regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

S-a qi trecut la realizarea acestor hibridd,ri, prin apropieri vegetative
prealabile (fig. 13 - 15);
c) altoirea stejarului pe cer.
In concluzie, tn teritoriile in care s-a semnalat fenomenul uscirii d.e
intensitate cleoscbitd, a stejarului, una din md,surile eficace pentru prevenirea
acestui fenomen qi mS,rirea prod.uctivit5,fii pd,tlurilor in chestiune
este selec,fia speciilor gi ecotipurilor de stejar.
Aceasta se va urmd,ri prin:
- identificarea eeotipwilor de Quercus Bobur Ir., mai rezistente la
conttiliite ile uscfi,ciune, qi reglemeniarea recolt{,rii ghind.ei gi a transferului
materialelor d,e tmpd,cturire, ln scopul d.e a se bsigura cel mai atlaptat
ecotip la conitifiile date i
- selec$ia individuald, a exemplarelor mai rezistente la uscare I
- seleclia qi introd.uoerea hibrizilor naturali ttintre Quercus 'petraco
Iriebt. qi Quercw Robur L.;
- trecerea la lucr5,ri experimentale, ln ved.erea oblinerii cle noi soiuri
rezistente la usdare, pe calea hibricli,rilor sexuate gi vegetative.
YII. CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA CIUPERCILOR XITOFAGE CA
FACTORI S ECUI{DARI IN III'TENSIFIC.ANE'A FEIT O ]TTENU LUI DE
USCARE IN PADURITE DE.STBJAR'
fn acest capitol ne proprnem sf, d,6m o list6 floristic6, gi {escrierea ciupercilor
xilofage d-in clasa Bazidiomicete, gisite pe speciile de Quercut
din teritoriile in eare s-a observat fenomenul d.e uscare intenstr, a stejarilor.
fn felul acesba se aduce o contribufie noud, la cunoapterea dd,unitorilor
vegetali de pe speciile de Quercus.gi posibilitatea de a se contribui la st6vilirea
atacurilor ciupercilor xilofage, care produc mari piercleri de mas[,
lemnoas5,.
Spcciile de eiuperci xilofage din clasa Bazidiomicete, cuprinse ln lucrarea
de fa!5,, slnt d.escrise pe latg. dindu-sc toatc crlcmcntclc pentru rcc;nnoagterea
lor. S: mai al6tur5, un tatilou de d.eterminarc cu ajutorul ed,ruia
tehnicienii gi inginerii din producfie vor putea recunoagte cu uqurinld, ciupercile
descrise, folosind exclusiv caracterele morfologice externe uryor de
sezisat cu ochiul liber gi numai tn unele cazari cu ajutorul lupei.
S-au clistins ciuperci carc atacf, rdd5cinile, baLa tulpinii, porliunile
mijlocii ale tulpinii qi, in sfirgit. ramurile. Aceasti, clasificare nu poate fi
totdcauna valabtld,, din cauzil ctr, ciupercile se pot tntinde, mai ales la tulpind,,
in tot lungul ei.
Rimlne totuqi valabild, atunci cind se stud.iazS, pozilia de atac la un
numd,r marc de ciuperci.
O alt5, impdrlire se refertr, la ataeul alburnului ln viatil,, produs tl
gene'ral de untrle specii de Trametes Fr. qi Btererum tr'r.. al atburnului uscat,
produs de aceleaqi specil ca qi de Tramotes quereina (L). Fr. etc., precum
qi la atacul duramenului.
0 interesantd, observalie se refer5, la legi,tura dintre atacul ciupercilor
xilofage qi atacurile insectelor. Astfel. uL ca.t tipic este acela al asocia.tiei
dintre atacul cle Cerambgn Cerda ryi Fistulina hepatica".In fine, se mai iau
'
dr \tl"t..t" Gagmet, sub tndrumarea prof. C. C. Georgescu.
" C. C. Georgescu, Dare de seamtr asupra bolilor de importan|tr economicl. Publ. I.C.E.F.
s. II Nr. 39 (1.94u) pl. VI.
240