Carol
al II-lea îi atr`gea aten]ia c` nu este un episcop
ca ceilal]i: „nu e[ti un episcop care are eparhie,
e[ti un episcop în a c`rui grij` ]ara a pus înt`rirea
sufleteasc` a acelora cari cu piepturile lor sunt
chema]i s` apere hotarele ]`rii”.
Instalarea lui Partenie Ciopron în Scaunul
Episcopal a avut loc la 10 octombrie 1937, în
Biserica Catedralei Încoron`rii, dup` un
program care a cuprins sosirea lui la Alba
Iulia, primirea în Biserica Încoron`rii, slujba
de Sfânta Liturghie [i recep]ia oficial` în sala
de recep]ii a Palatului Episcopal.
Dup` ceremonia instal`rii, acesta a
adresat o scrisoare tuturor preo]ilor militari
activi [i confesorilor de garnizoan` de pe
ISTORIE
EPISCOPUL GENERAL DE BRIGAD~
PARTENIE CIOPRON
cuprinsul României Mari, o adev`rat`
profesiune de credin]` [i program de urmat
în înalta îns`rcinare primit`. „Învestirea
noastr` în scaunul Episcopal al Armatei –
sublinia el – înseamn` reluarea unei vie]i
tr`ite acum dou`zeci de ani în urm` pe
câmpul de lupt`. Osta[ul, prin situa]ia
special` la care este chemat, se deosebe[te
de restul lumii laice. Felul de a tr`i în strâns`
leg`tur` de camaraderie, sobrietatea în
Episcopul Partenie Ciopron (al treilea din dreapta)
la o ceremonie religioas`, \n 1940.
vorb`, executarea f`r` [ov`ire a poruncilor,
]inuta m`rea]`, îndeplinirea cu orice jertfe a
misiunilor date, fac din osta[ un om de
elit`.[…] În aten]iunea noastr` st` ca ideal
nestr`mutat datoria de a s`di în sufletele
osta[ilor virtu]ile str`mo[e[ti: credin]` în
Dumnezeu; credin]` [i respect deosebit fa]`
de Tron; cald` iubire de neam; disciplin`
necondi]ionat` [i încoronarea vie]ii zilnice
prin practicarea virtu]ilor cre[tine. Pentru
îndeplinirea lor nu pregeta]i nici un sacrificiu…
În general, doresc s` v`d pe fiecare preot
militar interesându-se zilnic [i cercetând, ca
un adev`rat apostol, pe osta[ii ce-i sunt
încredin]a]i spre p`storire…
Ca fost osta[, îmi dau seama ce influen]`
are cuvântul preotului, mai ales în
împrejur`ri grele. {i ast`zi, dup` dou`zeci
de ani, am înaintea ochilor figura preotului
militar de pe front, la care m` uitam ca la un
trimis al lui Dumnezeu [i îmi amintesc de
cuvintele ce ni le spunea înainte de începerea
luptelor, o]elindu-ne sufletele”.
Pentru început, noul episcop militar
dorea s` editeze un calendar al Episcopiei
Armatei care urma s` fie distribuit tuturor
unit`]ilor militare, s` oficieze servicii
religioase impun`toare în toate garnizoanele
[i, începând cu ianuarie 1938, s` editeze o
revist` a clerului militar intitulat` „Arma
Cuvântului”.
Faptul c` Partenie Ciopron a în]eles
menirea prezen]ei sale în fruntea osta[ilor
credin]ei este demonstrat de aprecierile
deosebite de care s-a bucurat de-a lungul
întregii perioade de p`storire a clerului
militar.
În prima Foaie calificativ`, pe anul 1938,
întocmit` pentru perioada de la 15 mai 1938-
31octombrie 1938, secretarul general al
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale consemna:
„S`n`tos, tân`r, înf`]i[are de mare ierarh [i
plin de prestan]`. Înzestrat cu o inteligen]`
vie [i cu o cultur` înalt`, având darul vorbirii
conving`toare. Episcopul armatei este fa]a
bisericeasc` care se impune [i s`de[te în
suflete credin]` cre[tineasc`. Plin de
sim]`mântul datoriei, s-a p`truns de
chemarea vremii de a înt`ri for]ele spirituale
ale osta[ilor [i în special a acelora din
garnizoanele a[ezate pe frontiera ardelean`
[i basarabean`.
A îmb`rb`tat [i entuziasmat trupa, dând
prin aceasta un spirit real corpului ofi]eresc,
pentru formarea caracterelor ost`[e[ti în
sensul jertfei pentru Patrie. A sfin]it Cercul
Militar din Chi[in`u [i câteva capele din
Basarabia de Sud [i a fost nelipsit cu soborul
s`u de preo]i de la toate festivit`]ile la care a
luat parte M.S.Regele.
Cuvânt`rile ocazionale ale P.S.S., precum
[i serviciile divine oficiate au fost de un
reconfort moral necontestat pentru to]i cei
ce au asistat [i ascultat pe acest cult [i
entuziast ierarh.
Va merita atunci când va împlini
vechimea cerut` de lege s` fie înaintat la
gradul de general de divizie, ca o recompens`
bine meritat` [i natural` pentru serviciile
aduse ca distins colaborator al înaltelor
comandamente”.
Aprecierile laudative la adresa sa din anul
urm`tor fac [i o incursiune în perioadele
devenirii [i form`rii sale. Func]ionarul
superior din conducerea Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale care îl nota consemna:
„Î.P.S. Episcopul armatei, dr. Partenie
Ciopron, este Episcopul armatei de la 1
octombrie 1937, fiind asimilat gradului de
general de brigad`.
Î.P.S. este absolvent al Seminarului
Veniamin din Ia[i cu media 9,35, fiind întâiul
din 28 candida]i.
Este absolvent al Seminarului Pedagogic,
întâiul din 129 candida]i. Licen]iat al
Facult`]ii de Teologie, întâiul din 129
candida]i. Doctor în Teologie „magna cum
laude”. În anii 1916-1918 a luptat ca subofi]er
pe front, fiind r`nit în luptele de la Ca[in,
Oituz, la 12 iulie 1917. Este decorat cu
Medalia „Crucea Comemorativ`” cu baretele
Oituz, Carpa]i [i Tg. Ocna. Figur` bisericeasc`
ce se reliefeaz` în mod cu totul
deosebit, Î.P.S s-a devotat cu tot elanul
sufletului s`u curat ca s` toarne [i men]in`
în sufletul osta[ilor credin]` în Dumnezeu [i
încrederea în t`ria Sfintei noastre Biserici.
Ve[nic în mijlocul solda]ilor acolo unde era
mai greu, imprimând preo]ilor militari râvna
împlinirii marii lor misiuni, editând c`r]i de
rug`ciuni pentru solda]i [i men]inând în
permanen]` leg`tur` sufleteasc` cu solda]ii
prin Pastorale [i prospec]iuni, Î.P. Sa este cu
totul la în`l]imea misiunii sale”.
Prof. dr. Gheorghe NICOLESCU

În termen de 60 de zile de la data
intr`rii în vigoare a legii, Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale [i Ministerul
Administra]iei [i Internelor vor elabora
normele metodologice de aplicare, care vor
fi adoptate prin hot`râre a Guvernului. Cererile
pentru stabilirea drepturilor se vor
depune, în termen de [ase luni de la data
intr`rii în vigoare a normelor metodologice,
direct la comisiile constituite la centrele
militare jude]ene sau la cele ale sectoarelor
municipiului Bucure[ti.
Determinarea calit`]ii de cadru militar
activ, îndep`rtat abuziv din armat`, se face
la cererea persoanelor interesate, în termen
de cel mult 45 de zile de la depunerea dosarelor
cuprinzând actele prev`zute de normele
metodologice, de c`tre una din comisiile
constituite, în acest scop, la nivelul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, respectiv al
Ministerului Administra]iei [i Internelor.
Componen]a comisiilor [i regulamentul de
organizare [i func]ionare a acestora se stabilesc
prin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale,
respectiv al ministrului administra]iei
[i internelor, în termen de 30 de zile de la
data intr`rii în vigoare a legii.
Se consider` cadre militare
active, îndep`rtate abuziv din
armat`, persoanele care au fost
trecute în rezerv` sau direct în retragere,
indiferent de gradul avut în momentul respectiv,
pentru unul dintre urm`toarele motive:
convingerile moral-politice [i religioase
ale cadrului militar ori apartenen]a politic`
a so]iei sau a rudelor acestora, pân` la gradul
al IV-lea inclusiv; statutul social rezultat
din ocupa]ia so]iei cadrului militar sau a
rudelor acestora, pân` la gradul al IV-lea
VQ INTERESEAZQ!
M~SURI
FINANCIARE
ÎN 2012
În Monitorul Oficial al României nr. 887 din 14 decembrie
2011, a fost publicat` Legea Legea nr nr. nr . 283/2001 283/2001 privind
privind
aprobarea aprobarea OUG OUG nr nr. nr . 80/2010 80/2010 pentru pentru completarea completarea art.
art.
11 1 din din OUG OUG OUG nr nr. nr . 37/2008 37/2008 privind privind reglementarea reglementarea reglementarea unor
unor
m`suri m`suri financiare financiare în în domeniul domeniul bugetar bugetar bugetar. bugetar
Cele mai importante prevederi ale noului act normativ,
referitoare la salarizarea bugetarilor în 2012, sunt urm`toarele:
valoarea de referin]` se men]ine la 600 lei; nu se aplic` valoarea
de referin]` [i coeficien]ii de ierarhizare corespunz`tori claselor
de salarizare prev`zu]i în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu
inclusiv; starea material` a cadrului militar,
a so]iei sau a rudelor acestora, pân` la gradul
al IV-lea inclusiv; existen]a în str`in`tate
a unor rude ale cadrului militar sau ale so]iei
acestuia, pân` la gradul al IV-lea inclusiv;
de]inerea de c`tre rudele cadrului militar
sau ale so]iei acestuia, pân` la gradul al IVlea
inclusiv, a unor func]ii importante la nivel
de demnitar, înainte de instaurarea regimului
comunist; existen]a unor rude ale cadrului
militar sau ale so]iei acestuia, pân` la
gradul al IV-lea inclusiv, care au fost condamnate
sau arestate; efectuarea de studii
sau specializ`ri, de c`tre cadrul militar, în
alte ]`ri decât Uniunea Sovietic`; refuzul
de a se înscrie în Partidul Comunist Român;
atitudini sau manifest`ri considerate ostile
regimului comunist; considerente etnice.
Sunt considerate cadre militare active,
îndep`rtate abuziv din armat`, [i persoanele
care au solicitat trecerea în cadrul disponibil
al armatei, dar nu au beneficiat de desp`gubirile
prev`zute de Legea nr. 433/1946 pentru
crearea cadrului disponibil al Armatei.
Dovedirea situa]iilor men]ionate se face
de persoanele în cauz` cu documente
oficiale eliberate de organele competente,
iar în cazul în care aceasta nu este posibil`,
prin orice alt mijloc de prob` prev`zut de
lege, în condi]iile ce vor fi stabilite de normele
metodologice. Pentru cazurile în care,
din diferite motive, cei îndrept`]i]i nu posed`
livret militar ori alte acte oficiale sau nu li se
poate elibera dovada necesar` datorit`
inexisten]ei sau distrugerii arhivelor, confirmat`
în scris, calitatea de foste cadre militare
active, îndep`rtate abuziv din armat`, se
stabile[te de comisiile de reconstituire cu
martori, în condi]iile prev`zute de lege [i de
normele metodologice de aplicare a Legii
nr. 226/2011.
La propunerea comisiilor, fostele cadre
militare active, îndep`rtate abuziv din armat`,
pot fi înaintate în gradul urm`tor, cu
respectarea dispozi]iilor prev`zute de Legea
nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare,
cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.
Legea nr. 226 din 29 noiembrie 2011
prevede c` fostelor cadre militare active,
îndep`rtate abuziv din armat`, li se acord`
o indemniza]ie reparatorie lunar`, calculat`
prin aplicarea unui coeficient de 0,5 la câ[tigul
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigur`rilor sociale de stat,
aferent anului pentru care se face plata.
Indemniza]ia se acord` începând cu luna
urm`toare ob]inerii calit`]ii de cadru militar
activ, îndep`rtat abuziv din armat`. So]ia
supravie]uitoare a fostului cadru militar
activ, îndep`rtat abuziv din armat`, dac`
nu s-a rec`s`torit, prime[te jum`tate din
indemniza]ia reparatorie lunar`. Plata
drepturilor respective se efectueaz` de c`tre
structurile financiar-contabile ale Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale [i ale Ministerului
Administra]iei [i Internelor, pe baza hot`rârilor
pronun]ate de comisii.
