regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

2. $BZA':TATTJL CENCPf,ANILON
rl) fn ce prive$te studiul eomparativ al amenajamentelor
dou6 situalii:
s-au ivit
e
tntr-o
st'udia
-Cind parcelareie nu coincidoau d.ecit
micd, md,suri, qi, prin urmare, nu s-a, putut
comparativ fiecare arboret.
fn acest caz s-au fi,cut aprecieri intre structura actuali a arboretelor
faftr, cle aceea po care ele o prezentau inainte de d,eclanqarea fenomenului
de uscare, punindu se fa!6, in fa!d, cifrele totale pentru intreaga unitate
de produclie.
Bineinlelesi s-an avut in ved.ere recoltflrile de produse principale executate
ln intervalul dintre cele dou5, redact[,ri.
Astfel, punindu-se al5,tuti amenajamentul din 1940 al seriei Adinca
din ocolul silvic Tirgoviqte. semnat de ing. G. D. Petcu, cu cel din 1949'
intocmit pentru aceeaqi serie. de ing. Mircea Popescu, s-a ajuns la urmi,toarele
concluzii: ,
Fenomenul de uscare a avut ea rezultat pini, in prezent' o seddere a
consistenlei in general cu ceva mai mult de 0.1. In timp ce ln amenajamentul
vechi existau parcele cu consistenla 1.,0 in cel recent nu apare
niciodat5, aceastS, valoare. (Se in$elege prin ,, consistenld, t' indicele de
acoperire).
$e cl5, mai jos un tabel comparativ, cuprinzlnd participarea d.iferitelor
consistenle (in procente) in 1940 gi 1949. Comparalia s-a fd,cut pornindu-se
de la procentul ocupat de fiecare din aceste consistienle' fa!tr, de
suprafala totalil a arboretelor neparcurse cu tf,,ieri principale.
Din tabel se constatl, cd, ln decursul celor noud, ani au apSrut gi arborete
de consistenla 0,7, cleqi pe suprafetele respective nu se ficuserd,
recoltd,ri d.e produse principale.
fn cazul unitd,lii tle proctuclie Ad"inca existfi paroele qi subparcele in
care fenomenul a.avut, intr-adevd,r, un caracter atit de accentuatr incit,
a fost necesar ca intreg materialul
de pe anrrmite portiuni sf, fip
scos, urmind o reimpdtlurirc integrali.
Comparlnd eliagrama claselor
d.e virstd,, se observS, c5,, deqi eoresponden{a
nu egte perfectd, in
ultimele clase de virstf,, (cele mai
bfltrine) efectele au fost mai mici,
nefiind necesarc tS,ieri rase (fig.
il9 a, b).
In ceea ce priveste posibilitatea
anualtr, ea a fost stabilitS, ln amenajamentul vechi la I 400 mc, in ti4n
ce etupd, prevederile noului amenaiament, posibilitatea se cifreazi la"
numai 6 246 rlrte, rleci o diferenth, de 3 154 mc, adic5, clt coa. 3!o/" mai
pulin ; aceasta indreptS,feqto s['se presupunfi, ci, tn, intervalul de noui'
i,"i s-ao inregistrat, $l"th"ii importinte ttin fonilul de produc(ie, pierderi
datorite in cia mai mare m5suri extragerii unui numd,r male cle arbOrio
fapt - confirmat qi cle scd,derea consistenlei, a volumului la hectar, etc.
Proporlia spec,iilor 1up5, amenajameritul' vechi in cornpara'lie 9t
ce]
nouesteprezentath ingraficele din fig.40 a, b, ite lapag.967.$e observ5,
c5, 1n61sJimp 6;orunuia pierdut tzo/o \tt, favoarea fagplui '1ia carpenului'
.r66