regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Ptrtd,riile au aspect de console, d"es imbricate, sesile, semicirculare, de
10 - 40 cm in didmetru, suculente vii gi u,;or fdrimicioase, uscate.
suprafala pf,,ldriei, fdri, crust6,, este ondulat riclat[,, brumatd,' Plrtocalie-d6schis'
crl nuaitre rozii, galben-Ioz san bruni,-g5,lbuie-deschis. Marginea
pdliriei este ondulati.
Trama este moale, suculentl,, fragild,, firimicioasd, qrin uscare,, albd,gdtbuie
in tinerele, aloi g6lbuie; la maturitate devine icomplet alb6' cu
un miros pld,cut.
Tuburiie in raport cu gtosimea tramei sint foarte scurte-, de -.4
_1,5
mm, galb ene-sulfirrii. Se desprind cu uqurinlf, de reoeptacul clnd acesta
,bstil uscat. Porii sint mici, de
fo;t - o^8 mm in diametru, roftunzi,
regula-ti la excmPlarele
Itinere apoi rotunjit angulari
losi dcnta$i, cu disePimenta subi{ire,
galbeni-sulfurii aPrinqi.
i Sporii sint ovoizi sau larg
'eliptici,
oblic atenuali La bazd',
rLe-5*?\3,5 - 4,5 p cu o Picdturd,
uleioasi,.
A fost gd,sit[, Pe stejar in
urmltoarele localit5,li, und'e s-a
prod.us uscarea intensd, a steja'
rului: Oltenila X.1951' leg. Y.
Ga.smet, idem Mitreni, regiunea
Fig. 16. Grifolo. sulphurea (Bull.) Pilat Bucuregti; pi,durea Vornicul
Md,rgineni IY.1951, teg. Y. Gagmet
gi Puchieni YI.1952, leg. V. Gagmet, regiunea Ploeqti..
It:oduce o putrezire iirteisfl,, brui[,-rogcai6,, a lemnului.-Lemnul putred
se desface la inceput ln lame prismatice, iar intr-un sotadiu mai avansat
se transformd, intr-un praf brun. Acest praf conlino ln el o cantitate mare
de spori (clamitlosporil. Arborii atacalf adesea iru se recunosc tlecit tlupfl
aparilia p5,l[riilor.
Y afiabilitatea speciei :
f. lmbrtaata (Fr.) Pilat Polgporus imDrrlcoltrs Fr.
Pdltrriile slnt'dei imbricate.- Receptaculele se decoloreazi devin albe'
f. apora (8. et G.) Pilat.
Dupn aspect seamind cu forma principali, lnsi ii lipsesc porii. Piliriile au avut stratul
de tuburi, dar acesta se usucl qi se desprinde ulor.
Leptoporus Litselaueri (Lohwig) Pilat : Polgporus Schulzeri' Bres..
Pol,gporus lanus Ort'h.
Iteastd, ciupercil, se dezvoltd, pe trunchiurile gi buqtenii speciilor ile
Quercus, mai rar pe alte foioase.
"
Prod.uce un pulregai activ al inimii lemnului gi contribuie, de asemenea,
la agr*varia fen6menului do uscare intenqf,, a, steiarului.
hece$iaculul este in form5, de p6,I6rii sesile de 3 - 10 (20)_cm gi q1oag9
de2r4 cfr ad,tre margine, qi cca. ? cm sd,tre bazd^in secliune longitudinal5,
ln general triunghiulare.
Buprafala p6iariei este albd, sau gd,lbuie-deschis, t-omentoasd,, fl^ogonoasd,.'Marginda
pfi,l5,riei este asculitdfla inceput concolorS, cu suprafala'
la bitrine{e brun5,-rogiatic6.
Tuburiie sint lungi d.e 10 - 30 mm, clistinct.diferenfiate de tram6,
dezvoltate pini,la m#ginea pili,riei, unde slnt mai scurte. Porii slnt nere-
242