Persoanele considerate cadre militare
active, îndep`rtate abuziv din armat`, care
nu au calitatea de veteran de r`zboi, beneficiaz`
de asisten]` medical` gratuit` în toate
institu]iile medicale civile de stat sau militare
[i de medicamente gratuite, atât pe perioada
tratamentelor ambulatorii, cât [i pe
timpul spitaliz`rii, precum [i de scutirea de
la plata abonamentelor de telefon [i de
radioteleviziune.
modific`rile ulterioare; cuantumul brut al salariilor de baz`/
soldelor func]iei de baz`/salariilor func]iei de baz`/indemniza]iilor
de încadrare se men]ine la acela[i nivel cu cel ce se acord` personalului
pl`tit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011;
cuantumul sporurilor, indemniza]iilor, compensa]iilor [i al celorlalte
elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit
legii, din salariul brut, solda lunar` brut`/salariul lunar brut,
indemniza]ia brut` de încadrare se men]ine la acela[i nivel cu cel
ce se acord` personalului pl`tit din fonduri publice pentru luna
decembrie 2011, în m`sura în care personalul î[i desf`[oar`
activitatea în acelea[i condi]ii; pentru personalul militar,
indemniza]iile, compensa]iile, sporurile, primele, ajutoarele, pl`]ile
compensatorii, desp`gubirile, compensa]iile lunare pentru chirie
[i alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare se
stabilesc în raport cu nivelul bazei de calcul al acestora utilizate
pentru luna decembrie 2011; nu se acord` premii [i prime de
vacan]`; nu se acord` ajutoarele la trecerea în rezerv`; munca
suplimentar` efectuat` peste durata normal` a timpului de lucru,
precum [i munca prestat` în zilele de repaus s`pt`mânal, de
s`rb`tori legale [i în celelalte zile în care, în conformitate cu
reglement`rile în vigoare, nu se lucreaz`, se vor compensa numai
cu timp liber corespunz`tor.
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
REPARA}II MORALE {I MATERIALE
Irina-Mihaela NEDELCU
În Monitorul Oficial al României nr. 854 din 2 decembrie 2011 a fost publicat` Legea
Legea
nr nr. nr . 226 226 din din 29 29 noiembrie noiembrie 201 2011 201 1 privind privind repara]iile repara]iile morale morale [i [i materiale materiale pentru
pentru
fostele fostele cadre cadre militare militare militare active, active, îndep`rtate îndep`rtate abuziv abuziv din din armat` armat` în în perioada perioada 23
23
august august 1944-31 1944-31 decembrie decembrie 1961. 1961.
1961. De prevederile acesteia beneficiaz` fostele cadre
militare active, combatante în rândurile armatei regale române, care au fost îndep`rtate
abuziv din armat` în perioada men]ionat` din considerente politice, religioase, etnice
sau sociale. Dispozi]iile legii se aplic`, în mod corespunz`tor, [i fostelor cadre militare
active, îndep`rtate abuziv din comandamentele [i unit`]ile de jandarmi [i gr`niceri în
aceea[i perioad` [i din acelea[i considerente.
De prevederile legii beneficiaz` [i persoanele (foste cadre militare) cu cet`]enie român`
[i domiciliul în ]ar`, dar [i cele care se repatriaz` [i î[i stabilesc domiciliul în România,
dobândind [i cet`]enia român`, precum [i cet`]enii români cu domiciliul în str`in`tate.
17
Nu pot avea calitatea de cadru
militar activ, îndep`rtat
abuziv din armat`, cei care:
de bun`voie au depus cerere de trecere
în rezerv`, cu excep]ia celor care fac dovada,
în condi]iile dreptului comun, c` au fost for-
]a]i prin amenin]are [i presiune de autorit`]ile
comuniste s` solicite trecerea în
rezerv`; au fost îndep`rta]i din armat`
pentru alte motive decât cele enumerate mai
sus; au desf`[urat activit`]i în slujba unor
puteri str`ine, îndreptate împotriva ]`rii;
au fost condamna]i pentru infrac]iuni contra
p`cii [i omenirii; au îndeplinit func]ii
politice în armat`. În cazul în care faptele
men]ionate sunt constatate dup` stabilirea
calit`]ii de cadru militar activ, îndep`rtat
abuziv din armat`, cel în cauz` este obligat
s` restituie sumele încasate, precum [i contravaloarea
facilit`]ilor de care a beneficiat
având aceast` calitate.
TICHETE
DE
C~L~TORIE
Anul trecut, prin adoptarea OG nr.
8/2011 pentru modificarea [i completarea
legisla]iei cu privire la eliberarea,
gestionarea [i monitorizarea documentelor
de c`l`torie acordate pensionarilor,
veteranilor de r`zboi [i v`duvelor
de r`zboi, publicat` în Monitorul Oficial
al României nr. 78 din 31 ianuarie 2011,
s-a modificat modalitatea de emitere [i
transmitere a documentelor de c`l`torie
acordate pensionarilor. Astfel, fiecare
pensionar urma s` primeasc`, pentru
anul 2012, un card, o legitima]ie de transport
personalizat` cu numele [i codul
numeric personal. Ministerul Muncii,
Familiei [i Protec]iei Sociale a precizat
îns`, la începutul acestui an, c`, din cauza
contextului economic actual, nu au putut
fi puse în aplicare dispozi]iile OG nr.
8/2011. Prin OUG nr. 120/2011, publicat`
în Monitorul Oficial al României nr.
927 din 28 decembrie 2011 au fost prorogate
termenele de aplicare ale mai multor
acte normative, printre care [i al ordonan]ei
men]ionate, pân` la data de
31.12.2012. În aceste condi]ii, a fost nevoie
de noi demersuri pentru emiterea documentelor
de c`l`torie [i asigurarea transmiterii
acestora ca [i pân` în anii preceden]i,
respectiv taloane de c`l`torii,
tip`rite de Casa Na]ional` de Pensii
Publice [i distribuite odat` cu drepturile
de pensie.
De asemenea, Ministerul Muncii,
Familiei [i Protec]iei Sociale a mai precizat
c` pensionarii afla]i în eviden]a Casei
Na]ionale de Pensii Publice [i a Caselor
Sectoriale de Pensii vor primi, ca [i în
anii preceden]i, tichetele de c`l`torie, cu
50 % reducere din costul biletului de c`l`torie,
cel mai târziu în luna februarie, odat`
cu plata drepturilor aferente acestei luni.
Întârzierea se datoreaz` faptului c` OUG
nr.120/2011 a fost publicat` pe data de
28 decembrie 2011, iar actualizarea bazelor
de date, procurarea hârtiei speciale [i
tip`rirea documentelor de c`l`torie
constituie o procedur` complex`, pentru
îndeplinirea c`reia a fost nevoie de timp.

18
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
FRICA {I EXEMPLUL
PERSONAL
C`ruia din noi nu i s-a întâmplat ca,
trecând printr-un sat, s` vad` de departe un
soldat în permisie [i care, îndat` ce a sim]it
c` vine ofi]erul, a disp`rut ca prin minune la
cotitura unei uli]e, în spatele por]ii [i c` ie[ea
iar, sfios, numai când avea siguran]a c` ofi]erul
s-a dep`rtat?
Ei bine, acest soldat nu are încredere în
ofi]erii s`i. Nu-i iube[te, se teme numai de ei.
C`ci altfel ar fi stat pe loc sau ar fi c`utat a ie[i
înaintea ofi]erului spre a-l saluta, luând o
atitudine militar` [i zicându-i: S` tr`i]i,
domnule...
Comandan]ii care sunt iubi]i nu sunt
întotdeauna asculta]i [i viceversa. E, oare, a[a
de greu? Are ofi]erul nevoie s` fie întotdeauna
]`nd`ros, de a avea aerul de a fi întotdeauna
mâniat? Dreptatea trebuie s` fie preocuparea
lui statornic`. Dac` [tie s` certe, trebuie s`
[tie [i s` laude [i s` încurajeze.
LEXICON MILITAR
SEMITONOU se nume[te întoarcerea avionului
cu 180 de grade în jurul axei sale longitudinale
atunci când, de exemplu, execut` figura
acrobatic` ce poart` numele de immelmann.
SERPENTINA este o coloan` de trei patrule
de avioane, în care cea de la mijloc poate fi situat`
pu]in mai la stânga sau mai la dreapta.
SERTIZAT sau ACUPLAT este un termen
artileristic care arat` c` tubul-cartu[ cu înc`rc`tur`
de pulbere [i elementele sale componente
formeaz` un tot unitar cu proiectilul. Muni]ia acuplat`
(sertizat`) se nume[te fixed ammunition,
în englez` [i munition confectionnée sau
munition encartouchée, în francez`.
SERVANT. Membru (în englez` crewmember)
al echipei care deserve[te o pies` de armament
colectiv (cum ar fi un tun, un tub sau grup de
Limba român` este patria mea
Nichita St`nescu
„Naturismul” este, în esen]`, patima/pasiunea/interesul
pentru natur`. Se poate s` fie, pe de o parte, doctrina conform
c`reia adorarea naturii este la originea religiilor, sistemul
filosofic întemeiat pe conceptul „natur`”, pe ideea de natur`
anterioar` societ`]ii. Pe de alt` parte, este stilul de via]` legat
de natur`, referitor la via]a în aer liber, dar [i la lipsa convenien]elor
în rela]iile sexuale, nudism (v. cnrtl.fr/lexicographie,
merriam-webster.com, „Dic]ionarul explicativ al
limbii române”, elaborat de Institutul de Lingvisitic` al
Academiei Române „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”): „se cuvine
a face o distinc]ie între naturism, vegetarianism”
(aqvarius.ro); „propune promovarea echita]iei [i a naturismului
ca forme de atragere a turi[tilor str`ini”
(ziaruldeiasi.ro); „piatra de alaun este la mod` în rândul
Colonel C.
CEPLEANU
Ce trebuie s`
[tie ofi]erul
educator
Tipografia
[coalei
Militare de
Infanterie
No.2
„Principele
Carol”,
Sibiu, 1931,
p.82-83
Sunt îns` [i comandan]i care nu [tiu
decât s` observe gre[elile [i care nu dau
niciodat` nici cel mai mic semn de satisfac]ie.
Ofi]erul se va feri de a fi pentru soldat un
obiect de fric`, o sperietoare, iar cazarma s`
aib` o înf`]i[are de închisoare.
Cu anumi]i comandan]i, nimic nu e
imposibil soldatului; ofi]erul va face tot
posibilul pentru a deveni unul din ace[ti
comandan]i, predicând mai ales prin exemplu,
aici este toat` taina.
tuburi lanstorpile etc.) sau o sta]ie de radioloca]ie
etc. La un tun, printre servan]i se disting comandantul,
împrosp`t`torul de muni]ie, înc`rc`torul,
ochitorul în direc]ie [i cel în în`l]ime, telefonistul
[i al]ii. Cuvântul servant a fost preluat din
francez`.
|n imagine \i ave]i pe servan]ii unuia dintre
cele trei mortiere de 150 mm care, în perioada 7/
19 noiembrie 1877, în cooperare cu trei tunuri de
90 mm (toate apar]inând Marinei Române), au
scufundat lâng` Calafat canoniera cuirasat`
Podgoriçe [i alte nave ale flotei otomane (dioram`
de la Muzeul Marinei Române).
Tun un în în ac]iune ac]iune pe distrug`torul
grecesc Ierax, în 1920 (pictur` de la
Muzeul din Pireu al Marinei Grece[ti).
Comandor (r) Neculai P~DURARIU
adep]ilor naturismului, putând înlocui în mod natural
deodorantul” (evenimentul.ro).
Tot „naturism” este considerat sistemul medical orientat
dup` natur`. Adjectivul [i substantivul derivat „naturist” se
refer` la persoana care divinizeaz` fiin]ele [i for]ele naturii,
care îi este credincioas` naturii, care are un cult pentru natur`,
la aceea care î[i întemeiaz` gândirea pe conceptul „natur`”
„NATURIST”
SAU „NATURAL”
(„naturi[ti ca d'Allembert [i Diderot”, scrie Sainte-Beuve),
precum [i la aceea care tr`ie[te aproape de natur`. Este „naturist`”
[i medicina care încearc` vindecarea prin natur`: „caut
un tratament naturist” (formula-as.ro); „din punctul meu de
vedere, al naturistului, pot s` v` spun c` am rezultate certe
reu[ind s` dizolv ateroamele situate la nivelul coronarelor”
CULTURQ
LA PRIMA LECTUR~
Apari]ia unei c`r]i despre ac]iunile avia]iei militare române în Al
Doilea R`zboi Mondial este sau ar trebui s` fie, în egal` m`sur`,
un eveniment [tiin]ific [i unul editorial. O contribu]ie la scrierea
unei istorii mult timp ignorate [i un cadou pentru numero[ii împ`timi]i ai
genului.
Cartea semnat` de Alexandru Arm` [i Sorin Turturic` are toate
ingredientele pentru a da contur unui asemenea eveniment: reconstituie
un episod pu]in cunoscut – ac]iunile Grupului 1 Vân`toare în prim`vara [i
vara anului 1944 –, este bazat` pe o ampl` cercetare a arhivelor militare [i
a surselor bibliografice [i rememoreaz` faptele de arme, unele eroice, ale
EROISM LA ÎN~L}IME
Alexandru ARM~
Sorin TURTURIC~
Misiuni de
sacrificiu.
