regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

* zilpenile qi ploile abundente au contribuit la uscarea r6d6cinilor
asfixiate*rtupb *--:iapraile, sbagn6rile lntl.elungate ale apelor pe solurile grel_e de te'rase I
grindina, promoriaca zdrelesc sa} rup ramurile; ,
;;s;J'a;ticat ln' riott sistematic m6slri t19. n1_eyelire rsi combatere
a atacului inseeielor xilofage (ln special au Cerambi'cidel'orl eute, prin galeriile
produse, inlesnesc pddrunclerea ciupercilor xilofage ;
--]tn tine, nu a existdt preocuparea de a se aplica md,suri de prevenire
,si ' combatele a atacului acestor ciuperci'
Frin germinarea sporilor se formbazd, hife carese propagS, dinalburn
in duramen sau rareo"i se loealizeaz[ in alburn, produclnd putrezirea aces,lotu.
F"t".gaiul avanseazd cd,tre ambele extremit5,li.ale.rd,nii (superioar['
*ii"t""ioi,"U,ioiin ctireclie ractial5,. I-.ia unele ciuperci 1ns5',-atacrrl progreseazd'
;;i in;i ;idenoent gi mai rapitL rlescentlent, in special la Btereum,. trustu-.
I";;; E;. qi restuf ,iu -"iopu"i,i care igfect_eizi, porliunea ,superioar6, -si
i"]ji"ti- * f"fpi"li. Ciuperciile care se tnstaleazil, pe p5,-rJile inferioare ale
tulbinii avanJeazft mai'mult ascend.ent qi mai pulin descendent' Ciuper-
;il"';;;"-"iu.A t,tfpi"a nu procluc niciori.atX, qi -putrcz,irea.
rd,tld'cinii' Ciu'
p-"rif" .rt" iac6""hdd,"itta frotluc, insil, qi putreziiea trrlpinii, dar numai in
porliunea ' - inferioari.
Vitera de propagare a infecliei crr aceste ciuperci este destul de mare :
-(1.
pnetitiis l,gnkri,:us et Fr.) Quell. progreseazd, anlal.in sens radial cu
i-+ mm, iar in sensul fibrelor caa-dcm, Stereurnfrustul'osumFr. avanseazd,
d.escendent * 10 cm lungime pe an? ceea ce ar insemna ln 30
tleani1,8-5mlungime- "..'o
Pierderile de mas6femnoas6, sint d.estul de mari. De exemplu.: Phel''
tt"ii'ig"i"ri,us (Lt. oi f".y Quell. qro1l.yc9 pierderi pind,_la 75o/o,dl1^Tff:
lemnoald,, Inonotus obli,quus (Pers.) Pilat. produce pind, la SOld preroert
de masd, lemnoasd,'
Posibilitatea infeotiei cu aceste ciuperci estei destul de mare; ciupercile
se rd,splndesc cu'aiutorul sporilo{ c,alg sg formeazd lntr-un num5,r
"o".ia"rrUif ; ae o,siigura fuatnrie. de Armi,tlar'i,a nt'el,lea, Yahl'
ioo-oa"e pe' zi cca- """-bru, un'mltiar4 di' spori (Bazid.iospori).. Se mai lnmullese
orin niste- cordoane miceliene foarie ramificate, numlte rizomo,tfe, care
fl;;i"tJ;[ il-;;i si infecteazh, rd,ttd,cinile sd,n6,toase. La r5,spindirea ciupercitor
mai contrifirfu .J sporii care se formeaz1,ln lemnul pltred in
cantitate * foafte mare (conidiosporii).
io-*u"e ma;oritate ciupercite *ilofage sin-t sapro-parazite.Prezenfa
tor ln p6d".fid 6i,qtl"i, *ibori, cioate rr:u trebuie lA ne hse inttilerenfi.
.n.i .f,i pot tiete oqo" d" ia o vialn saprofitd la o via!5, parazitfl activ{'.
1a.
1b.
2a.
2b.
3. CSEIA DE I}NIIENUINANE A CIUPERCILON XILOFAGE IIE PE SPECTII'E
DE OUERCUS
Receptacule (pfldrii) fdrl pori, tuburi, lamele
Receptacule cu Poli sau lamele -
Receptacule cu Pori
Receptacule cu lamele
3a. T\rburile libere lntre ele, dar foarte apropiate, nu
formeazl pe receptacul un strat alveolar
3b. Tuburile unite tntre ele formeazi un strat alveolar
pe recePtacul
' Slcreum Fr'
Fistulina tsull' et Fr'
2
3
11