regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Observaliile s.a,u exeeutat in arborete de stejar purr d9_ gorun pnr'
de girnitS, irurd,, precum qi,in amestecuri ale acestor specii.
fub$ietete studiate aveau inclicii d.e acoperire cliferili. De asemenea.
q-au cules tlate privitoare la :
cantit5,{ile de material uscat, lnregistrate tn ultimii ani in scripteltr
ocoalelor ca produse accidentale I
data aproximativd, clnd. au lnceput sH, se semnaleze uscd,ri I
proporlia in care se usucd, tliferitele specii ln arboretele amestecate ;
observalii asupra vlrstei gi provenienlei acestora I
observatii cu privire la tratamentul aplicat in trecut ln arboreterle
ln care se manifestd, fenomenul l
situa-tia p5,qunatului ;
calanlitilgite semnalate tn uttima Yreme (atacuri, inunda{iir incendii,
br6cuiri, etc.);
ln cil md,sud, suprafe{ele ln cauzd, se bucur5, d.e liniqte sau, dimpotrivii.
slnt str6b5,tute de o refea anormal de deas5 d.e drumuri, ctrrd,ri, etc. qi
dac5, ele c6nlin instalalii industriale.
Toate obseivaliile noti,te pe teren au fost controlate qi completate prin
anchete ln rindul personalului tehnic d.e la ocoale.
S-a discutat qi s-a inregistrat punctul de Ved,ere al tehnicienilor locali
cu privire la catzele fenomenului, la moclul ln care slnt executate
operagiite de extragere a uscflturilor, la md,surile necesare in ved.erea
st-ivilirii fenomenului precum qi la cele pentru refacerea pdtlurilor
respective. -Nu
s-au luat in considerare 1scflrile produse ln plantaliile tinereo neiudielos
intemeiate qi unde debilitarea sau moartea unui mare [um[,r de
exemplare este o consecinld, fireascd, a' conclitiilor stalionale nefavorabile.
Inventarierile au fost exeoutate m[surindu-se diametrul la 1'30 m dtr
la sol (rotunjit la 2 cm) aI tuturor arborilor: din arboretul principal. Inbllimile
au fost tleterminate eu precizia ile 0,5 m. Arborii au fost grupati
duph, procentul de uscare al coroanei, aga cum s-a ard,tat mai sus.
S-au totalizat pentru fiecare parceld, sau subparceli, in parte atlt numdrul
de arbori, cit gi volumul, qi s-a calculat procentual participarea
eclor patru catagorii do uscaro ln cifra totalS, pe parcel5,.
Pentru motirrul cd, mare parte din arborii usca.ti fuseserf, extraryi iutle
timp s-au inventariat pi cioatele. In felul acesta am cdutat sd, reconsti
tuim cit mai ficlel situalia creatd, in arboret inurmaizbucniriicalamit5fii.
Trecerea d"e la d.iametrul cioatei, md,surat d"irect. la diametrul de bazS'
s-a fd,eut cu ajutorul tabel..i elaborate de V. Z. Zolocevski. Tabelar lnl6smite
pe baza a 272I d.e arbori md,surafi, dd,, pentru stejar, diametrul
la 1,30 m de la sol corespunz{,tor unui anumit tliametru aI cioatei.
Inventarierile s-au fd,cut, cu ajutorul firului cle 100 m, conform procedeului
cunoscut d.in lucririle d.e amenajare.
De asemenea, s-au studiat comparativ situa.tiile claselor de virsti
gi a proporliei speciilor, aqa cum se prezintd, acestea ln fiecare d.in celt'
doufi, amena'iamente (cel vechi gi oel recent).
La birou au fost prelucrate cifrele colectate pe teren, s-au construit
gratice comparative fur care variabile sint : gradul d.e uscare al coronamentului,
virsta, specia, gi s.-a trecut apoi, pentru fiecare caz ln parte,
la interpretarea rezultatelor.
Au fost examinate ln total 11 arborete, din patru unitlti cle
protluclie.
265