Grupul 1 Vân`toare
în ap`rarea
teritoriului na]ional
(aprilie – iunie 1944)
Bucure[ti,
Editura Militar`,
2011
pilo]ilor de vân`toare români într-o confruntare inegal` cu avia]ia de lupt`
american`, superioar` tehnic [i covâr[itoare numeric. Sunt descrise faptele
de arme ale bravilor pilo]i români care au încercat s` suplineasc` handicapul
tehnic [i numeric prin abilitate [i elan. Comportamentul lor atest` înc` o
dat` c` dragostea de patrie [i sentimentul datoriei nu sunt vorbe goale.
Este meritul celor doi tineri autori c` au dat dreptul la Panteon unor temerari
ai luptelor aeriene, pe nedrept ignora]i: Parsifal {tef`nescu, Grigore Mu[ic`,
Ioan Micu, Petre Scurtu, R`zvan Goilav, Gheorghe Gulan, Gheorghe
Prasinopol, Aurel }ifrea [i ceilal]i nominaliza]i în aceast` carte.
De asemenea, trebuie subliniat faptul c` volumul celor doi istorici a[az`
Ro[iorii de Vede pe harta celui de Al Doilea R`zboi Mondial. Din 1943,
aerodromul de aici, care fusese inaugurat la începutul anilor intrebelici, se
va transforma într-unul militar, servind drept baz` mai întâi Grupului 7
Vân`toare [i apoi Grupului 1 Vân`toare. Astfel, Ro[iorii de Vede vor fi
evoca]i cu nostalgie de aviatorii pentru care au f`cut parte din „destinul
tinere]ii lor”, dup` o sintagm` apar]inând lui Ioan Drago[ Stinghe, dar [i cu
pio[enie, pentru cei care au f`cut sacrificiul suprem.
Istoria eroic` [i tragic` a confrunt`rii Grupului 1 Vân`toare cu avia]ia
american` în prim`vara [i vara anului 1944 este atent pus` în pagin` de
Alexandru Arm` [i Sorin Turturic`. Dinamic`, direct`, f`r` „înflorituri” [i
divaga]ii, sus]inut` de o cantitate generoas` de informa]ii, culese cu migal`
[i pasiune, Misiuni de sacrificiu va fi, suntem siguri, o lectur` pe gustul
celor mai exigen]i cititori, fie ei speciali[ti sau profani, [i un brevet suigeneris
de acces în categoria „consacra]ilor” pentru cei doi autori.
Prof. univ. dr. Valeriu AVRAM
(adevarul.ro); „morcovul este folosit de naturi[ti în tratarea
mai multor afec]iuni” (sanatateatv.ro); „naturi[tii [i nutri-
]ioni[tii se contrazic în scandalul s`rii iodate (infoportal.rtv.ro);
„favorit antic al naturi[tilor europeni, socul este un tonic
excelent pentru sus]inerea imunit`]ii naturale a organismului”
(librariaonline.ro).
Ca [i alte numeroase cuvinte construite cu sufixele „-ist”,
„-ism”, [i „naturism”, „naturist” apar acolo unde nu le este
întotdeauna locul. Astfel, se spune „în mod naturist” - „scap`
de tuse în mod naturist” (ziarelive.ro), în loc de „în mod
natural” – „cum calmezi durerile în mod natural?” (copilul.ro);
„pe cale naturist`” - „tratarea pe cale naturist` a nevralgiilor”
(gradinamea.ro), în loc de „pe cale natural`” - „articula]ii
[…] regenerate pe cale natural`” (romanialibera.ro);
„aliment naturist” - „virtu]ile alimentelor naturiste sunt tot
mai des cercetate” (ziare.ro) - în loc de „re]ete culinare care
pun în valoare calit`]ile alimentelor naturale” (polirom.ro).
Aurelia N~STASE
aurelianastase@yahoo.fr

S`pt`mâna trecut`, la Cercul
Militar Na]ional, în cadrul Conferin]elor
organizate de institu]ia militar` de
cultur` din centrul Capitalei, ziua de
na[tere a poetului na]ional Mihai
Eminescu a fost omagiat` printr-un
inedit recital-conferin]` sus]inut de
actorul Eusebiu {tef`nescu, decanul
Facult`]ii de Arte din Universitatea
Hyperion, [i fiul acestuia, Ion Bogdan
{tef`nescu, apreciat muzician. Rostirea
impecabil` [i subtil` a actorului Eusebiu
{tef`nescu s-a împletit armonios cu
acordurile deosebite oferite publicului
de flautistul Ion Bogdan {tef`nescu, în
aplauzele numeroasei asisten]e.
Eusebiu {tef`nescu a reu[it s`
realizeze o incursiune captivant` în
opera poe]ilor Mihai Eminescu [i
Nichita St`nescu, g`sind nea[teptate
[i neb`nuite asocieri pe teme universale
(timpul, iubirea, sacrul) în poemele
acestora. M`rturiile distinsului actor,
care l-a cunoscut personal pe Nichita
v
între armele cu înc`rcare pe la gura ]evii [i cele de înc`rcare
TIMP LIBER
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
19
EMINESCU, OMAGIAT
LA CERCUL MILITAR NA}IONAL
Conferin]`
Joi, 19 ianuarie 2012, ora 17.15, Sala Cinema. Expunere cu
tema Criza renan` (1936) si falimentul securit`]ii colective din
cadrul programului Crize interna]ionale ale secolului al XXlea.
De la Beijing la Kosovo, sus]inut de colonelul (r) dr. Petre
Otu, istoric militar. Conferen]iarul este un distins cercet`tor
al fenomenului istoric, specialist în domeniul istoriei moderne
[i contemporane, în probleme de geopolitic` [i securitate. Este
pre[edintele Comisiei Române de Istorie Militar` [i directorul
adjunct al Institutului de Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`.
Aurelia Chiru,
Balcic - cartierul t`t`resc
St`nescu, au întregit portretul acestuia,
reliefând pre]uirea deosebit` pe care o
Expozi]ii
Muzeul Municipiului Bucure[ti tezaurizeaz` circa 1.200
de obiecte de patrimoniu din colec]ia de arme albe [i de foc.
Ele acoper` un larg areal geografic, cuprins între secolele
XIV-XX.
Pe lâng` piesele de factur` autohton`, colec]ia cuprinde
[i numeroase arme de provenien]` str`in` atât orientale,
cât [i occidentale, provenind de la ateliere [i arsenale
cunoscute, respectiv cele din Germania, Rusia, Austria,
Imperiul Otoman, S.U.A, Ungaria, Belgia, Fran]a, Anglia,
Japonia etc. Colec]ia distinge, dup` modul de înc`rcare,
pe la culat`, fiind cuprinse evolutiv principalele categorii
cunoscute: cele foc cu foc, arme cu magazie, arme
semiautomate etc.
Colec]ia urm`re[te [i eviden]ierea, din punct de vedere
cronologic, a principalelor arme de foc [i arme albe care au
circulat pe teritoriul României de la începutul secolului al
XIV-lea pân` la mijlocul secolului al XX-lea.
Un loc important în colec]ie îl ocup` s`biile domnitorilor
Constantin Brâncoveanu, Gheorghe Bibescu [i cea a regelui
Ferdinand, pu[ca de vân`toare, pistolul ,,Manufacturii
nutrea poetul nodurilor [i semnelor
pentru Mihai Eminescu. (F.{.)
Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur` Rapsodii cromatice a artistei
plastice Maria Sum`naru Pavelescu. Absolvent` a Institutului de
Arhitectur` Ion Mincu, promo]ia 1966, a urmat {coala Popular` de Art`,
Bucure[ti, [i cursurile de pictur` pentru adul]i, organizate de Cercul Militar
Na]ional, în perioada 2002-2007, la clasa profesorului Nicolae Iorga. Expune
din anul 1987, a participat la 15 expozi]ii colective [i se afla la a patra simez`
personal`.
Sala Rond`. Expozi]ia de numismatic` Eminescu [i al]i scriitori
români a Clubului de Medalii Eminescu al Cercului Militar Na]ional, inclus`
în programul cultural Sub semnul lui Eminescu, ocazionat de s`rb`torirea
Zilei Culturii Na]ionale [i zilei de na[tere a poetului Mihai Eminescu - 15
ianuarie.
Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` Bucuria de a tr`i a tinerei artiste
plastice Aurelia Chiru. N`scut` în anul 1980, a studiat la {coala Popular`
de Art`, între anii 2005-2008, [i a vernisat mai multe expozi]ii personale.
Expozi]iile sunt deschise, zilnic, între orele 10.00-18.00.
COLEC}IA DE ARME A MUZEULUI MUNICIPIULUI BUCURE{TI
Române”, trusa de duel a domnitorului Alexandru loan
Cuza [i cartu[iera lui Bimba[a Sava etc.
Muzeul poate fi vizitat, de miercuri pân` duminic`,
între orele 10 [i 18.
Trusa de duel a domnitorului Alexandru Ioan Cuza
V~ RECOMAND~M
Expozi]ia O
alt` Japonie: Japonia
de Nord, r`mâne
deschis` publicului
pân` la data de
31 ianuarie 2012 la
Teatrul Na]ional din
Bucure[ti. Expozi]ia
cuprinde fotografii
realizate de Hashimoto
Yoshinori în
mica zon` Yurihonjô
a Japoniei de Nord,
în anii 1970, dar [i
fotografii realizate
în perioada 2008 -
2011, prezentând
Japonia contemporan`, natura, oamenii cu obiceiurile [i
munca lor. Hashimoto Yoshinori s-a n`scut în anul 1941
în prefectura Akita. În mai 1964 a deschis în ora[ul natal,
Akita, un studio de fotografie, devenind fotograf al
corpora]iei tipografice de pe lâng` Akita. În anul 1969 a
închis studioul de fotografie din Akita [i l-a redeschis la
Tokyo, devenind fotograf independent. A lucrat printre
altele pentru Asahi Graph, Asahi Journal, Kobunsha,
Asocia]ia rural` pentru cultur`. În anul 1977, a acceptat
cererea Ambasadei României în Japonia de a fotografia
vizita comemorativ` a Anei Aslan, iar în 1978 a primit o
invita]ie din partea agen]iei de turism a Guvernului
României [i a vizitat România, unde a realizat o serie de
interviuri. În 1979, pornind de la colaborarea cu
Ambasada României în Japonia, a pus bazele agen]iei de
turism GH3 România, ce a devenit agen]ie colaboratoare
a ONT. În 1985 a început importul [i vânzarea produselor
române[ti. În 2003 a pus bazele, în România, Asocia]iei
Culturale Româno-Japoneze ce are ca scop promovarea
schimburilor interculturale româno-japoneze.
Joi, 19 ianuarie (ora 19.30), la Opera Na]ional`
Bucure[ti, va avea loc o conferin]`-eveniment,
organizat` de Funda]ia Calea Victoriei, în parteneriat cu
institu]ia gazd`. Tema conferin]ei - Problema libert`]ii
individuale în opera Traviata (Giuseppe Verdi) - va fi
sus]inut` de dirijorul Tiberiu Soare, unul dintre cei mai
valoro[i [i cunoscu]i dirijori din tân`ra genera]ie, angajat
al ONB din 2005. Acest eveniment deschide o serie de
[ase conferin]e, desf`[urate lunar la ONB, în Foaierul
Galben, din ianuarie pân` în luna iunie 2012. Programul
cultural Pentru ce mergem la Oper`?, ini]iat de Funda]ia
Calea Victoriei împreun` cu Tiberiu Soare [i g`zduit de
ONB, î[i propune s` ini]ieze tinerii [i publicul larg în
frumuse]ea [i complexitatea muzicii de oper`, prin
abordarea tematicii ei în cadrul unor conferin]eeveniment.
Noutatea proiectului const` în abordarea
tematicii muzicii de oper` într-o manier` interactiv` [i
relaxat`, ce permite apropierea publicului de un stil de
muzic` pe cât de spectaculos pe atât de greu accesibil
pentru cei neini]ia]i. Subiectele/operele abordate în
cadrul conferin]elor fac parte din repertoriul actual al
Operei Na]ionale Bucure[ti. Dup` familiarizarea cu
câteva no]iuni teoretice [i istorice în cadrul conferin]elor
sus]inute de Tiberiu Soare, participan]ii pot vedea sau
revedea cu al]i ochi operele aduse în discu]ie,
consolidându-[i cuno[tin]ele prin experien]a personal`.
Marilena GEORGESCU

20
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
Miercuri, 11 ianuarie, în cadrul exerci]iului tactic complex de
comandament CARPA}I – 2012, desf`[urat de Universitatea Na]ional` de
Ap`rare Carol I, în perioada 9-20 ianuarie 2012, Brigada 61 Vân`tori de
Munte General Virgil B`dulescu a primit vizita de informare-documentare
a ofi]erilor masteranzi ai Facult`]ii de Comand` [i Stat Major, specializarea
Conducere interarme - for]e terestre.
Activitatea a început la comandamentul
marii unit`]i cu un briefing
de informare, în care a fost
prezentat` pe scurt Brigada 61 Vân`tori
de Munte, fiind eviden]iate rolul,
misiunile unit`]ii, modul de instruire
[i activit`]ile specifice de preg`tire
desf`[urate de vân`torii de munte,
participarea acestora la misiuni
interna]ionale în teatrele de opera]ii.
