regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Pent'ru exemplificare dh,m mai ios o scurtS, . descriere a citorva din
aceste pdduri.
Pidurea lfiiia este situat5, pe terasa Cricovului,la nord. d,e Moreni. Este
un codru de gorua ou pufin stejar pedunculat (0,9 gorun * 0,1 steja;r).
fn[,]!imea medie a arborilor este de 25 m, iar diametnll tLe 45 * 50 cm.
Conriisten{a arboretului tn prezent, duph, extragerea arborilor uscali, variazd
lntre 0,4 gi 0,8. Subarboretul, instalat sub formd, de ochiuri, este
neregulat rd,splndit, suprafala acoperitd, variind fur diferite p6,r!i ale pdtlurii
de la 30/o pinh la'7ia/o, ln medie 50o/o. In ochiurile ocupate de subarboret,
consistenla acestuia fiintl mijlocie, litiega este relativ sublire (grosimea
aproximativ 1 cm) qi tasatf,,. In spaliile ilintre ochiuri, pfltura vie estr:
abundentil,.
$olul este in-telenit, cenuqiu-deschis de podzolire secundar5', cu inmltrqtinare
superficiald, period,ic5, qi cu slab5, hleizare in orizontul B.
La to-ti arborii existenfi se observ5, usc6ri in eoronament in propor{ii
rliferite. I-,a cei mai mul-ti (cca. 75o/o\, nscarea a cuprins 25 - 30o/o d,itt
coronament; la ceilalli, aceasta este mai pulin avansatd.
Pidurea Miree'qti este situatd, atlt pe terasa Cricovului, cit qi pe teren
rnai jos, cu caracter de luncd, inalt5,.
$pre tleosebire cle p6durea Mija, pidurea este codru cle stejar cu pulin
gorun (0,9 stejar -l- 0,1 gorun). Din arboretul b5,trin n-au mai ri,mas decit
a,rbori lzola|,;i, cu ind,llime ce variazd' in jurul a 22 m qi diametrul cle 45 -
50 cm.
Tineretul de stejar fur amestec cu arlar td,tf,r5,sc gi p6,r, precum ,si subarboretul
format tlin pi,ducel, m5,ceq, lemn ciinesc gi porumbar este redus,
formind ochiuri ce nu acoperd, decit 10 * 16% ctin suprafa!5,.
Solul, complet qi des inierbat. este d.e tipul cenuqiu-d.eschis t1e poclzolire
secundar[.
Arborii bdftdni ee a,u rnai r6mas au coronamentul uscat in proporlie
de 30 - 35%.
Pidurea Neagra este sit'uat5, tot pe terasa Cricovului. Dste un codru
cu o compozitlb intermediard, intre aceea, a p5durii Mija qi cea, a pbdurii
M6rceqti (stejar 0,71+ gorun 0,3). fndllimea arborilor variazd, intre 28
qi ' 30 m gi tliametrul intre 55 gi 60 cm.
fn cei,a ce privegte consist'onla arboretului, pddurea Neagra prezint5,
tlou$ aspeete foarte diferite. Intr-un arboret consistenla este.de 0,7 - Or8,
iar ln altul vecin, situat ln aceleaqi condi-tii sta,tionale. despirfit_de prirnul
numai printr-o linie somierd, consisten-ta a tost redusd, la 0,3 - 0,4 prin
td,ieri principale.
In arboretul cu consistenla mare existd, un subarboret continuu. Pd,tura
moarttr, este abundentd, qi afinatd,. Pdtura vie lipseqte. fn arboretul cu
consisten$a micil, subarboretul lipseqte sau este extrem de redus; probabil
a fost distrus cu prilejul efectutrrii td;ierilor principale. Solul este complet
qides inierbat. fnambele arborete solul este de tipul brun-cenugiu (podzolit).
In arborotul cu consistenfa de 0,7 - 0,8, cu subarboret, starea d.e
vegetafie este bun5,; uscarea stejarilor b6,trini nu s-a prod.us nici cel pulin
la virf. In'schimb, ln arborotul cu consistenla redus5,, toli arborii au oorouamentul
par$ial usoat, uscare eare ajunge pind, la 600/o din coronament
sau chiar mai mult. De asemenea,, aici al fo$t, $i arbori cu uscare mai
ava_mattr, chiar totali,, dar aceqtia au fost extraqi anterior cercetflrilor.
trle m5,rginim la aceste exemple. Din ele rezri]td, varietatea intensittrlii
procesului de uscare qi a concliliilor edafice. Aceste elemente sint
amplu unaliz,at'e ln capitolele respective din lue,rarea de fatd,.
17$