regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
A fost recoltati do pe steja,r diu :<br />
p6durea Mija, Moreni, Yorni<strong>cu</strong>l Mtrrgineni,<br />
regiunea Ploeqti, fV.1951, leg. Y. Gaqmet;<br />
Mitreni, regiunea Bu<strong>cu</strong>reqti, YII.1g51, leg.<br />
V. Gagmet; StejS,ret gi Cobia, regiunea<br />
Pitegti, VIr. 1952,leg. Y. Gaqmet; Bri,ila,<br />
Ira<strong>cu</strong>-Sl,rat, regiuuea Galati Vf.1952, leg.<br />
Y. Gaqmet.<br />
Armillaria mellea Yahl. : Agar,iaus<br />
mel,l,ows Yahl. (fig. 37).<br />
Aceast5, ciupercd, este foarte r5,spind.itd<br />
ln pSclurile ![rii noastre; atacd, foioasele<br />
, qi r5,ryinoasele.<br />
Corpul fructifer este reprezentat prin<br />
pSli,rii coriaceu-cd,rnoase, cir<strong>cu</strong>lare, <strong>cu</strong><br />
diametrul cle 6 - 18 cm, <strong>cu</strong> picior (stip)<br />
central. Apar grupate mai multe la un loc,<br />
pornind tlin acelaqi punct.<br />
Suprafala p5,l5,riei este gd,lbuie (ea<br />
mierea), roz-carneu sau brund,-galben5,<strong>de</strong>schis,<br />
netedd, sau <strong>cu</strong> solzi bruni.<br />
Stipul este plin, albicios, roz-carneu<br />
cbtre partea inferioari, md,sliniu qi pulin<br />
ingroqat. lung <strong>de</strong> 6 - 20 cm, gros d.e Fig. 36. Stereum hirsutum<br />
1 * 1,5 cm. PrezintS, ln partea superi-<br />
(Will.) Pers.<br />
oar[, un inel membranos, floconos, alb,<br />
ca,re, reprezinti, loeul <strong>de</strong> und.e s-a <strong>de</strong>sprins narginea pi,ldriei.<br />
Pq.fg,!a inferioar5, a pd,lfiriei prezintS, lamele, dispuse in jurul stipului<br />
ca_ spilele undj roli <strong>de</strong>pd,rtate intre ele, albicioase, <strong>cu</strong> nuanle gnlbui, <strong>de</strong><br />
<strong>cu</strong>loarea ctrrnii sau brune-<strong>de</strong>schis, se prelungesc in jos pe stiir (d.e<strong>cu</strong>rente).<br />
Pe lamele Be nasc sporii: o singuri pd,l5,rie poate forma pe zi cca. un<br />
grliall !.e spori. _Sporii sint eliptici sau ovoizi I ei sint imprd,qtiati<br />
<strong>de</strong> vtnt la mari distanle. Corpurile fructifere apar toamna sau piimnvarq,<br />
pe timp ploios;<br />
ele sint comestibile.<br />
In popor sint numite<br />
,,ghebe <strong>de</strong> rdd5,.<br />
cini'?..<br />
Dac6, se intlep5,rt'eazL<br />
scoarla cioatelor<br />
pe care,s-a constatat<br />
prezenla ghebolor, se<br />
'gisesc<br />
ni,;te eordoane<br />
alo.,q sau qegrioioase,<br />
ranrifica{e" numite rizomorfe.'<br />
:Foarte rar<br />
arborii bolnavi se re<strong>cu</strong>noso<br />
lnainte <strong>de</strong> a<br />
,muri, clupd,<br />
'fru-neelor<br />
euloarea<br />
-mai care este<br />
dleschis5, gi clupil<br />
slabele cregteri anu-<br />
Fig. 37. Amillsria;rnelleo Yahl.<br />
ale.<br />
g6s