A fost vizitat` biserica militar`
din cazarm`, apoi ofi]erii masteranzi
s-au întâlnit [i au purtat discu]ii cu
comandan]ii Batalionului 24
Vân`tori de Munte General
Gheorghe Avramescu [i Batalionului
Sprijin Logistic Ciuc.
DECESE
VIZIT~ DE INFORMARE
Comunitatea academic` a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
academic` a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I regret`
profund stingerea din via]` a generalului-maior (rtr) MORARU
VASILE FLORENTIN, membru al Agen]iei Române de Asigurare
a Calit`]ii în Înv`]`mântul Superior al Academiei Oamenilor de
{tiin]`, precum [i a altor prestigioase organisme na]ionale [i
interna]ionale.
Remarcabil` personalitate [tiin]ific` în domeniul ingineriei
aerospa]iale, generalul-maior (rtr) prof. univ. dr. ing. Vasile
Florentin Moraru [i-a dedicat întreaga sa carier` înv`]`mântului
militar, fiind pentru colectivele în care [i-a desf`[urat activitatea,
un exemplu de profesionalism, modestie, cinste [i dragoste de
oameni.
Amintirea sa va r`mâne ve[nic în memoria celor ce l-au
cunoscut, iubit [i apreciat. Dumnezeu s`-l odihneasc`!
Cu profund regret, comunitatea academic` din Universitatea
Na]ional` de Ap`rare Carol I î[i exprim` întreaga compasiune [i
este al`turi de domnul locotenent-colonel lector universitar dr.
Marius Bu[oi în aceste clipe de mare triste]e, pricinuite de
trecerea în nefiin]` a tat`lui s`u.
Suntem al`turi de familia greu încercat` [i ne exprim`m
sincere condolean]e. Dumnezeu s`-l odihneasc`!
Prietenii [i colegii din redac]ia ziarului Scutul patriei, azi
Orizont militar din Cluj-Napoca, anun]`m cu triste]e plecarea în
ultima documentare printre stele a scriitorului, istoricului [i
jurnalistului Valer Hossu.
Îl vom p`stra mereu în amintirile noastre, pre]uindu-i talentul,
cultura, pasiunea, credin]a [i curajul lui de gazetar ardelean,
dedicate cu m`iestrie [i fervoare relev`rii istoriei neamului
românesc [i a o[tirii sale.
Dumnezeu s`-l ocroteasc` [i s`-i înt`reasc` familia pentru a
trece peste aceast` pierdere.
Familiile colonel Eugen Burghelea, Iulian Patca [i Ilie
Zavragiu.
Locotenent-colonel Lauren]iu ANDRIESEI
AMINTIRI... LA MUZEUL MARINEI ROMÂNE
Colonelul (ret) Virgiliu Moroianu [i-a lansat sâmb`t`, 14 ianuarie, la Muzeul Marinei
Române, cea de-a doua edi]ie a volumului memorialistic Amintiri, amintiri... Despre
hidrografia româneasc`. Documente, studii [i m`rturisiri.
Autorul este un cunoscut slujitor al hidrografiei române[ti. De fapt, se poate spune c` distinsul
ofi]er, [ef al promo]iei 1955 a {colii Militare de Topografie din Bucure[ti, acum la anii senectu]ii, la
data lans`rii volumului împlinind 80 de ani, a crescut cu Direc]ia Hidrografic` Maritim`, în cadrul
c`reia a lucrat începând din anul 1955, anul înfiin]`rii acestei institu]ii, pân` la trecerea sa în rezerv`,
în anul 1990. În volumul ap`rut la Editura Muzeului Marinei Române, autorul rememoreaz`, de fapt,
pagini din istoria noastr` recent` a[a cum aceasta a fost resim]it` de oameni, transformându-se
într-un autentic cronicar, oferindu-ne o admirabil` combina]ie de istorie [i via]` profesional`.
O via]` de om, a[a cum a fost - dup` expresia marelui nostru istoric Nicolae Iorga - astfel s-ar putea
rezuma amintirile naratorului nostru. Demn de subliniat este faptul c`, pe parcursul rememor`rilor
sale, colonelul (ret) Virgiliu Moroianu cinste[te memoria atâtor [i atâtor ofi]eri, ale c`ror nume,
nere]inute în dic]ionare sau c`r]i de specialitate, pot fi date uit`rii odat` cu trecerea anilor. Realiz`rile
lor, t`cute, dar însemnate, f`cute în lini[te [i responsabil, în cadrul obliga]iilor de serviciu [i misiunilor
care le-au fost încredin]ate, au pus temeiul viitoarelor realiz`ri ale hidrografiei militare române[ti.
Evenimentul [i autorul s-au bucurat de aten]ia special` a membrilor Ligii Navale Române – filiala
Constan]a, reprezentat` de contraamiral de flotil` (r) Constantin Aurel, de aten]ia reprezentan]ilor
Clubului Amiralilor – amiral (r) Ilie {tefan [i evident, de interesul fo[tilor s`i colegi. La manifestare a
participat [i un public numeros care a umplut sala de conferin]e Clio, unde amfitrion al manifest`rii a
fost directorul institu]iei-gazd`, comandorul dr. Olimpiu Manuel Glodarenco.
Andrei VOCHI}U
IMPACT
Un copil de cinci ani, C`lin, [i p`rin]ii lui au nevoie urgent` de ajutor. Totul a început
în urm` cu un an [i jum`tate când, în urma unui consult la Spitalul de Recuperare Ia[i, prof.
dr. Popescu Cristian, neurolog de specialitate, analizând RMN-ul cerebral al lui C`lin l-a
diagnosticat cu hidrocefalie [i mici forma]iuni cerebrale care p`reau a fi metastaze pornite
din alt` parte a corpului. Plecat cu p`rin]ii, de urgen]`, la Bucure[ti a fost diagnosticat cu
tumor` medular` T6-T8, hidrocefalie tetraventicular` [i disemin`ri cerebrale leptomeningeale.
Se instalase [i parapareza. Au urmat multe [edin]e de chimioterapie [i kinetoterapie. A
efectuat tratamente la Institutul Oncologic din Bucure[ti, Spitalul Bagdasar [i Spitalul din
Ravensburg, Germania. Aici, cu ajutorul dr. Ioana Knoeller, a opera]iilor [i a tratamentului,
starea lui C`lin s-a îmbun`t`]it. La nici dou` luni boala a revenit. În urma biopsiei efectuate
în Germania s-a stabilit c` sufer` de tumor` glioneuronal` leptomeningeal` difuz`. E un tip
nou de tumor` cerebral`, înc` neclasificat` de Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii. Se mai
cunosc doar patru cazuri, descoperite în Italia. C`lin face chimioterapie de 10 luni. Dup` ce
va termina [i ultimele dou` cure de citostatice va trebui s` mearg` la o clinic` în afara ]`rii
pentru radioterapie.
În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului, precum [i a interven]iilor
viitoare, tat`l lui C`lin, plutonierul (r) Bogdan Graur a înfiin]at în octombrie 2011 o asocia]ie
umanitar`, cu numele C`lin lupt` pentru via]`.
Datele de contact ale asocia]iei sunt: WWW.CALINGRAUR.INFO CIF 29266400,
Banca BCR, Cont RO81RNCB0175124567850001,
IA{I, TEL 0735657423, FAX 0378106574,
E- mail : calin_lupta_pentru_viata@yahoo.com
ANIVERS~RI
|n aceste momente de triste]e, întregul colectiv al
comandamentului Brig`zii 61 Vân`tori de Munte General Virgil
B`dulescu Miercurea Ciuc este al`turi de colegul nostru, plutonieradjutant
Dan Huzum, la trecerea în nefiin]` a celei care a fost so]ie
[i mam` iubitoare, HUZUM SILVIA. Ne exprim`m pe aceast` cale
compasiunea [i regretul.
Sincere condolean]e familiei îndurerate! Dumnezeu s` o
odihneasc` în pace!
Dispari]ia fulger`toare a generalului-maior (rtr) profesor
universitar doctor inginer MORARU FLORENTIN VASILE, ne-a
surprins [i îndurerat profund. Am pierdut un remarcabil dasc`l, un
om de o noble]e sufleteasc` deosebit` [i un respectat general al
armatei noastre.
Cei care l-am cunoscut [i admirat ca om [i profesionist, ca
studen]i [i colegi, nu-l vom uita niciodat`.
Noi to]i, membrii comunit`]ii universitare din Academia Tehnic`
Militar`, suntem al`turi de familia îndurerat` [i transmitem sincerele
noastre condolean]e. Dumnezeu s`-l aib` în paz`!
Colegii [i cadrele militare din garnizoana Miercurea Ciuc
sunt al`turi de colonelul Viorel Celmare [i familia acestuia,
exprimându-[i pe aceast` cale regretul [i întreaga compasiune la
trecerea în nefiin]` a tat`lui s`u.
Sincere condolean]e familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l odihneasc`
în pace!
{eful Statului Major al For]elor Navale [i colectivul acestuia
sunt al`turi de familiile Olteanu [i Dima în momentele grele de
triste]e [i suferin]` pricinuite de trecerea în nefiin]` a mai[trilor
militari OLTEANU MUGUREL [i DIMA MARIAN, mai[tri militari
devota]i profesiei lor. Sincere condolean]e familiilor îndoliate!
Personalul Divizionului 50 Corvete din Mangalia regret`
profund plecarea la ceruri, în diminea]a zilei de 15 ianuarie 2012,
a maistrului militar principal OLTEANU MUGUREL, l`sând un mare
gol in inimile camarazilor, familiei [i prietenilor. Dumnezeu s`-l
odihneasc` în pace!
Personalul Sec]iei 325 Logistice Tulcea regret` profund
trecerea la cele ve[nice prea devreme, în seara zilei de 15 ianuarie
2012, a maistrului militar DIMA MARIAN, camarad apreciat de
ANUN} UMANITAR
REVEDERE
Promo]ia 1992 a Liceului Militar Mihai Viteazul Alba Iulia organizeaz` întâlnirea de 20 de ani de
la absolvire în data de 16.06.2012.
Am creat adresa de e-mail lmmv1992@yahoo.com, cât [i un cont asociat acestei adrese pe
Facebook (Lm Mv), unde ne pute]i contacta, exprimându-v` interesul pentru participare [i pentru a
comunica detaliile viitoare.
Am`nunte suplimentare pute]i afla de la organizatori: Ciprian Gr`dinariu, Florin Farca[iu [i
Ionic` Zama, prin adresa de mail men]ionat` mai sus sau tel. 0740226719, Ionic` Zama.
Numeroase cadre militare în rezerv` [i în retragere din Filiala Jude]ean` Mihai Viteazul
Dolj a ANCMRR [i-au dat întâlnire în îndr`gitul lor club, chiar în prima decad` din ianuarie,
pentru a-i s`rb`tori pe cei care împlinesc frumoase vârste în luna lui Gerar, dar [i pe onomasticieni,
dup` în]eleapta datin` cre[tin`, de Sfin]ii Vasile, Grigorie [i Ioan. Ca de fiecare dat`, prietenul
lor statornic, general de brigad` (r) ing. Gheorghe Grecu, pre[edintele Filialei, le-a urat mult`
s`n`tate, via]` îndelungat`, f`r` traume suflete[ti, al`turi de cei dragi [i apropia]i.
Îndemna]i de acela[i spirit colegial, ne al`tur`m [i noi, în rândurile s`pt`mânalului
Observatorul militar, dorindu-le din toat` inima pace [i lini[te l`untric`, cu împlinirea deplin` a
dorin]elor legitime, al`turi de cei iubi]i, urm`torilor binecuvânta]i de Dumnezeu: general de
brigad` (r) Ion P`stae, coloneii (r) Zenovie Miliganu, Sever Craioveanu, Marin Ghilu]`, Ion
Iliescu, Grigore P`s`rin, Ion Stancovici, Ion Bajora, Ion Boagiu, Constantin Ene, Vasile Ionic`,
Ioan Merl`, Ion Cotoar`, Gheorghe Nicolosu, Vasile Ionete, comandorul (r) Andrei Chiric`,
locotenen]i-coloneii (r) Grigore Tru[c`, Corneliu Calot`, Ion Bejenariu, locotenentul (r) Ion
Tatu, mai[trii militari pr. (r) Ionel Gecala, Gheorghe Vavur`, Nicolae Plo[tinaru, Vasile Trifu,
Ion St`niloiu, Tudor Cioc, plutonierii adjutan]i (r) Ion Achim, Ion Dunca, Ion Mo[teanu, Ion
Popescu, Marcel Prigogel, Ion Tunaru, Alexandru Brezniceanu, Ion Barbu.
Tuturor, La mul]i ani!, stima]i camarazi!
Colonel (r) Sergiu PICIORU{
colegii cu care a lucrat [i l-au cunoscut. Dumnezeu s`-l ierte [i
s`-l odihneasc` în pace!
Personalul Unit`]ii Militare 01662 Craiova, cu profund
regret, anun]` trecerea prematur` în nefiin]` a celui care a fost un
bun camarad [i un excelent militar, plutonierul-adjutant PREDA
CONSTANTIN (42 ani).
