Se recomandd, recoltarea ghin<strong>de</strong>i separat pe cele trei ecotipuli qi interr,ientea transferului, intre regiuni, al materialelor dB lmp5,durire aparfinind altor ecotipuri. In aI treilea rlnd. se pune problema selecliei individuaie a exemplarelor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> sau gorun, care, in conttifiile date, manifestd, o rezisten{,d, mai mare fa!d, <strong>de</strong> fenomenul uscbrii. Asemenea exemplare trebuie preferate ca seminceri, in ved.erea creirii materialului <strong>de</strong> lmpddurire. In sfirqit, cea mai eficientI mtrsur6, in ved.erea md,ririi amplitudinii ecologice a <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong> quercinee amenin{ate <strong>de</strong> uscare, constl, in crearea tle soiuri noi, care sd, prezinte aceast6 insugire. Se qtie ln aceastd, privinlir. cX, hibrid6,rile interspecifice constituie una clin cdile cele mai rapi<strong>de</strong>. In arboretele cercetate, am observat existenla unor exemplare mai rezistentt, la uscare, c&ro ar putea fi hibrizi naturali intre Quer<strong>cu</strong>s Ttetraea I-,iebl. gi Qun<strong>cu</strong>s Robur L. Lipsa <strong>de</strong> fructe in acest an, pre<strong>cu</strong>m rsi lipsa observaliilol fenologice comparative ne obligfi, <strong>de</strong>ocamdattr, sd, aclmitem numai probabilitatea acestor hibrizi. Este sigur lnsd, ctr, &semenea hibrizi se pot obline pe cale experimentalf,. Mflsurile recomand.ate mai sus i^1i gd,sesc justificarea in observaliile efectuate in alte regiuni, <strong>cu</strong> conditii stalionale analoage, in care ins5, fenomenul usc6rii intense n-a fost, semnalat. Un astfol <strong>de</strong> exemplu il constituie pddurea Recea, d.in ocolul silvic Blatina. In aceastb pddure exist{, o mare amplitudine a condiliilor ecologice, treclndu-se <strong>de</strong> la ,lleaul <strong>de</strong> lunc5, din valea Recei (atluent al Oltului), la platouri compacte <strong>cu</strong> girni!{,. Pe platou predomind, girnifa, in amestec er, Quer<strong>cu</strong>t petraea l-iiebl. Ptl vale predonlind Quer<strong>cu</strong>s Robur L. Se gdsesc insd numeroase exemplare, care ar putea fi provenite din hibriilizarea <strong>stejar</strong>ului <strong>cu</strong> gorunul. Yariabilitatea lor qi repartizarea pe teren ne sugereaz5, id.eea, cd, pe platouri ar putea proveni din polenizarea gorunului au polen <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>, iar pe vale dintr-o polenizare invers[. AceastX, observalie ar putea constitui o intlicaf,ie asupra c{,ii <strong>de</strong> urmat, in luerd,rilc, experimentale <strong>de</strong> hibridare. De asemenea, se poate lncerca altoilea <strong>stejar</strong>ului pe cer, in scopul <strong>de</strong> a obfine plante <strong>cu</strong> sistern radicelar adaptat in trunditiilrr terd,s€lor trrgiloase gi crr lemn <strong>de</strong> calitate mai bun5,. Pornind <strong>de</strong> la aceste consi<strong>de</strong>rente gi aplicind meto<strong>de</strong>lc miciuriniste pentru crearea <strong>de</strong> soiuri noi <strong>de</strong> plante, ne-am propus ca unul clhr obiectivele lucr5,rilor noastre d,o seleclie a <strong>stejar</strong>ului sf,, fic md,rirea rezistenlli la uscarea in mas6. In acest scop, am procedat la reexaminarea lucririlor in <strong>cu</strong>rs gi la completarea lor <strong>cu</strong> variante noi, stabilincl urmitoarele combinafii, care vor fi urm5,rite in viitor : a) hibriild,ri intraspecifice intre diferite ecotipuri <strong>de</strong> steiar, in<strong>de</strong>osebi intre ecotipuri <strong>de</strong> climd, mai uscat{, gi ecotipuri tlin optimul special, pre<strong>cu</strong>rn qi lntre ecotiptrri mai rezistente din teritoriile <strong>cu</strong> uscare intensd, qi ecotipuri <strong>de</strong> clim{, rnai uscat5,l D) hibriclSri sexuate in<strong>de</strong>p5,rtate, precedate eventual <strong>de</strong> apropieri vegetatirre prealabile si urmate <strong>de</strong> eclucarea corespunz6toare <strong>cu</strong> metocla mentorului, lntre urmd,toarele specii : Quer<strong>cu</strong>s Robur L. x Q. alba L, Quteus Robur L. x Q. stellata Waugh. Qucr<strong>cu</strong>s Robur L. X 0. nontdna Willd, Quer<strong>cu</strong>s Robur L, x Q. marilandica Micl.x, Qucr<strong>cu</strong>s Robur L. x Q. imbricarlc Michx. Quer<strong>cu</strong>s l?oDur L. x Q. petraea Liebl- 238
