regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Se recomandd, recoltarea ghindei separat pe cele trei ecotipuli qi interr,ientea
transferului, intre regiuni, al materialelor dB lmp5,durire aparfinind
altor ecotipuri.
In aI treilea rlnd. se pune problema selecliei individuaie a exemplarelor
de stejar sau gorun, care, in conttifiile date, manifestd, o rezisten{,d, mai
mare fa!d, de fenomenul uscbrii. Asemenea exemplare trebuie preferate ca
seminceri, in ved.erea creirii materialului de lmpddurire.
In sfirqit, cea mai eficientI mtrsur6, in ved.erea md,ririi amplitudinii
ecologice a arboretelor de quercinee amenin{ate de uscare, constl, in crearea
tle soiuri noi, care sd, prezinte aceast6 insugire. Se qtie ln aceastd, privinlir.
cX, hibrid6,rile interspecifice constituie una clin cdile cele mai rapide. In
arboretele cercetate, am observat existenla unor exemplare mai rezistentt,
la uscare, c&ro ar putea fi hibrizi naturali intre Quercus Ttetraea I-,iebl. gi
Quncus Robur L. Lipsa de fructe in acest an, precum rsi lipsa observaliilol
fenologice comparative ne obligfi, deocamdattr, sd, aclmitem numai probabilitatea
acestor hibrizi. Este sigur lnsd, ctr, &semenea hibrizi se pot obline
pe cale experimentalf,.
Mflsurile recomand.ate mai sus i^1i gd,sesc justificarea in observaliile
efectuate in alte regiuni, cu conditii stalionale analoage, in care ins5, fenomenul
usc6rii intense n-a fost, semnalat.
Un astfol de exemplu il constituie pddurea Recea, d.in ocolul silvic
Blatina. In aceastb pddure exist{, o mare amplitudine a condiliilor ecologice,
treclndu-se de la ,lleaul de lunc5, din valea Recei (atluent al Oltului),
la platouri compacte cu girni!{,. Pe platou predomind, girnifa, in amestec
er, Quercut petraea l-iiebl. Ptl vale predonlind Quercus Robur L.
Se gdsesc insd numeroase exemplare, care ar putea fi provenite din
hibriilizarea stejarului cu gorunul. Yariabilitatea lor qi repartizarea pe
teren ne sugereaz5, id.eea, cd, pe platouri ar putea proveni din polenizarea
gorunului au polen de stejar, iar pe vale dintr-o polenizare invers[. AceastX,
observalie ar putea constitui o intlicaf,ie asupra c{,ii de urmat, in luerd,rilc,
experimentale de hibridare.
De asemenea, se poate lncerca altoilea stejarului pe cer, in scopul de
a obfine plante cu sistern radicelar adaptat in trunditiilrr terd,s€lor trrgiloase
gi crr lemn de calitate mai bun5,.
Pornind de la aceste considerente gi aplicind metodelc miciuriniste
pentru crearea de soiuri noi de plante, ne-am propus ca unul clhr obiectivele
lucr5,rilor noastre d,o seleclie a stejarului sf,, fic md,rirea rezistenlli
la uscarea in mas6. In acest scop, am procedat la reexaminarea lucririlor
in curs gi la completarea lor cu variante noi, stabilincl urmitoarele combinafii,
care vor fi urm5,rite in viitor :
a) hibriild,ri intraspecifice intre diferite ecotipuri de steiar, indeosebi
intre ecotipuri de climd, mai uscat{, gi ecotipuri tlin optimul special, precurn
qi lntre ecotiptrri mai rezistente din teritoriile cu uscare intensd, qi
ecotipuri de clim{, rnai uscat5,l
D) hibriclSri sexuate indep5,rtate, precedate eventual de apropieri vegetatirre
prealabile si urmate de eclucarea corespunz6toare cu metocla mentorului,
lntre urmd,toarele specii :
Quercus Robur L. x Q. alba L,
Quteus Robur L. x Q. stellata Waugh.
Qucrcus Robur L. X 0. nontdna Willd,
Quercus Robur L, x Q. marilandica Micl.x,
Qucrcus Robur L. x Q. imbricarlc Michx.
Quercus l?oDur L. x Q. petraea Liebl-
238