Om de o deosebit` probitate moral` [i profesional`, so] [i tat`
exemplar, iubit [i stimat de colegi [i prieteni, un model demn de
urmat reprezint` pentru noi o grea pierdere.
Dumnezeu sa-l odihneasc`!
COMEMORARE
Promo]ia 1960 ofi]eri activi de artilerie Sibiu, anun]`
împlinirea, la 19.01.2012, a unui an de la plecarea dintre noi a
colegului nostru de liceu militar [i [coala militar` maior (ret) ing.
VASILE GH. ION, absolvent al Academiei Tehnice Militare.
Profesionist des`vâr[it, cu alese calit`]i umane, modest,
con[tiincios, corect, apropiat de subordona]i.
L-am rev`zut la Breaza [i la Sibiu în august 1992, respectiv
2000, la întâlnirile aniversare cu ocazia absolvirii liceului [i [colii
militare. La ultima întâlnire din 2010 din Bucure[ti nu a mai
participat datorit` st`rii de s`n`tate, îns` i-am trimis mesajul nostru
de bine [i speran]`.
Ca fost coleg de clas`, din discu]iile avute atunci am realizat
aceea[i modestie [i claritate a gândurilor sale.
Atât în liceu, cât [i în [coala militar` a fost clasat printre
primii din promo]ie, bucurându-se de stima comandan]ilor [i
colegilor s`i.
Un accident rutier nefericit a întrerupt brusc activitatea
colegului nostru ca ofi]er inginer activ la vârsta de numai 34 de
ani, fiind trecut în rezerv`. S-au frânt aripile unui ofi]er inginer
de excep]ie, tân`r [i de mare viitor în slujba armatei.
Transmitem în aceste momente de aducere aminte sincere
condolean]e familiei îndurerate.
Colonel (ret) Soare T. Nedelcu

CALEIDOSCOP
ANOTIMPUL RECE
ORIZONTAL:
1. Arbore sau arbust ce cre[te în locuri umede - Pepene
cu coaja verde [i miezul galben. 2. Morman de z`pad` -
Pentru. 3. A fascina. 4. Fript - Furios. 5. Spre - Cap de
dinozaur! - Petrecere public` cu dansuri, organizat`, mai
ales, seara sau noaptea. 6. Ploaie amestecat` cu z`pad` - În
caban`! 7. Strig`t cu care se mân` boii spre dreapta -
Arctic. 8. Maria Dima - Gloat`. 9. Ploaie amestecat` cu
ninsoare. 10. Unele ca pelinul - Viteaz.
VERTICAL:
1. Butoi mare de stejar - Arbore tropical cu fructe
albe sau ro[ii de forma unei nuci, care con]in alcaloizi
Civiliza]ia ochiului
ÎN LUMINA ASTRELOR
Elena-Irina SPILC~
Profesia Profesia la la nativul nativul din din din taur: taur
taur Nativul din taur are un fel
aparte de a trata lucrurile [i oamenii. I se câ[tig` cu greu
încrederea [i nu are obiceiul de a se baza pe al]ii din punct
de vedere profesional. R`bdarea [i ra]iunea îl ajut` s` fac`
fa]` cu brio situa]iilor tensionate [i s` ocupe cu u[urin]` func]ii
de decizie. Î[i cunoa[te cu precizie scopul [i merge pân` în
pânzele albe pentru a [i-l atinge, chiar dac` pentru asta
trebuie s` urmeze regula pic`turii chineze[ti. Pot fi buni
mecanici, administratori, medici, contabili, juri[ti sau notari,
matematicieni, chimi[ti, fizicieni, profesori, agen]i imobiliari,
[efi de personal, scriitori, cânt`re]i.
Berbec (21 martie-20 aprilie): V` contrazice]i
cu persoanele din jur în privin]a unei situa]ii incerte
de la serviciu. Ambi]ia cu care face]i anumite lucruri îi
sperie pe apropia]i [i v` trateaz` cu suspiciune.
Taur (21 aprilie-20 mai): Perioada aceasta aduce
cu sine momente tensionate cu o rud` apropiat`, care v`
face o serie de repro[uri. Rela]ia de cuplu este m`cinat` de o
serie de neîn]elegeri pe care le suporta]i cu greu.
Foto: Petric` MIHALACHE
Rubric` realizat` de
maistrul militar principal
Cristian GHIZDEANU
Dezlegare la
careul
DE IARN~
din Observatorul
militar
nr. 1/2012
MARIA, AFIN,
NU, IOAN, NE,
RAS, SIBIR,
MASURI, EMU,
A, PSI, ATAS,
GRI, MIEL, I,
IORDAN, EON,
SAS, TREMA,
PIN, AROMAT,
CETERAS, TE.
stimulan]i. 2. Zeu egiptean - Fascicule de lumin` -
Acum! 3. Teren necultivat pe care cre[te iarb`, folosit
pentru p`[unat - Tub electronic. 4. Clar - Not` dubl` -
Alean. 5. Îngr`m`dire mare de z`pad` adus` de vânt
[i a[ezat` în form` de valuri sau de dune - Veronica
Ene. 6. Cinstit peste m`sur` (!)- Unitate de m`sur`
pentru lungimi folosit` în Anglia [i în Statele Unite ale
Americii, egal` cu 25,4 mm (pl.). 7. {ablon în al c`rui
contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie s` se
cuprind` dimensiunile unui profil (pl.). 8. A trage
n`dejde - Numai. 9. Lot agricol - Mineral incolor, verzui
sau ro[iatic folosit în ceramic`. 10. Sens - Macagii.
Gemeni (21 mai-21 iunie): V` reevalua]i
op]iunile pe plan profesional, dar [i sentimental. Face]i
ordine în gânduri [i priorit`]i, iar deciziile luate vor fi
directe [i finale.
Rac (22 iunie-22 iulie): Comunicarea cu familia
se afl` în impas [i oricât ar încerca cei apropia]i s` v`
în]eleag`, nu pot face acest lucru dac` nu-i l`sa]i. La serviciu
ve]i izbucni la auzul unei bârfe lansate de un coleg r`uvoitor.
Leu (23 iulie-22 august): Încerca]i s` repara]i
gre[elile f`cute fa]` de cineva drag, dar nu ave]i [anse
mari de reu[it`. Sunte]i în pragul unei crize pe plan
profesional [i vre]i s` face]i o schimbare major`.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Trata]i
cu r`ceal` starea de r`u a unui prieten care v` solicit`
sprijinul, iar acesta se simte dezam`git. V` ocupa]i cu precizie
de tot ce înseamn` documente juridice sau fiscale, pentru a
clarifica o neîn]elegere mai veche.
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Ave]i
un comportament asemenea unui bun observator [i
lua]i aminte la p`]aniile oamenilor din via]a dumneavoastr`.
Încerca]i s` oferi]i o alt` fa]et` rela]iei de cuplu, care a intrat
într-un con de umbr`.
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
PE LOC, REPAUS!
General de brigad` dr. Maricel POPA
Cogito
Cogito
21
• Poate c` nu voi reu[i s` schimb lumea în mai bine. Dar asta nu
înseamn` c` nu voi încerca mereu acest lucru. • A fi poet, a fi pictor, a
fi filosof înseamn` a te g`si în ni[te ipostaze deosebite. Dar s` nu fii
nevoit s` tr`ie[ti de pe urma lor... • În func]ie de bun`tatea [i de dorin]a
lor real` de a-i ajuta pe cei din jur, oamenii pot fi împ`r]i]i [i astfel: cei
care dau pur [i simplu, cei care d`ruiesc, cei care ofer`, cei care doneaz`,
cei care sunt de folos, cei care pun la dispozi]ie... • Via]a noastr` este
foarte scurt`. {i cu toate acestea, sunt unii care au timp s` se plictiseasc`.
• Nu l`sa]i omenirea s` fie epuizat` spiritual, s` închid` u[a spiritualit`]ii.
Scos din context spiritual, interesul material îl face pe om s` nu poat`
dep`[i grani]a zoologiei... • M`re]ia [i puterea lui Sisif constau în faptul
c` el nu se întreab`: De ce fac asta? • Dac` s-ar scrie o istorie universal`
a pilelor, pe primul [i cel mai vechi loc s-ar situa...vântul favorabil. • Noi,
oamenii, suntem atât de mult la discre]ia întâmpl`rii, încât risc`m foarte
tare dac` n-o preg`tim a[a cum trebuie... • Având în vedere rolul pe
care l-a jucat în istorie, gaura cheii merit` [i ea un monument. {i chiar
unul destul de mare. • De obicei, absurdul este ceva care contrazice
gândirea logic`.Dar lucrurile s-au schimbat atât de mult, încât absurdul
se asociaz` tot mai des cu absen]a gândirii logice. • Iubi]i firesc, deschis,
cinstit, cu mintea [i sufletul vostru! Ar fi p`cat s` c`uta]i [i s` încerca]i o
iubire ca în c`r]i sau ca în filme. N-o s` v` acuze nimeni de plagiat, dar
n-ar fi p`cat s` nu ave]i o dragoste proprie, numai a voastr`?! • Sunt
oameni care, f`cându-se c` fac, i-au convins pe mul]i din jurul lor c` [tiu
s` fac` ceea ce fac. • O societate oarecare poate fi disciplinat` etic [i
estetic, prin respectarea unor reguli foarte simple: ceea ce trebuie f`cut,
ceea ce trebuie s` nu fie f`cut [i ceea ce nu trebuie s` fie f`cut. • Norocul
nu iese în calea celor care stau cu mâna în sân. Dar, [i în privin]a asta,
excep]ia confirm` regula. • Atunci când, urmare a b`t`liilor vie]ii, v`
sim]i]i epuizat, folosi]i-v` ultimele puteri pentru a v` recupera viitorul, nu
trecutul!... • Sunt personaje pe care le fac celebre r`spunsurile pe care le
dau – de exemplu, laurea]ii Premiului Nobel sau academicienii. Dar sunt
[i personaje consacrate de întreb`rile pe care le pun – de exemplu, Hamlet.
În sufletul oamenilor se lupt` un ve[nic instinct al drept`]ii cu
ve[nicul interes al nedrept`]ii.
Nicolae IORGA
DIABETUL ÎN ATEN}IA OMS
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii anun]` c` în lume exist` 171 milioane de persoane care sufer` de
diabet, iar pân` în 2025 num`rul acestora se va dubla. În România sunt aproape 800.000 de diabetici,
de tip 1 înn`scut [i insulino-dependent [i diabet de tip 2, cauzat de stilul de via]`. S-a schimbat stilul de
via]` [i mai ales cel de alimenta]ie, iar asta va da peste cap metabolismul multor persoane. Oamenii se
deplaseaz` în ma[in`, comand` mâncarea pe internet, cump`r` sandvici de la automate, fac exces de
dulciuri [i de produse fast-food, nu verific` etichetele produselor cump`rate, abuzeaz` de b`uturi
carbogazoase, cump`r` fructe [i legume crescute cu hormoni, în loc s` le procure de la pia]`.
Medicii ne sf`tuiesc s` facem anual un set de analize generale pentru a vedea când suntem în
pericol: dup` senza]ia de foame, de sete excesiv`, de sl`bire brusc`, urin`ri frecvente, somnolen]`,
apari]ia cârceilor [i abunden]a de carbohidra]i ne predispune la aceast` boal`. Aten]ie [i la pâine sau
la câ]i cartofi mânc`m. O diet` cu multe legume [i fructe este recomandabil`. Putem mânca f`r`
restric]ii: [tevie, lobod`, salate, ro[ii, castrave]i, conopid`, broccoli.
Cump`tarea ne poate feri de diabet de tip 2, de aceea se recomand` s` nu ne ridic`m niciodat`
s`tui de la mas`. S` mânc`m pu]in [i s` l`s`m ca senza]ia de sa]ietate s` vin` natural. Pancreasul [tie
s`-[i fac` singur treaba.
Colonel (r) ing. Petre G. NICOLAE
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie):
Achizi]ia unui obiect de valoare v` ]ine ocupat [i
tensionat totodat`. Ve]i fi deschis s` asculta]i cu aten]ie
ceea ce persoana iubit` dore[te s` v` transmit` [i ve]i
ajunge împreun` la un numitor comun.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie):
Activitatea intens` de la serviciu v` ajut` s` v` p`stra]i
moralul ridicat [i s` uita]i de facturile interminabile pe
care nu reu[i]i s` le achita]i în timp util. V` bucura]i de
reu[ita unui prieten.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): În
familie ve]i intra într-un scandal care pare s` nu se
mai termine. R`bdarea v` p`r`se[te [i ave]i reac]ii
impulsive care v-ar putea d`una.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): V`
preocup` problemele de s`n`tate pe care le-a]i
neglijat în ultimele luni [i face]i mai multe analize pentru a
afla unele r`spunsuri. Pe plan profesional ve]i avea mult de
munc`, dar ve]i reu[i s` da]i curs tuturor sarcinilor.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Face]i lumin`
în rela]ia cu o persoan` pe care nu o prea simpatiza]i.
Va trebui s` face]i unele compromisuri la serviciu pentru a
v` mul]umi [efii.

