regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

tubrrri nn corespund cu aonele
d.e pe suprafala pi,ld,riei. Porii
sint mici, ,cu diametrul de
0,07 - 0,1 mm (5 po mm), ro.
tunzi, cu disepimenta galbend,-
{leschis-vinefie sau ruginie-gd,lbuie.
Spinulii adeseori lipsesc.
Sporii slnt hialini, globulogi ryi
slab arcuili Ia bazd,, de 6 -
- 6io,/ - a lr,.
Aceastd, ciupercd, se gd,segte
frecvent pe stejar; prod.uce o
putrezire galbend,-roqiatici,, care
incepe ln alburn qi se extinde
apoi ln d.uramen. Porliunea de
lemn atacatS, este separatd, d.e
restul lemnului printr-o dung5,
brun5,, usor cr.ene1ath,. Putreziciunea
este d.estul de restrinsi
in alburn qi mult mai intensd,
in duramen, inainteazil, lnsf,
d.estul do incet. Atacul progreseazd,
mai rnult c5,tre baza talpinii.
Lemnul atacat de aceastf,
' tl:':Lll;.iltll;,i;ili:1.,',,,,,',,,t,,t,,,,,,,.,,,,i11
ciupercf,, este rleseori gd,urit de .., ,, :t,' ,',;t,,;,.t.r,,
itji
cioc5,nitori. Prezen-ta atacului
ciup:rcii se recunoaqte dupd, Fig. 30. Phelinus rcbustus (Karst.) B. et G.
aparatele fruotifere qi excrescenla
eare se produce pe tulpini la locul und.e se prinde aparatul
fructifer.
Pbdurea Brinzea, regiunea Ploeqti, fV.1951, leg. V. Gagmet; Gi,eqti-
Dragodana, regiunea Pitegti, f.1951, leg. V. Gaqmet.
V ariabiiitatea speciei
f. resuplnata B. et G.
Reccptoculul este resupinat, uueori prez7nt{. rudlmente de pAldril. Marginea este sterila
6i concolori cu restul receptaculului. Tuburile slnt stratificate gi au deschiderea oblici. Consistenta
$i culoarea tramei slnt ca la forma tipici.
__ Ph_elinus igniarius (I-,l. et Fr.) Quell.: Pol,Aporus igniari,us (I-r.) Fr.,
Placod,es 'igniarius (L.) Quell.
- Ciuperci,_comund, pe trunchiuri vii de foioase qi in special pe sfi,lcii,
plopi, stejari, etc.
. Becc'pta,culele sint sesile, sub form5, de console sau copite, de dimensiuni
.mari,
groase, bomba,te, triunghiulare ln secliune longiiudinali gi
semicirculate vd,ztte de sus, cu diametrul de 6 --20 cm.
_ Suprafatp pd,lSriei este acoperitd, de o crustd, groash,, larg zonatd, cu
crd,p5,turi. zonele mai recente slnt colorate in galtren-rogcat cu nuanle
cenugii-2lfuicioase, brumate; cele mai vechi sint cenuqii-negiicioase, brunerogiatice
'sau brune-ruginii-negricioase. Marginea pili,riei este groasi qi
obtrtzh.
-frama
est-e durd,, lemnoas5,, subzonatd,, coloratd, in brun-ruginiu-inchis,
cu luciu gras la t5,iere, spre deosebire d.e Phel,l,inus robustus, ca{e are trama
mai deschisE,la culoare (brun de tabac) qi cu luciu m5,td,sod in secfiune.
253