regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Sporii slnt oblong elipsoizi, oblic ascuf,ili la bazil, de 14 - 18 (24) x
5-7 (8) p.
A fost recoltati, de pe stejar din: pddurea Brinzca, ocolul silvic Ploegti,
fV._1951, leg. Y. Gaqmet ; ocolul silvic G5,eqti, in pS,rturea Cobia, $uta-
Seacd, gi Lucieni, regiunea Pitegti I[.1951 qi VI 1952. leg. Y. Gagmet.
V ar iab ilitatea s p ec ie i
Prezinti clteva forme ce se deosebesc dupi mirimea zonelor gi culoarea pdlirieif.
succosa Pilat.
Receptaculele slnt foarte marl gi cu zone puline gi largi, trama mai moale.
. f. rnrengao de Not,
Diferi de forma principald prin culoarea pdliriei mai deschisi, cenugie-deschis-albicloasi,
.aproape alb[.
Fomes eytissinus (Berk.) Gillet :Pol,gporus lroaineus Ft., [Ingul,i,ruu
frarinea (Fr.) B. et G.
Beceptaculele sint sesile, d.e forma unor p[,lilrii, vizute d"e sus semieirculare,
triunghiulare in secliune longitudinalf,, izolate sau ad.esea imbricate.
Uneori sint concrescute lateral, formind giruri pind, la 80 cm lungime.
Suprafala pd,ldriei este acoperit5, cte o crustd, subfire, bruni,-aprins gi
shd,lucitoare, neregulat onclulatd,, pubescentS, la exemplarele tineie ap6i
glabr5,, cenuqie-deschis sau bruni,-deschis. Marginea p5,ld,riei este obtuzi
;i de aceeaqi culoare cu suprafaf,a. .
Trama este suberos lemnoas5, coriacee, brun5,-deschis.
Tuburile sint concolore cu trama, stratificate. fiecare strat de 6 - 16
mm qi separate printr-un strat, sublire de tramd,.
Porii slnt rotunzi, mici, de 0r2 - 0,3 rrm in diametru, cu d.isepimenta
mai d.eschis coloratd, d.ecit suprafala pd,ld,riei. Cistide nu are. $porii sint
scurt ovoizi, aproape rotunzi, pulin ingustali ciltte bazil,, hialini sau brunigtrIbui-deschis,
de 7 - g X 5 * 6,5 p.
A fost recoltat5, din pfdurea Brinzea, regiunea Ploeqti, IY.1951 leg.
V. Gagmet.
Ganoderma lueidum (Leys.) I{arst. : Pol,gporus l,waid,us(Leys.)
lY.,
Fomes Luci,clus (Leys.) Fr.
AceastS, ciupercS, este foarte rd,spindit5, in lara noastr5,. Prezinti dou5,
subspecii importante, care atacd, stejarul in partea ,bazal6 a tulpinii, pro.
ducind un putregai activ al duramenului.
a) subspecia tgpicum Maire (fig. 27).
Aceastd, ciuperc5, are pd,l6rii stipitate, rotun"iite sau reniforme, cu suprafala
acoperit[, de o crusti, lucitoare, zon td,, bruni,-roqcati,, rogcat6negricioasd,,
cu marginea albi, sau g5,lbuie ln tinerefe, apoi concolord,.
Stipul este central, mai rar excentric, gi d.e aoeeagi culoare cu pd,l6ria,
Trama este lignicolor g5,lbuie, cu timpul brun6-roqiaticd,.
D) Subspecia ras'inacauna (Boud.) B. et G. (fig. 29).
Are pd,ld,rii mari, de 10 - 50 cm ln diametru, groase rle 2*5 (15) cm,
reniforme, fird, stip sau stip rudimentar.
Suprafala pd,ld,riei este acoperitd, cl.e o crustf,, sub!fue, lucioasd,, gd,ibuie,
brund,-roqiaticd, sau ro$cat5,-negricioasd,, uneori acoperitd, de un praf brunciocolatiu
(masa de spori). Marginea pi,li,riei este obtuzi, qi mai deschisl
la culoare decit restul receptaculului.
Trama este moale, suberos-ce,rnoas* sau subfibroagl,, zonati in secfiune,
lignicolor gf,lbuie pinf, la roqcat6-deschis, apoi brun[,, mai tleschisi
decit tuburile.
250