Observatorul militar
22 FINANCIAR
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
Radar economic
Rata anual` a infla]iei – cel mai sc`zut
nivel de dup` 1989. La sfâr[itul lunii decembrie,
rat` anual` a infla]iei în ]ara noastr` a atins cel mai mic
nivel de dup` 1989, de 3,14%, potrivit datelor
Institutului Na]ional de Statistic` (INS). Luna trecut`,
fa]` de noiembrie, indicele pre]urilor de consum a
înregistrat o cre[tere de 0,23%, pe fondul scumpirii
m`rfurilor alimentare cu 0,36%, a celor nealimentare
cu 0,13% [i a tarifelor la servicii cu 0,26%. În ultimele
12 luni, pre]ul alimentelor a avansat cu 0,95%, iar al
m`rfurilor nealimentare [i serviciilor cu 4,45%,
respectiv 4,23%. Dintre alimente, zah`rul (18,65%),
ou`le (15,37%) [i mierea de albine (8,39%) au cunoscut
cele mai mari cre[teri de pre] în 2011, în timp ce
cartofii s-au ieftinit cu 27,87%. La categoria m`rfuri
nealimentare, cel mai mult a urcat pre]ul energiei
termice (24,8%), urmate de combustibili (8,37%), tutun
[i ]ig`ri (6,50%), c`r]i, ziare [i reviste (6,22%) [i energie
electric` (5,03%). Transportul CFR conduce în topul
scumpirilor de la categoria servicii, cu 19.98%, urmat
de transportul urban (3,73%) [i îngrijirea medical`
(3,46%). În noiembrie, rata anual` a infla]iei a fost de
3,44%.
Avans important pentru sectorul
construc]iilor. Conform INS, în noiembrie 2011,
fa]` de luna octombrie, volumul lucr`rilor de construc]ii
(serie brut`) a crescut cu 7,6%, cre[tere eviden]iat` la
toate elementele de structur`: lucr`rile de repara]ii
capitale (+18,8%), lucr`rile de între]inere [i repara]ii
curente (+12,5%) [i cele de construc]ii noi (+3,8%).
Tot în noiembrie 2011, comparativ cu luna anterioar`,
volumul lucr`rilor de construc]ii, serie ajustat` în
func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate,
a înregistrat o cre[tere cu 3,0%. Fa]` de luna
corespunz`toare a
anului precedent,
volumul lucr`rilor
de construc]ii a
avansat atât ca
serie brut`, cât
[i ca serie ajustat`
în func]ie de
num`rul de zile
lucr`toare [i de
sezonalitate cu
16,7%, respectiv cu 14,0%.
Comer]ul electronic câ[tig` tot mai
mult teren în România. Volumul comer]ului
electronic cu plata online s-a majorat, anul trecut,
cu 24% fa]` de 2010, ajungând la valoarea de 158,9
milioane euro, a anun]at Romcard, liderul local în
furnizarea serviciilor privind tranzac]iile cu carduri
bancare. Tot în aceast` perioad`, valoarea medie
a co[ului de cump`r`turi online a urcat la 64 de
euro, de la 58 de euro în 2010.
Un nou operator aerian pe pia]a
româneasc`. Compania italian` Air Vallée, care
activeaz` [i pe segmentul transportului aerian low
cost, [i-a anun]at inten]ia de a lansa dou` noi rute:
Parma-Bucure[ti [i Torino-Ia[i. Noile zboruri sunt
programate pentru data de 31 martie.
Cre[tere economic` de 3% pentru Germania,
în 2011. Dup` o cre[tere record de
3,7%, în 2010, economia german` a înregistrat un
avans substan]ial [i anul trecut, de 3%, relev` datele
preliminare publicate de Oficiul Federal de
Statistic` (Destatis), pe fondul major`rii
exporturilor, cu 8,2%, [i a investi]iilor private în
bunuri de produc]ie, cu 8,3%. Pentru 2012,
economi[tii prev`d o încetinire puternic` a celei
mai mari economii europene, în special datorit`
problemelor cu care se confrunt` zona euro.
Ungaria are nevoie urgent` de finan]are
extern`. Criza afecteaz` din ce în ce mai mult
Ungaria, în condi]iile în care forintul, moneda
na]ional`, s-a depreciat recent la un nou minim
istoric fa]` de euro, iar dobânzile la care se
împrumut` statul vecin pe termen lung au ajuns la
11%. Pentru dep`[irea situa]iei economice dificile,
Guvernul de la Budapesta ia în calcul încheierea
unui acord de finan]are de urgen]` cu institu]iile
financiare interna]ionale. Anali[tii estimeaz` c`
Ungaria ar avea nevoie de un împrumut de circa
15-20 de miliarde de euro.
13 - ZI CU GHINION PENTRU EURO
Moneda unic` european` s-a depreciat accentuat fa]` de dolar vineri, 13
ianuarie, dup` ce Agen]ia Standard and Poor’s (S&P) a anun]at c` a retrogradat
ratingurile a nou` ]`ri din zona euro, un nou semnal ce pune în gard`
investitorii cu privire la criza datoriilor din Europa.
Astfel, Fran]a, a
doua mare economie a
zonei euro, a fost retrogradat`
de S&P cu o
treapt`, de la AAA la
AA+, [i a pierdut pentru
prima dat` calificativul
maxim posibil. Tot cu o
treapt` au fost reduse
[i ratingurile Austriei,
Maltei, Slovaciei [i Sloveniei,
în timp ce Italia,
Spania, Portugalia [i
Cipru au fost depunctate
cu dou` trepte.
Pân` la acest anun],
euro reu[ise s` se
aprecieze fa]` de dolar
cu 1%, pân` la nivelul de
1,2850, ulterior paritatea
euro/dolar fiind
cotat`, la închiderea
s`pt`mânii, la 1,2680. Pe
plan intern, ultimele
dou` [edin]e de tranzac]ionare
de s`pt`mâna
trecut` au fost benefice
leului, care, în intervalul
6-13 ianuarie, s-a
înt`rit atât fa]` de euro,
cât [i în raport cu
dolarul american.
NOI REGULI PENTRU
ACORDAREA CREDITELOR
Începând cu 31 ianuarie devine aplicabil noul regulament al B`ncii
Na]ionale Române (BNR) privind creditele destinate persoanelor fizice, ce
în`spre[te condi]iile de acordare a împrumuturilor în valut`. Astfel, dac` ob]ine]i
veniturile în lei [i dori]i s` contracta]i un credit imobiliar în euro sau alte
valute (dolari, franci elve]ieni etc.) va trebui s` pl`ti]i un avans minim de 25%,
respectiv 40% din valoarea imobilului. Aceast` prevedere nu se aplic` în cazul
programului Prima Cas`.
De asemenea, potrivit noului regulament
BNR, scaden]a la creditele de consum în
valut` va fi de maxim cinci ani, fa]` de
perioada maxim` de 20 de ani care se putea
ob]ine acum pentru creditele de nevoi
personale cu ipotec`. Singurele împrumuturi
de consum care vor putea dep`[i cinci ani
vor fi cele acordate în lei, cu condi]ia ca
debitorul s` fac` dovada de]inerii unui avans
de cel pu]in 40%. Faptul c` BNR urm`re[te
prin noile dispozi]ii echilibrarea acord`rii de
credite noi în moneda na]ional`, fa]` de cele
în valut`, lucru esen-
]ial pentru stabilitatea
financiar` local`, este
mai mult decât evident.
În acest sens
remarc`m [i c`, în
cazul în care dori]i s`
ob]ine]i un credit imobiliar
în lei, trebuie s`
dispune]i de un avans
de 15%. În cazul creditelor
denominate într-o
moned` str`in` sau
indexate la cursul
unei monede str`ine,
valoarea unui credit
pentru investi]ii imobiliare
nu poate dep`[i
80% din valoarea garan]iei
ipotecare dac` debitorul ob]ine
veniturile eligibile denominate ori indexate
la moneda creditului. Noile norme BNR
oblig` b`ncile creditoare ca, la acordarea
împrumuturilor de consum, nivelurile
maxime admise pentru gradul total de
îndatorare s` fie stabilite inclusiv prin luarea
în considerare a riscului valutar, a riscului
de rat` a dobânzii [i a riscului de diminuare
Potrivit ministrului László Borbély,
Programul Rabla va continua în aceea[i form`
ca [i anul trecut, valoarea voucherului acordat
celor care î[i caseaz` ma[inile vechi r`mânând
la 3.800 de lei. Vechimea autoturismului
trebuie s` fie mai mare sau egal` cu 10 ani, iar
prima înscriere în circula]ie (în România) s`
fie anterioar` datei de 31.12.2006. Pentru un
autovehicul uzat, predat spre casare, se
elibereaz` un singur tichet valoric. Într-o
prim` etap`, în program vor intra 30.000 de
a veniturilor disponibile pe perioada de
derulare a creditului. Valorile utilizate sunt
urm`toarele: pentru [ocul pe curs de schimb
- 35,5% (la euro), 40,9% (la dolarul american)
52,6% (la francul elve]ian); pentru [ocul pe
rata dobânzii - 0,6% pentru toate monedele;
pentru [ocul pe venit, în cazul veniturilor de
natur` salarial` - 6%. La acordarea creditelor
de consum denominate în valut` ori indexate
la cursul unei valute, solicitantul trebuie s`
dispun` de garan]ii reale [i/sau personale la
un nivel de minimum 133% din valoarea
creditului. Pot face excep]ie de la obliga]ia
de garantare facilit`]ile de creditare prin
trageri în descoperit de cont, precum [i
creditele acordate prin intermediul cardurilor
de credit, a c`ror valoare nu dep`[e[te
de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, f`r`
a dep`[i îns` o limit` stabilit` prin reglement`rile
interne ale împrumut`torului.
PROGRAMUL RABLA
VA CONTINUA {I ÎN 2012
Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto na]ional (Rabla) va fi reluat
[i anul acesta, cel mai probabil în luna februarie, dup` cum a declarat, de
curând, ministrul mediului [i p`durilor, László Borbély.
autoturisme, urmând ca num`rul lor
s` fie suplimentat, dac` este cazul, a
men]ionat ministrul László Borbély.
Conform datelor Ministerului
Mediului [i P`durilor, pân` la data
de 19 decembrie 2011, au fost casate
116.641 de autovehicule, iar pe baza
tichetelor au fost achizi]ionate
39.216 ma[ini noi, din care 15.005
din industria autohton`. O persoan`
poate folosi, ca [i pân` acum,
maximum trei vouchere. Exist` îns`
[i excep]ii. În cazul în care proprietarii
(persoane fizice, institu]ii publice [i unit`]i
administrative-teritoriale) achizi]ioneaz`
autovehicule cu sistem de propulsie electric
[i/sau hibrid, beneficiaz` de un num`r de
pân` la patru tichete valorice, astfel: dou`
tichete valorice pentru cump`rarea unui
autovehicul hibrid, respectiv patru vouchere
pentru cump`rarea unui autovehicul electric,
în schimbul pred`rii spre casare a unui
autovehicul uzat.
Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

– Ce boli metabolice pot afecta
copiii?
Bolile metabolice ce pot afecta
copiii sunt cele înn`scute de metabolism:
lipidozele (boala Gaucher,
boala Niemann-Pick, boala Fabry,
boala Wolman), glicogenoza, porfiria
intermitent` acut`, dislipidemia
familial`. Toate aceste afec]iuni sunt
uneori greu de diagnosticat, rare si
sunt caracterizate prin diverse
defecte genetice ale unor enzime.
În ultimul deceniu a crescut
inciden]a obezit`]ii la copil, cu
consecin]e majore asupra riscului
cardiovascular al acestor mici
pacien]i.
– Secolul al XXI-lea este numit
secolul nutri]iei. De ce?
– Nutri]ia poate fi considerat`
ast`zi [tiin]a care stabile[te nevoile
energetice [i nevoia de principii nutritive
necesare dezvolt`rii normale a
individului. Totodat`, nutri]ia contribuie
[i la între]inerea optim` a
func]iilor organismului, ]inând seama
de vârsta, sexul, gradul de
activitate fizic` [i intelectual`, dar [i
în func]ie de prezen]a st`rii de s`n`tate
sau a unei afec]iuni.
– Care sunt principiile unei
alimenta]ii s`n`toase?
– Exist` multe principii care s`
realizeze sus]inerea acestui concept.
Trei principii sunt baza [i pot
fi enumerate simplu, caracterizând
o alimenta]ie s`n`toas` [i sano-
SQNQTATE
CÂND, CE {I CÂT MÂNC~M
Elena DAVID
Numeroase Numeroase studii studii epidemiologice epidemiologice epidemiologice na]ionale na]ionale na]ionale [i [i mondiale mondiale
mondiale
certific` certific` faptul faptul c` c` între între alimenta]ie alimenta]ie [i [i [i boal` boal` este este este o o strâns`
strâns`
corela]ie. corela]ie. Problema Problema a a a dep`[it dep`[it limitele limitele [tiin]ei, [tiin]ei, [tiin]ei, c`p`tând c`p`tând valen]e
valen]e
politice politice [i [i economice, economice, poate poate poate [i [i de de aceea aceea secolul secolul al al XXI-lea XXI-lea
XXI-lea
este este numit numit secolul secolul secolul secolul secolul nutri]iei. nutri]iei. nutri]iei. nutri]iei. nutri]iei.
