regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

in oonsid.erare ciuper.cile care se instaleazi in rd,nile obiqnuite ale scoarfei
qi in rS,nile de elagaj.
r:ucrarea de fa!d,. prezinti, aspect_e din biologia ciupercilor, aducind.
o serie.d.e completi,ri. care vor contribui la tmbuid,ta,lir.6a mi;rtiaceror ae
prevenire- gi
_co_mbatere a atacului ciupercilor xilofage Bazidibmicete.
Materialul descris ln text a fost rec-oltat in mare [arte din pd,durile de -
stejar, la- care s-a constatat fenomenul de uscare in'tense a stijarutui.
lnsb
, -_{"."!,9"5,m
cd, ciupercile xilofage slnt foarte polio curioscute de
tehnicieni gi cu atlt mai pulin slnt curioscute semnelb d,pariliei infecliei
(simptomele).
o greut'ate ln acest sens o constituie gi faptul cd, simptomele atacurilor
acestor ciuperci nu sint evidente declt in cai:uri ralu, ci,,
^-.ilg5,l_b-enirea f runzelor gi cregteri'
-
an'ale reduse
Grifola sulphurea (Bull.) Pilat,
- uscare a virf ului coroan ei - armi,l,Iaria mell,ec yahl.,
. -- ingro€area
* pheil,ittus
.tulpinii
robustus (Karst.) n. dt e.
gi Inonotus ohl,i,quus (Pers.) Pilat,
- soorburi - Inonotus obl,i.quus (pers.) pilat.
, Simptomele- nu sint caracterisiice pentru'un anumit atac, de aceea,
::1, fg gigur qi,caracteristic incticiu de prezenli, a unei aoumit" ciuperci
p:l1rre"{ oprpyt fructifer. Acest simptom este insd, tard,iv, fiind evihent
dop?. ce int?ctia s-a produs ryi este avansatd,, iar putrezirea a inceput.
urupercrle xllofage au un mod caracteristic d.e atac. Aslf ,l : -
:pe
parte-a ju-perioatd" a tulpinii: pheui,nusrobuafzs
(Karst.)
E G., Phellinus igniarius (L. et ilr.)
"t euell. , rnonotus obi,liquus.(Pers.)
Pilatl unele dintre -acestea s'e instaleard"p"
-
r'amurile uscato
Ntereum sp. ryi Trametes 'pachgod,on (pers.) pilat;
."!i u
-^.-^;,p,"_lg 1
e j
? .ry.i
l_o gf-e .a -t u I p i n i i - Trametes quercr'nq,
(lJ.) Pllat', 'f'rantetes-bet_ulina
(L.) pilat, Btereum frustul,osum Er,, fome*
to.mentari,usJ r,.) Kicks, plr,elti,nus iobustus.(ka,rst.) B.'eC-€.,-rlrrtt,i,nub rgito,
ri,us (L. et Fr.) Quell., Leptott.orus sp.; Xi,ituli,na hapatici iuuds.) f"., "oic.;
-inf
;!-f- nogtiunea eiioard, (ba'zaI6"i a tutpinii
:^y::^i!*ry!
t!!A!\*
f,1vs.)_ Karst., cu subspecrite igpi,curn rui,ire qi
T::r:!tr"y t!gya,) B. et G., Trametes a-ersieotoi (L. ct iir.) pirat, Eisti-
?":? !!?ry:a
(Euds.) Er., Inonotus itrgad,eus (?ers.) Murriil,' t'urosufn Steredrn
!'r., r'rametes
frus-
querci'na (!.) pilat, Trametes betul,ina (r-r.) pilat;
._---ciuperci care se in'stal6az6 pe rd,dd,cin'i-_Ar'mil,lari,a
mel,l,ea \rahl.'.
1. DESCRIEnEA CTUPERCILOn
Grifola sulphurea (,Prll.) Pilat, : potgporus sul,phureus (Bull.) Fries,
Polgporus imiricatus (nurr.j rr. iiig. io1.'
Aoeastd, ciupercd, se gtrsegte pe tiuncniurile vii qi moarte de foioaser ln
special de salcie, plop,. stejar, contribrrie la uscare'a virfuiui
cu timpul, la uscarea totald, i, arborilor.
"o"oao"i'6
,^ 3gl:-l$? pll"gipald,. de vegetalie este a doua,jumd,tate a tunii mai ptn6
,"1 run_ii aug.ust,
Tylllll
apoi ea. dispare, este distrusil de insectc qi cadc
a9.pe.-?rb9re. lnfeclia se faee prin rdni, ln dreptulcdrora apar de obiceiqi
pd,ld,riilo ciupercii.
r Prima clasificare de acest fel-se. gisegte rn lucrarea c. c. ceorgescu
|i M. -6adec: studlul
usciril ln masi a steiarului. Noi-contribulii. Publ. r.C.n.s.-diraiigi cerceteri (1951)
val. XII pg. 30?-308.
16 Studll Ei ceGttrl. vo IV
l
q
217