regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Beceptaculul este ln lntregime
intins, subfire, brun-deschis
pini la brun-inchis, cu trama
red.usd,, incit pare constituit
numai din tuburi. Tuburile sint
luhgi de 0,5 - 2 cm, dispuse
a,proape oblic. Porii sint coriacei
sau bruni, cu diametrul cle
0,1 - 0,3 mm, la exemplarele
uscate de 0,16 -0,2. Prin uscare,
receptaculul se fd,rimd, uqor.
Trama este foarte sublire ta $
exemplarele tinere, fiind repre- ft
zentatd, printr-un strat sublire -pe
de miceliu, galben-deschis,
care se formeazd, tuburile.
Sporii sint subsferici, ds
5 - I0l+,5 - 7,5 p, hialini apoi
trruni-deschig.
- Produce putregaiul inimii.
Aceastd, ciupercd atac6, I n
special cerul. Pagubele pricinuite
ln arboretele bd,trino de
e,er pot ajunge pind, la 6O0/"
(pierderi tle masfl lemnoas[).
Apa,re la arbori incepind. de
la 20 -- 25 de ani. Infeclia se
face prin cioturile rdmase de la
ramurile uscate sau ruptb din
:
eliferite ca:n?,e.
O ilati ptrtruns5,, ciuperca
lnainteazd, prin duramenul cio- '
tului in duramenul tulpinii, protlucind putrezirea activS, a acestuia,.
La tulpinile trS,trlne, la care putrezirea a lnaintat mult, se constati er
gauri, care se prelungeqte oblic in jos printr-o scorburfl. Scorbura ,ge formeazil"
in partea centrald a duramenului, car:e se usucd,, se necrozeazil pe
o distan!5, de cifiva decimetri in sus deasupra giur,ii, iar: in jos pin6 la
gitiva metri. Pe lungimea scorburii, tulpina esfie ad.eseori mai ingroqati.
Ifneori, deasupra locului de unde porneqte canalul cd,tre scorburd.se'mai
pd,streaz5, ciotul putred.
In luna martie, pe tavanul scorburii apare iasca, de culoare ruginie.
in tuburile cd,reia se gd,sesc sporiiin cantitate mare. Sporiisinttmprl,qtiali
ln cursul lunii mai. Perelii scorburilor sint c5,ptu,liti de corpul ciupercii.
tr'urnicile, care se cuibiresc adesea in lemnul putrerl. contribuie la
formarea scorburilor.
. La lnceputul lunii iunie, pe marginea gd,urii se formeazi, niqte gilme
cdrnoase, de mirimea unei nuci pintr, la aceea a unui punct, galbene, pe
suprafala cbrora apar picd,turi mari, apoase.
^ Qup5,_uscarea pic5,turilor, Fig, 32. Inonotus obliquus (Pers.) Pilat
suprafala acestor gilme devine zgrunfuroasi.
Cu timpul ele capdtb t6ria unei plute apoi se Jignificd,. se colorJ.azi fn bmnrogcat
qi se crapd, neregulat ca ,;i scoarla arborelui.
Aceastd, ciupercd, este foarte rd,spinditd, in toate ceretele rlin lara noastrd,
'qi produce pagube importante.
zrJ5