Dac`, Dac`, în în prezent, prezent, se se consider` consider` c` c` nutri]ia nutri]ia este este este implicat` implicat` în
în
toat`toat` patologia patologia uman`, uman`, mai mai pu]in pu]in pu]in accidentele accidentele [i [i bolile bolile infec- infec- infec-
]ioase, ]ioase, m-am m-am întrebat întrebat întrebat de de ce ce nu nu se se elaboreaz` elaboreaz` elaboreaz` un un concept concept ali- aliali- mentar mentar, mentar mentar,
, o o o strategie strategie nutri]ional` nutri]ional` care care care s` s` impun` impun` o o o nou` nou` conduit`
conduit`
alimentar` alimentar` alimentar` s`n`toas`? s`n`toas`? Pentru Pentru a a afla afla posibile posibile r`spunsuri r`spunsuri r`spunsuri la
la
aceast` aceast` întrebare, întrebare, dar dar [i [i la la altele altele pe pe aceea[i aceea[i aceea[i tem`, tem`, am am stat stat de de
de
vorb` vorb` cu cu medicul medicul specialist specialist diabet, diabet, nutri]ie nutri]ie [i [i boli boli metabolice,
metabolice,
dr dr. dr . Ciprian Ciprian Constantin, Constantin, de de de la la Spitalul Spitalul Spitalul Universitar Universitar Universitar de de de Urgen]`
Urgen]`
Militar Militar Central Central Dr Dr Dr. Dr Dr.
. . . Carol Carol Carol Carol Carol Davila Davila Davila Davila Davila din din Bucure[ti.
Bucure[ti.
Interven]ia medical` nutri]ional` are un impact mare asupra evolu]iei
favorabile a acestor afec]iuni. Obezitatea, dislipidemiile (afec]iunile
metabolismului lipidic), diabetul zaharat, hiperuricemiile, denutri]ia [i altele
sunt boli metabolice caracterizate prin afectarea metabolismului, ca prim`
cauz` a afec]iunii sau a suferin]ei (de cele mai multe ori). Toate acestea
sunt caracterizate prin faptul c` interven]ia medical` nutri]ional` are un
impact mare asupra evolu]iei favorabile a acestor afec]iuni.
Bolile înn`scute de metabolism sunt o clas` de afec]iuni în care
manifestarea clinic` apare de la o vârst` fraged`: glicogenoza, porfiria
intermitent` acut`, dislipidemia familial` etc. Transmiterea genetic` este
variabil` [i nu poate fi descris` o transmitere mendelian` (set de principii
sau legi legate de transmiterea ereditar` a caracterelor de la p`rin]i la
descenden]i).
Metodele de investigare sunt multiple [i încep cu investiga]ii
biochimice simple, apoi – în func]ie de tabloul clinic – aprofundând pe
c`ile metabolice suspectate a fi cauza afec]iunii. Se vor doza compu[i
metabolici specifici, care sunt crescu]i sau sc`zu]i în func]ie de enzima
implicat`.
Gre[eala major` apare în stilul stilul modern modern de de via]` via]`, via]` caracterizat
printr-un aport de alimente peste necesit`]ile metabolice zilnice
(alimenta]ie hipercaloric`, bogat` în gr`simi saturate, \n glucide rafinate
etc.), prin consum crescut de sare [i sc`zut de fibre alimentare, prin
sedentarism, prin prezen]a unor factori cu impact negativ asupra s`n`t`]ii
(fumat, alcool etc.). Stresul este unul dintre factorii incriminan]i [i pentru
acesta s-au descris dou` accep]iuni: una de situa]ie (stimul care amenin]`
organismul) [i alta care reprezint` starea de tensiune ca r`spuns al
organismului la o agresiune psihic`.
gen` (în acela[i timp): modera]ie,
echilibru, varia]ie.
– Cred c` o importan]` major`
în capitolul „alimenta]iei
s`n`toase” o de]ine [i propor]ia
dintre alimentele consumate.
Cine o stabile[te [i ce parametri
se iau în calcul?
– Nevoile organismului stabilesc
propor]iile alimentelor consumate.
Nu exist` aliment ideal, care
s` acopere toate nevoile nutri-
]ionale [i nu exist` aliment perfect
echilibrat din punct de vedere
nutri]ional.
A mânca s`n`tos nu înseamn` a
renun]a la ceea ce \]i place cel mai
mult, ci doar a [ti s` alegi alimentele,
respectând cele trei principii enumerate
mai sus.
Sunt în joc – exact cum a]i sesizat
deja – multipli factori care decid
o strategie nutri]ional`. Atunci când
– istoric vorbind – am avut parte de
o strategie nutri]ional`, acest lucru
a fost privit cu suspiciune [i chiar
distrus odat` cu schimbarea politicilor
publice. Acum – comparând
sfaturile nutri]iei moderne – ne
aducem aminte cu un zâmbet ironic
de strategiile nutri]ionale impuse.
Obiectivele diverselor asocia]ii
medicale profesionale ar trebui
promovate [i s` constituie recomand`ri
popula]ionale [tiute: echilibrul
între ingestia caloric` [i efortul fizic,
alimenta]ia bogat` în fructe, promovarea
consumului de pe[te,
limitarea consumului de gr`simi
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
saturate [i de gr`simi trans, selectarea
produselor lactate f`r`
gr`sime, mic[orarea aportului de
b`uturi [i alimente cu adaos de
zaharuri etc.
– Peste 90% dintre bolile
cardiovasculare, metabolice,
canceroase, alergice, ateroscleroza,
hipovitaminozele,
deriv` sau sunt induse fie de
malnutri]ia de exces, fie de
malnutri]ia deficitar`. Cine ne
poate spune unde gre[im [i ce
capitol important de aici ne
scap`?
23
– Voi r`spunde prin dou`
afirma]ii separate. Medicul – în
general – are un rol important în
coordonarea terapiei medicale
nutri]ionale; un rol primordial îl are
medicul specialist în diabet, nutri]ie
[i boli metabolice. Dieteticianul are
rolul lui în ceea ce prive[te gastrotehnia
(preg`tirea alimentelor) [i
trebuie consultat.
Cel mai adesea ar trebui ca
pacientul s` con[tientizeze c` gre-
[e[te: gre[e[te cel mai adesea când
nu [tie s` se opreasc` atunci când se
afl` la mas`; mâncarea este u[or
accesibil` [i gre[e[te deseori când
g`se[te un refugiu în aliment. Gre-
[eala este \ndeosebi con[tientizat`
când este pus un diagnostic pentru o
afec]iune metabolic`, dar – odat` cu
trecerea timpului [i dep`[irea impactului
emo]ional – natura uman`
împinge iar`[i c`tre aceea[i gre[eal`.
Se gre[e[te u[or [i când se autoimpune
o diet` sever` sau o diet` ideal`
[i se dore[te a avea o greutate care
este improprie în`l]imii [i vârstei. Cred
c` mai întâi trebuie s` faci pace cu
tine, cu via]a ta, apoi s` devii receptiv
la ce este indicat pentru tine [i pentru
s`n`tatea ta.
Sfaturi pentru o via]` s`n`toas`
A A mânca mânca s`n`tos s`n`tos înseam- înseamînseamn`n` de de fapt fapt mai mai pu]in` pu]in` propro-
tein` tein` [i [i gr`sime gr`sime animal`
animal`
(carne, (carne, lapte, lapte, brânz`, brânz`, ou`
ou`
[i [i derivatele derivatele lor) lor) [i [i mai
mai
mult` mult` mult` mâncare mâncare mâncare vegetal`. vegetal`.
vegetal`.
Hidratarea Hidratarea corespun-
corespuncorespun-
z`toare z`toare a a organismului organismului cu
cu
ap` ap` plat` plat` (6-8 (6-8 pahare) pahare) sau
sau
ap`ap` de de de la la robinet robinet dac` dac` a]i a]i inin-
stalat stalat un un filtru filtru pentru pentru purificare.
purificare.
Munc`, Munc`, dar dar [i [i mi[care, mi[care, m`car m`car o o or`
or`
pe pe zi zi pentru pentru cei cei cei care care au au au munc` munc` sedentar`, sedentar`, de de birou
birou
sau sau mersul mersul pe pe jos, jos, timp timp de de 30-45 30-45 de de minute. minute. Se Se impune
impune
controlul controlul greut`]ii.
greut`]ii.
Managementul Managementul stresului stresului – – – g`sirea g`sirea unor unor metode metode metode noi
noi
de de relaxare relaxare [i [i de de deta[are deta[are deta[are de de de stresul stresul zilnic. zilnic. Sportul
Sportul
este este cea cea mai mai indicat` indicat` metod` metod` pentru pentru pentru un un sistem sistem imunitar imunitar
imunitar
rezistent, rezistent, pentru pentru un un un confort confort fizic fizic [i [i psihic psihic ridicat.
ridicat.
Educa]ia Educa]ia – – schimbarea schimbarea modului modului modului de de a a gândi gândi [i [i a a tr`i
tr`i
prin prin informare. informare. De De fapt fapt fapt este este vorba vorba despre despre autoeduca]ie,
autoeduca]ie,
la la la renun]area renun]area la la obiceiurile obiceiurile obiceiurile nes`n`toase.
nes`n`toase.

24
Observatorul militar
Nr. 2 (18 - 24 ianuarie 2012)
www.presamil.ro
DOCTOR VASILE CIUBOTARU:
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
Redactor de serviciu: 021/322.82.87
Tiparul executat la SC FED PRINT SA
REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34
REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin
Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.
SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, plutonier-major Lucian
Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Bogdan Oproiu, Marilena Georgescu,
Silvia Mircea, Elena David, Andreea Cristian.
PERSONALITQ}I
ÎN NEUROCHIRURGIE, LIMITA DINTRE CATASTROFAL
{I PERFECT ESTE DE MULTE ORI INVIZIBIL~
Mi se p`rea c` toate drumurile s-au închis, îmi spune un amic, fost coleg de liceu militar, la o discu]ie care se lega nesperat de
bine, dup` atâ]ia ani în care nu ne v`zuser`m. Anul trecut, în perioada s`rb`torilor, mi-am f`cut ni[te analize medicale. În special
s` v`d ce-i cu migrenele pe care le am de când m` [tiu. Rezultatele RMN-ului, în loc s`-mi spun`, cum eram obi[nuit, c` nu am
nimic, de data aceasta m` puseser` serios pe gânduri. Nu sunt un tip fricos, [tii doar c` am fost în teatre de opera]ii dificile, dar
ideea de a suferi de o afec]iune a sistemului nervos, de a m` alege cu un retard chiar, m` îngrozea. A[ fi cedat bucuros o mân`,
un picior, dar nu mintea. Am mers, a[adar, cu sufletul la gur`, cu inima strâns`, la doctorul Vasile Ciubotaru, [eful sec]iei III Clinica
Neurochirurgie din Spitalul Clinic de Urgen]` „Bagdasar-Arseni”, pe care mi-l recomandase un alt medic ca fiind cel mai bun
pentru afec]iunea de care sufeream.
{i, [tii ce am descoperit?, întreab` prietenul meu cu a[a un ton încât sim]eam c` vrea s` m` implice într-un fel, ca [i cum am
fi avut ceva în comun, adic` el, doctorul [i cu mine. Pe lâng` faptul c` nu am nimic din punct de vedere medical, am aflat c`
profesorul nostru de român` din liceu, Dan C`pitan, este o cuno[tin]` comun` [i apropiat`. Ba, mai mult, îl înv`]ase pe marele
chirurg româna în clasa a VIII-a. Iar p`rin]ii profesorului C`pitan i-au fost înv`]`tori, în [coala primar`. I-am povestit [i eu despre
domnul profesor, Dumnezeu s`-l odihneasc`. Ca s` vezi... Imagineaz`-]i, s` stau în cabinetul unui mare chirurg, unde intrasem cu
o jum`tate de or` în urm` disperat [i speriat [i acesta s` nu m` mai lase aproape s` plec. Evadaser`m amândoi cumva de acolo,
din acel loc plin de suferin]`. Î]i povestesc pentru c` [tiu cât l-ai iubit [i tu pe Dan C`pitan [i cred c` acest medic fantastic, un
chirurg de renume, ar fi un interlocutor potrivit pentru un interviu.
– Domnule doctor, a[ vrea s` v` întreb,
pentru început, de ce a]i ales neurochirurgia,
o ramur` a medicinei atât de delicat`,
complex`, greu de explorat?
– Pur [i simplu din întâmplare. Eu am f`cut
facultatea la Ia[i [i în perioada aceea era obligatorie
stagiatura, trei ani de zile. Ne era permis s` avem
cinci stagii obligatorii [i unul la alegere. Pentru cel
la alegere, am repetat modulul de obstetric`ginecologie.
Nu m` atr`gea domeniul pe cât îmi
pl`cea domnul profesor Teleman, un om extraordinar,
de o ]inut`, de o corectitudine [i de o
atitudine fa]` de munc`, de meserie în general,
cum rar se vede. Era dedicat, extrem de serios în
tot ceea ce f`cea. Se implica întotdeauna cu
seriozitate, în cel mai mic am`nunt [i nu l`sa nimic
s`-i scape. Poate [i de aceea îmi pl`cea foarte mult
s` lucrez cu profesorul Teleman. {i atunci, am luat
stagiul de [ase luni, la alegere, tot la dumnealui, a[a
încât am ajuns s` fac un an întreg de obstetric`ginecologie.
