regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

3ratii ci propagruea bastcriilor'se face.prin vase ln sens longitudinal gi pria celulele ra!e!o"
meilular tn sens transversal. Infeelia. pactryiei r.eggette la arborii pertect snnltogi, dat filnd
c{ se poato dezvolta submers tn eeva din vase.
Eramenul mic.roscopic ne arati cd baqteria din vase emtgreaze h Fsuturile lemnului"
scoartBl $i ale cambiului. Ea vegeleazl.atlt intracelular, clt gi lntercelular, l[r{a omorl celu-.
lelo vii. Ca urmaro a atacului, se lnreg;lstreaz{ reaclii ale tesutulul prin producerea de gone
de.rlni, h cuprinsut portiunilor cu bactedt fi prin astuparea vaselor cu tile.
Pe misurd ce bacteriile st[vilesc pnn aceasta circulafia sevei, aorul pltrunde ln vaee fi
asttet se pregAte$te terenul pentru invazia specillor de Ophiostomd. Acestea aegeteazL,b motl
normal, saprofitic tn ramurile uscate din cuprlnsul coroanei, tn care stnt introduse de lasecte.
In conditii do tmbog[tire a vaselor cu aet, speciile de Ophiosloma,trec ln stadiu parazitar li
pitrund prin vase, de obicei de sus tn jos, ln alburnul tnci tn viatd irl arborilor infectafi. Sinptomul
tnbolntrvirii alburnului se pune tn.evidenfi printr-o coloralie rnai albicioas[ a asestuia,
(ca urmare a. petxunderii aerului tr vase), iar duptr uscarea porfiunii infectate, vasele se umplu
cu o refea de hife negricioase.
Dup[ invazia speciilor de Ophtostoma procesul de formarqrde tile este mult sporit li ca,
urmare, circulatia sevei ln portiunilq infectate lnceteazi total.
In sectiune trausversal[ alburnul uscat prezinti puncte negricioas€, iar ln socfiune longitudinald
linii negrtcioaso, produse de hifele ciupercil dezvoltate ln vasele largi. Se. observ6.
ctr, dac{ la tnceput bacteria a pregtrtit terenul pentru ptrtrunderea ciupercilm, o datd ciuperca
intrati elimintr bacteriile, iar simptomele .bacteriozei dispar. Fenomenul constitule qn exemplu
tipic de atac combinat cu etape do alutor li antagoni$te
Din cele de mai sus se vede c{. uscarea stelarului se aseaminl mli mult cu ussanea ulmului,
lo ambele cazurl intervenind agenti care produc astuparpa (tromboza) vaselor, optirse
circulatiei Bevei prin inelele periterice ale alburnului $i pitarea alburnului, de irnde gi numele
ds alterare cromatictr a lomnului. Spre,deoseblre de ulm, la stejar Darticiptr doi agenli: o bacterie
gi o. cluperce; ln sfryit, virulenfa acestora este mult mai redusif oeea ce pOrmito stejarilor,
ln conditti bune de vegelatie, sE se refactr.
Stuiliul repartlflei parazitilor aqintifi arat[ o porfect_.i dcpendenti ds tactorii cllmatici,
edafici qi blotici ddundtori. StatiuDile de uscare a steJarilor sbt situato ps soluri compactc sau
put€Ioic drenate. Teritoriul cu cele mai frecvente usc{rl corespundc qu zona de inlluenfl a
vlnturilor calde gi uscate. de la sud-esl In aceste conditil edgltcG ii altmatice, ataculpanzililor
se iutensilictr iu arboretele degradate, la vlrste tnaintate, mai ales ln cele provenito din
listari sau rlnite prin exploat{ri nechibzuiter sarr prln aplicarea necorecti a metodelor de
tratament, mai ales a notodei prin tdierl succesive. ,
4. CEnCETAnI EFE(TUATE rN-ANU 106r $ 196g
In cursul anilor 1951 gi 1952 s-au efectuat oercet[,ri ln pd,tLurile : Mija,
Gruiu, Brlnzea; MH,rcegti, Neagra, Lucieni, Ailinca gi Stejnret, cuprinsc
in perimetrul precizat la lnoeputul acestei luoriri. A mai foet cercotat$,
qi pd,rlurea Dobruga, din dreapta Oltului. De aici lnsb s-au cufes numai
iafe ca"e privesc'pioblemele -d,o amenaiare a p6durilor. S-a recurs la
acea,st6 solu.tie, deoarece celelalte p5d.uri, tr eare s-au efectuat cercetd,ri
de regeuerare, ameUorare, pedologie Si fitopatologie 1-a1r fost amenaiate
gi nu s-au putut reoolta toate tlatele necesare unui stualiu de aceasttr, naturtr-
Toate baaurite cercetate Blnt situate in regiunea colinelor joase qi mai
ales ln zona de treeere d.e la regiunea cimpiei la cea a colinelor.
Pd,clurile fir care s-au efeotuat cercet{,rile au fost astfel alese inclt s6,
prezinte situalii clt mai yariate, atlt in ceea ce privegte grtuYit'at'etu fenomenului
de usiare cit qi contliliile stationa,le gi cl.intre acestea mai ales cele
edafice, iar metodele cie regen'erare qi-refacer6 stabitite sd poat{, fi ctt mqi
complete.
r7s