\..t.:\'d; 'ui;:T,,r::, :r''''''''' .I aa OF
- Page 1 and 2:
,#6 STUDII PRIVIND REGENERAREA $I R
- Page 3 and 4:
. coNsIDERATrr GENEnALE I Pi,rhrril
- Page 5 and 6:
Garactcr fttopatologic. Ivirrca ace
- Page 7 and 8:
sportati de insectele din genurile
- Page 9 and 10:
Pent'ru exemplificare dh,m mai ios
- Page 11 and 12:
Deosebit de aceasta, se va cerceta
- Page 13 and 14:
tn cani P - cantitatea preeipitatii
- Page 15 and 16:
1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 17 and 18: Valorile lunarc do tompcratur{, pre
- Page 19 and 20: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 21 and 22: i.nli 1941 vrlodle de t€mperaturl
- Page 23 and 24: catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[,
- Page 25 and 26: alJ fo|t modificate, pidurile fiind
- Page 27 and 28: - deterrniniri asupra coefir:ien{ul
- Page 29 and 30: Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee
- Page 31 and 32: Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pe
- Page 33 and 34: Az,:22 - 42 cm' As/B: 42 - 60 cm, B
- Page 35 and 36: Dragodana l- 74. 35* 45. 10- 20. I)
- Page 37 and 38: a\i*"33N3s ue /u/eu/pl/ S! t5) o (,
- Page 39 and 40: I Ptrdurea Brlnzea 3 (rale) Brlnzea
- Page 41 and 42: Miia. Gruiu Brinzea (pe tsale) Mdrc
- Page 43 and 44: il rt $+a '* r, n & 90 //to t0 tn J
- Page 45 and 46: necesar de sol, insS,mln!,area natu
- Page 47 and 48: potlzoliter cu orizont B argilos, p
- Page 49 and 50: numai din carpen, jugastru, tei, fo
- Page 51 and 52: ^ $tarea de vegeta$ie a. acestor ti
- Page 53 and 54: s-au obserrrat gi cregterileanuale
- Page 55 and 56: ventia silvicultorului trebuie sd,
- Page 57 and 58: -, Tip"J.qa.tural de pidure este am
- Page 59 and 60: inversarea straturilor. In aceeasi
- Page 61 and 62: acestui procedeu s-au fd,cut m5,sur
- Page 63 and 64: deptrgit tn turd,lfime pj cel de su
- Page 65 and 66: se deplaseazh o parte clin apa solu
- Page 67: ezistente la uscare, in anul 1951 a
- Page 71 and 72: in oonsid.erare ciuper.cile care se
- Page 73 and 74: Fig. 17. Leploporus Litschaueri (La
- Page 75 and 76: unoa Pitegti : YI.1952, leg. Y. Gag
- Page 77 and 78: Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.
- Page 79 and 80: Flg. 24. Trametes quercina Fomes fo
- Page 81 and 82: t Fig. 26. Ganoderma lucidum (Leys.
- Page 83 and 84: tubrrri nn corespund cu aonele d.e
- Page 85 and 86: Beceptaculul este ln lntregime inti
- Page 87 and 88: Fistulina hepatiea (Huds.) tr'r. :
- Page 89 and 90: A fost recoltati do pe steja,r diu
- Page 91 and 92: Marginea pd,l5,riei este tntreagd,
- Page 93 and 94: 4a. Receptacule anuale, mai rar pel
- Page 95 and 96: Observaliile s.a,u exeeutat in arbo
- Page 97 and 98: Cercetind actele d.e punere in valo
- Page 99 and 100: celei mai tinere. Suprafa$a td,iatd
- Page 101 and 102: - Acolo unde uscarea se manifestd,
- Page 103 and 104: I l L sa q'a RE s$ s .t*P' S i *$$
- Page 105 and 106: ei arborii usca,ti sint ln -general
- Page 107 and 108: gt olt dt n 45 40 It JO r A I tl I
- Page 109 and 110: a s aq .t s t f-- I \\ (.)9\j \\ I
- Page 111 and 112: Arboretoleprovenitettinl6st'ari'mai
- Page 113 and 114: Figacuprindepatrucimpurirlmp[,rlite
- Page 115 and 116: Concluziiledemaisusduclairlentifica
- Page 117 and 118: Printre cauzele secundare care agr&
- Page 119 and 120:
29. Nikiloruk,5. K. 9i .Scdageua I.
- Page 121 and 122:
lluea rangy ssaueruruecog uB qepeqa