Profesorul îmi promisese, de altfel,
c`-mi scoate un post de asistent la catedra
dumnealui. Numai c` în anul acela n-au fost scoase
posturi pe înv`]`mânt. Am fost sf`tuit s` lucrez un
an, urmând ca în anul urm`tor s` apar` postul
promis. Nu am ales varianta propus` [i bine am
f`cut, pentru c`, timp de opt ani, nu s-a mai dat
secundariatul, adic` intrarea în specialitate. Am venit
la Bucure[ti [i am dat secundariatul. Fiind clasat al
doilea pe ]ar`, am optat pentru un post în Bucure[ti.
{i acela a fost la neurochirurgie. Trebuie s` precizez
c` în facultate nu se f`cuse nici m`car un curs, o or`
de neurochirurgie. Pentru început, desigur c`,
venind aici, am descoperit oameni minuna]i. A[a
am început neurochirurgia, din întâmplare. Pur [i
simplu, am luat un examen [i am g`sit un post bun
dintr-o specialitate chirurgical`, chirurgia
pasionându-m` dintotdeauna.
– Neurochirurgia, cel pu]in ca privitor din
afar`, mi se pare cel mai dificil domeniu al
medicinei. S` intri cu bisturiul în creier, care
este, practic, un univers, mi se pare ceva de
domeniul fantasticului. Nu v` gândi]i uneori
c` locul unde dumneavoastr` opera]i este
poate gazda unei pove[ti frumoase, a unei
amintiri, o frântur` de via]`?
– Ei, lucrurile nu stau chiar a[a. Iar bisturiul,
practic, se folose[te numai în incizia la piele, atâta
tot. Dup` aceea, avem alte instrumente, mult mai
fine. Când faci neurochirurgie, în primul rând trebuie
s` fii dublat de o cunoa[tere foarte bun` a anatomiei.
Pentru creier, dincolo de anatomia descriptiv`,
important` este anatomia func]ional`, pentru c`
fiecare zon` reprezint` ceva. O înve]i [i pe aceea [i
apoi te po]i apuca de neurochirurgie. Creierul are
câteva principii pe care trebuie s` le respec]i, atunci
când practici chirurgia cerebral`. Se cunosc unele
zone unde este memoria, integrarea v`zului,
vorbirea, mi[carea membrelor etc. Exist` h`r]i ale
creierului, a[a încât, când ajungi la amintiri, cum a]i
spus, încerci s` le ocole[ti, dac` î]i permite leziunea.
Unele leziuni sunt infiltrative, mai greu de tratat.
Atunci când sunt în zonele func-
]ionale, pe care noi le numim zone
elocvente, lucrurile ies prost, pentru
c` r`mân sechele. Îi oferi pacientului
doar o prelungire a vie]ii, mai lung`
sau mai scurt`, în func]ie de evolu]ia
afec]iunii de baz`. Când operezi în
zonele neelocvente, ai câmp de
ac]iune mai larg cu consecin]e mai
reduse. Dac` facem o similitudine
între creier [i computer, noi, chirurgii,
lucr`m mai degrab` cu
hardul, ]inând cont [i de softul pe
care îl cunoa[tem, dar nu în foarte
mare m`sur`. Nu am s` uit niciodat`
cum spunea profesorul Arsene spre
sfâr[itul carierei: Domnule, dup` ce
am umblat în creier o via]` întreag`,
parc` a[ spune c` are dou` emisfere,
una dreapt` [i una stâng`, dar nu
sunt sigur nici de asta.
– M` gândeam, uneori, c`
medicii au parte, la serviciu,
numai de suferin]`, de boal`, de triste]e.
Pacientul, când vine la dumneavoastr`,
a[teapt` o minune, de cele mai multe ori. La
fel rudele acestuia, copiii, p`rin]ii. Cum e s`
fii tampon, pân` la urm`, s` te loveasc` în
permanen]`, inclusiv dificultatea de a spune
unui om, unei familii, c` pacientul este
irecuperabil?
– E foarte greu s` joci rolul acesta, mai ales în
contextul românesc. Este vorba despre psihologie,
despre obiceiuri, la urma urmei chiar [i de o anume
moral`, specific` zonei.
În zona anglo-saxon`, de exemplu, pacientului
îi spui, cu foarte mult` senin`tate: ai tumor`
cerebral`, mai ai de tr`it [ase luni. În aceste [ase
luni, dac` te-am operat, po]i r`mâne la pat. Asta
este situa]ia, c` vrei sau nu! La noi, este total diferit.
Familia vrea s` protejeze pacientul. {i atunci nu
po]i s`-i spui direct. Explic`m familiei despre ce
este vorba, în secret, f`r` participarea pacientului.
Dar [i aici este dificil, pentru c` familia, în general,
te for]eaz` s`-i spui c` va fi bine, lucru care [tii sigur
c` nu se va întâmpla. Trebuie s` fim reali[ti, pentru
c` altceva nu putem s` facem. Când auzi: vreau s`
fac totul pentru mama sau pentru tata, încerca]i s`
face]i mai mult, de multe ori le zic familiilor, pe
deplin con[tient [i mul]umit de ceea ce spun, c`,
printr-un efort de imagina]ie, sunt dispus s`-mi
transfere mie grijile lor [i procesele de con[tiin]`
precum c` n-au mers pân` la cap`t cu cel drag, care
poate fi mama, tat`l sau copilul. Le spun c`, în fa]a
lui Dumnezeu, iau eu povara asta. Pentru c`, [tiind
c` mai mult de atât nu se poate face, atunci m`car s`
fie [i ei lini[ti]i. Aici, la Spitalul Clinic de Urgen]`
Bagdasar-Arseni, se adun` cazuri foarte grele [i grave:
tumori maligne care nu se vindec` niciodat`. Nici la
Bucure[ti, nici la New York, nic`ieri în lumea aceasta.
Unii caut` clinici din str`in`tate, î[i vând casa, fac
orice, numai s`-l fac` bine pe cel drag. Îl opereaz`,
cheltuie o gr`mad` de bani [i vin înapoi cu el, dar
nu la fel, ci de multe ori mai grav, cu sechele grave.
Atunci pacientul trebuie hr`nit cu sond`, trebuie
întors, trebuie sp`lat [i ei, s`racii, nu mai au niciun
fel de resurs` material` ca s`-l îngrijeasc`, când
este cu adev`rat nevoie s` fie îngrijit. Eu le spun
exact care este situa]ia: nu are rost s` mergi în alt`
]ar`, s` vinzi totul, s` faci atâtea sacrificii, pentru c`,
la sfâr[it nu vei mai avea cu ce s`-l îngrije[ti. Unii
în]eleg, al]ii nu...
– Tr`ind printre oameni care sufer`,
automat v` implica]i. Suferin]a acestora v`
marcheaz`?
– Da, desigur. Nu po]i r`mâne indiferent.
– Ce v` face, totu[i, s` merge]i mai
departe?
– Eu am vorbit pân` acum despre partea neagr`
a meseriei. Dar, neochirurgia î]i d` satisfac]ii foarte
mari. Spre exemplu, ai un pacient în com`,
determinat` de un hematom sau o tumor`. Un om
care este în com` [i vezi c` a doua zi dup` opera]ie
î]i spune bun` ziua! Un altul, purt`tor al unei tumori
hipofizare, î[i pierde brusc vederea [i postoperator
[i-o recap`t`. Asta î]i încarc` bateriile. Exist` [i partea
aceasta frumoas` pe care, sincer, o ]in minte mult
mai greu. Nu m` marcheaz` cazurile care merg
bine, pe acelea le uit u[or. Cazurile dificile, acelea
în care te implici mult, pentru care depui eforturi
considerabile, m` marcheaz` profund.
– Reu[i]i s` v` deta[a]i când ajunge]i
acas`, dup` ce închide]i u[a?
– Da, reu[esc. Dar aceasta în ultima vreme.
Pentru c` mult timp n-am reu[it deta[area aceasta.
Atunci când am cazuri care merg bine [i frumos,
sunt deta[at cu totul. Dar când am cazuri care merg
greu ori când am cazuri dificile de operat a doua zi,
n-am lini[te. {i s` mai [ti]i un lucru. În
neurochirurgie, limita dintre catastrofal [i perfect
este de multe ori invizibil`. Pu]in dac` ai trecut în
www.presamil.ro
tpa@presamil.ro
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.
FOTOREPORTAJ: Eugen Mihai, Petric` Mihalache,
C`t`lin Ovreiu.
DIFUZARE: Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan,
tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C
nr.137/8598-1980.
partea cealalt`, totul se poate duce pe apa sâmbetei,
cu consecin]e irecuperabile.
– În timpul unei interven]ii chirurgicale,
pe lâng` experien]` [i cuno[tin]e, are intui]ia
vreun rol?
– Da, dar asta vine dup` ce acumulezi mult`
experien]`, pentru c`, lucrând mult timp, operând
de multe ori, la un moment dat ajungi într-o situa]ie
în care ai mai fost [i, chiar dac` ai uitat cum ai procedat
atunci, pentru c` e omene[te, în sert`ra[ul cu amintiri
g`se[ti imediat modul corect în care s` procedezi.
De fapt, nu este intui]ie, ci mai degrab` o acumulare
treptat` a experien]elor. R`u este îns` c` aceast`
acumulare nu se poate transmite de la o genera]ie la
alta. Trebuie s` tr`ie[ti anumite experien]e ca s` ]i
le po]i însu[i.
– În era Internetului, toat` lumea se
pricepe la orice, inclusiv la medicin`. O simpl`
c`utare în Google [i pe dat` vine r`spunsul.
– Am [i eu un r`spuns. Este o diferen]` mare
între ceea ce [tie un doctor despre boala respectiv`
[i informa]ia de doi bani pe care o ai de pe Internet
despre acela[i subiect. Pentru c` doctorul are, pe
lâng` vaste cuno[tin]e, [i o experien]` bogat`, pe
când informa]ia preluat` de pe Google este doar o
pagin` de text.
– În]eleg c` îi sf`tui]i pe pacien]i s`
consulte un specialist [i nu Internetul. Adic`
nu este recomandat s` încerce a în]elege
singuri ce li se întâmpl`.
– Da, sigur, pentru c` fiecare cuvânt din defini]ia
bolii înseamn` ceva, iar în spatele acelui cuvânt sunt
alte cuvinte. Acel cuvânt este, de fapt, vârful unei
piramide. Iar cel ce nu cunoa[te baza, plute[te pe
undeva... Astfel, pacien]ii pot s`-[i fac` imagini false,
pozitive sau negative, pot intra în panic` gratuit,
pentru o problem` u[or rezolvabil`, sau s` trateze
cu indiferen]` sau non[alan]` un caz foarte grav.
Siteurile medicale ar trebui s` fie doar pentru
profesioni[ti, protejate cu parol`, create doar pentru
o colaborare la nivel de speciali[ti. Nu contest
importan]a Internetului. Dar nu pentru poten]ialii
pacien]i.
– A]i sim]it vreodat` prezen]a lui
Dumnezeu în anumite momente delicate, din
timpul unei opera]ii dificile?
– De multe ori. Influen]a unei for]e dincolo de
noi o sim]i, cu certitudine. Sunt momente [i
momente. Uneori cazi în disperare, atunci când
intervin diferite probleme, ca de exemplu când nu
[tii cum s` opre[ti sângerarea, cum s` te strecori
printre elementele anatomice ca s` rezolvi leziunea
etc. Atunci percepi prezen]a divin` ca pe o u[urare,
ca pe o energie neb`nuit` care te îndrum` [i î]i
creeaz` solu]ia.
– V` gândea]i, visa]i când era]i, de
exemplu, elevul domnului înv`]`tor Ion
C`pitan, c` ve]i ajunge un mare neurochirurg
în Capital`?
– Nu. Sub nicio form`. Pe vremea aceea, vroiam
s` m` fac taxator de autobuz (râde). Aveam un veri[or
care visa s` devin` [ofer. Aveam amândoi un autobuz
[i f`ceam o echip`. Acum, la modul cel mai serios,
visul meu a fost s` m` fac aviator. Dar tata nu a vrut s`
semneze, când eu aveam 16 ani, s` sar cu para[uta...
a[a c` am mers la medicin`. Eram fascinat de ceea
ce f`ceau doctorii, cum explorau în interiorul omului.
Îmi doream s` cunosc tot mai mult. Am devenit un
om curios, înv`] mereu, chiar [i acum, întrucât, cu
cât [tii mai mult, ]i se pare c` e prea pu]in [i e loc de
mai mult. Automul]umirea [i suficien]a sunt apanajul
ignoran]ei.
Interviu realizat de
c`pitanul Constantin MIREANU
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea
edi]iei – luni,
ora 10.00
ISSN1223-3641.
0145
C.199/2012
© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
„Reproducerea de scurte extrase
este permis` \n condi]iile
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”