regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Marginea pd,l5,riei este tntreagd, sau onclulat-lobatd,, inctoittr, .ln relou
ta exemplarele bitrlne. suprafala piliriei este acoperitd, cle un strat albfloconos
mai ales ln apropimea stipului, 'dindu-i aspectul unei pisle floeonoa,se,
coloratd, tn alb, albicios, brun-deschis sau brun-gd,Ibui. Eremplarele
mari sint brune, de culoarea ciooolatei sau brune-gntfui. de culoa-
""1
ffi;ste cili1fl1i c, laterard.rept sau ascendent la ."u*pt*"ute ti'ere,
tndoit tn unghi drept, ad.eseori lngroqat (bulbos) eStre bazi,, plin" alb, albicios,
lung de 0,5 - 4 cm, gtos de 4-15 cm, rudimentar.
Carnea este albE, qi fibros-cd,rnoas6, fd,rd, miros, cu gust amat, alcil,tuittr,
clin clou5, straturi, dintre care cel superficial gelalinos.
Himeniul este lamelar. I-iamele slnt albe, albicioase slab-g6,lbui, relativ
groase qi putin inalte, decurente (se scurg pe picior) ad.esea bifurcate cdtre.
marginea pi,ld,riei.
Sporii sint sferic ovoizi sau ovoizi, verucoqi cu un con,tinut granulat,
granule d.e substan!,[, gelatinoasd,, ou d.iametrut rle 5 - 2.5 - ?. A fost
recoltat6 de la:
G5,egti, Cobia, regiunea Pitegti, X.1951, leg. V. Ga.smet.
z. torcruzu
Ciupercile xilofage stnt foarte numeroase ln p5,tlurile de stejar ale ld,rii
noastre. Ele produc anual piercleri importante d.e masd, lemnoasd, qi impreun5,
cu o serie de alli factori au contribuit in unele p5,tturi lh, uscarea
intens6 a stejarilor.
Pi,trund.orea acestor ciuperci se face prin rd,nile sau prin galeriile de
insecte.
Rd,spindirea lor atlt de mare se d.atoreqte factorilor care au determinat
rtrnirea arborilor, precum gi unor conclifii pe care le vom expune mai
jos ryi care au contribuit la sld,birea vitalit5,lii arborilor qi, deci, la micgo.
rarea rezistentei acestora fa!d, de atacul clS,uni,torilor gi anume * I
- in trecut se extrd,geau mai ales arborii sd,n5,toqi, bine conformali,
l5,sfurdu-se tn pSduri arborii bolnavi, infectali cu ciuperci. Acegtia au dev-enit
apoi focare de infccfie;
. - prin extragerea neingrijit5, a exemplarelor deperisante, precum qi
prin transportul neatent al materialului prin pd,duri, s-au proclus rdni la,
arborii r5,maqi;
'_ in urma elagajului natural, care se face d.efectuos, rd,min pe tulpini
cioturi care fac posibil5, infeclia cu ciuperci xilofage (Inonotus obl,iquus.
etc.) ;
- factorii climatici qi meteorici au produs de asemenea rd,ni arborilor,
precum qi d5,und,ri totale sau parliale ale funcliunilor fiziologice, contribuind
la sl6,birea.vitalitd.tii artrorilor si anume :
- usc5,ciunea - seceta - a contribuit la uscarea ramurilor, a pbr
filor superioare ale coroanei. precum gi la rd,nirea qi uscarea ridd,cinilor
din straturile superioare ale solului. Pe ramurile uscate s-au instalat apoi
ciupercile xilofage sapro-parazite, cale apgi au d.evenit parazi|,,i activi
pentru restul ramurilor;
- insolarea a produs arsura qi cdderea scoarlei tuipinii gi ramurill'.
' vezi C. C. Georgescu (1951) op. ctt.
267