regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

sportati de insectele din genurile Ccrambgx,
altele.
CercetArile licute de I.C.E.S. au pus.tn evidenli rolul pe care-l joac{ ciupercile din genul
Ophiostoma gi bacteriile din genul Erwinia ln uscar€a stejarilor.
S-a dovedit ci acest grup de parazili este secundar gi se insinuea2i prin rdni ln orice arbore.
Nu exist[ arbore, oriclt de sinitos, care si nu prezinte - pornind de la o rari5. clt de mici -
o infiltrafie a bacteriilor. Arborii ln plini vigoare de dezvoltare au posibilitatea de a sttrVili
asemenea infiltralii. L.a atborii debilitali insd, pe misurl ce atacurile de insecte spofesc infec-
{iile se repettr, atacul se generalizeaza, putlnd duce la mbartea lor lntr-un timp mai scurt sau
mai lung,
Prin efectul combinat al defolierilor produse de insecte, urmate de perioade de secet{,
sau al siagnirilor lndelungate de aptr ln sol, urmate cle atacul ciupercii Armillafia, se poate
produce uscarea.unui mare numdr db arbori. Totugi, procesul de uscare nu ar fi luat proportii
atlt de lngrijoritoare, daci la cortegiul de diundtori fizici gi patogeni areitat nu s-ar fi aliturat
gi ace.sti ultimi paraziti din genurile Ophiostomu $i Erutinia, care au dat procesului de .
uscare un caracter intens, produclnd o boalil utor transmisibili, cu caracter acut.
'
Din arboril izolali s-au Putut izola gi deterrnina urmitoarcle specii aparlinlnd genurilor
Ophiostoma qi Eruiniu:
Ophioslorna oalachicum C. C. Georg., I. 'feod. Plalgpus, Xgteborus, Lgmexglon, Tomoxia ql
et M. Bad.; Ophiostoma roDoris C, C. Georg.
et I. Teod., pe st€jar ; Erwinia aalachica C. C, Georg. et M. Bad. ; Erwinia ualachica t. optca
C. C. Georg et. M. Bad., pe stejar (Q. Robur); Erwinia quercicoltt C. C. Georg. et M. Bad., pri
gorun (Q. pebaea\,
Dim pe scurt deserierea acestor specii.
Opftioslomc oalqehicum C, C. Georg., I. Teod. et M. Batl. prezinti peritecii cu uD glt
lung de 485 - 662 $,. Ascosporii sint ln formA de sernilund, cu extremitdlile asculite, de 3,6
- 4 p, lungime, Ca forme imperfecti (metagenetice) prezinti pe Rinotrichum ualachirum, ltolrite
de pe stejar din pAdurea Stejlret (raionul Gdegti).
Ophiostoma roboris C, C, Georg. et I. Teod. prezinti peritecii mai mari, cu glt mai lung,
de 476 - 900 pr, lungime; ascosporii sint alantoizi 9i mai mici, de 3,2 - 3,5 p lungima. Ca
forme imperfeite prezintd pe Hgalodendron roboris $ Graphium roboris. Izolati de pe stejar
din pAdurea Varnita ;i altele (regiunea Ploeqti).
Erwinia aalachica C, C. Georg. et Jtl. Bad. este un cocobacil, mic plui la mijlociu, cu
forme subsferice, oroidale eliptice sau de pi;cot, de I - 2,6 !r. lungime. Reduce o serie de zdharuri
fAri producere de gaze, Nu reduce nitralii. Izolati cle pe stejar din pidurea Yarnila (regtrr!
nea Ploegti),
Erwinia ualachica C. C. Georg. et M; Bad. f.. opaca este mai mici ca formd tipicS, coloniile
sale pe geloztr slnt mal pulin transparente. A fost izolat:i de pc stejar din pidurea
Bogdana (raionul Gnegti).
Erwinia guercicola C. C, Georg. et lI. Bad. se deosebe,te de specia precedenti prin
celule mai mici 9i insuqirea de a recluce nitralii. -A fost izolatd pe gorun in pldurea Lucieni
(raionul Gnegti).
Vom ardta pe scurt mai jos simptornele bolilor produse de accgti paraziti. Ei se introduc
ln vasele de lemn din ultimul inel al alburnului, de unde se risplndesc sub form{ ilsulard ln
{esuturile lemnului gi scoartei. Bacterioza nu se poate identifica ln mod cert declt pe baza
simptomelor interne. Activitatea bacteriilor se pune ln evidenli o dati cu inceperea circula-
{iei sevei; ln acest timp, dacd se descojette tulpina infectat{, pe suprafala cilindrirlui lemnos
se observe dungi longitudinale colorate ln brun-rogcat. In secliirire transversali'aceste
dungi corespund unor pete brune,"din regiunea unui grup de vase al{trlrate infectate. Aceste
pete pornesc de la o galerie de insecte.
La arborii viguroti petele rimln izolate gi prin dezvoltarea ulterioarir a inelelor anuale
slnt duse ln profunzime; tn acest caz se pot considera ca locuri de atac cicatrizate. La exem'
plarele deperisante, petele se mdresc, conflueazd, se lntind pe toati regiunea alburnului gi pe
lntredga circumferinli a tulpinii sau riddcinilor infectate. Examinarea mcrsului pctelgr ne
19 Btudti Ei mrcetiri. vol. X'l-
777