regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

ezistente la uscare, in anul 1951 am efectuat observalii tn p5,durile : Pucheni,
Sbejarul, Frasinul, Brinzea, Md,rceasca, Neagra, Dd,rmd,neasca, Dumbrava,
Groqet gi Gruiu-S:aca Olari, etc., d.in masiyul forestier Md,rgineni,
ocolul silvic Ploeqti.
Ceea ce caracterizeazi, conili!ille generale ciimatice qi ed.afice ale teritoriilor
in care s-a Bemnalat fenomenul usch,rii intense a stejarului, este
in primul rind. marea lor amplitud.ine ecologici,.
Fenomenul d.e uscare este mai frecvent pe coline qi platouri, filt,il tu
lipsi insd, nici pe vii ryi vilcele. Una din cauzele primordiale ale uscdrii stejarului
este dezechilibrul dintre cantitatea cle api, pierduti de plante prin
transpirafie gi umid,itatea redus5, a solului, tocmai ln momentele in care
transpiralia este mai intensf,,. Acest fapt este menlionat de altfel qi in amenajamentele
intocmite ln anii 1931 - 1933, pentru diferite piduri din
a,ct'st masiv. Insuficienla umiclitSlii ln sol in timpul verii este agravath
de o serie d.e degradd,ri, care, favorizlnd. lnierbarea qi bitd,torirea solului,
duc la mic,lorarca umiditblii acestuia. S: mai adaugd, apoi efectele secetei
din ultimii ani, atacurile de insecte din anii 1948 - 1951 in unele cazuri
qi prc'r'enie'nla arhoretului tlin cioate imbd,trinite etc., care toate slibesc
capacitatt-.a t1e ereqtere gi dezvoltare a arborilor qi favorizeazd, acliltnea
agentilor patogeni.
Estt' dc remarcat insi,, cd, insuficienla umitLitd,lii ln sol are loc numai
lntr-o anumitil pt'rioad.,l a sezonului de vegetalie, tn timpul aqa numitei
,,secetett de var5,, pe clt[, vreme plimd,vara qi toamna, solul se imbibd, pinb
la rchlz cu ap6. astfel c5,, ln realitater. exist[ nu o simpli, insuficienfd, a
umictitS,fii solului, ci o varialie'insemnati, a condiliilor de umiditate in
sol. In consecin!5,. in aceste teritorii, expuse fenomenului d"e uscare intensd,,
trebuie sd, se d.ea preferin!5, tn culturi, acelor specii qi ecotipuri de stejar,
care prezintf,, o mai largd, amplitucline ecologicil, lndeosebi in ce priveqte
umiditatca ln sol.
In arboretele cercetate, lipsesc unele specii care, comparativ cu stejarul
gi gorunul, sint mai adaptate acestor cond.ilii d.e via!5,. Prima intrebare
care se pune referitor la alegerea speciilor, ln lucrd,rile de lmpd,durire
qi de refacere a acestor arborete, este prin urmare aceea d.ac5,, prin introducerea
in culturd, a altor specii mai adaptate, nu s-ar putea realiza arborete
Bure Eeu de amest€o, mai rezistente la uscare,
$ r qtie astfel cd, girnila (Quercus Erainetto Ten.) qi cerul (Quercus Cerris
L.) sint mai rezistente in condi$iile de soluri eompacte ale platourilor, und.e
se g5,sesc instalate pe cale naturald,. Indeosebi girnifa, a cdrci valoare tehnologicfl,
este mai ritlicatd, decit a cerului, poate fi introdusd, in amestec cu
gorunul pe toate colinele qi platourile ce prezintl, fenomenul d.e uscare
intensi,.
A doua intrebaro este. care d-in ecotipurile de stejar (Quercus Robwr
L.) existente ln aceste arborete sint cele mai indicate pentru contliliile
stalionale respective. fn aceastd, privinfd,, am remarcat existenta a trei
ecotipuri distincte,'qi anume :
a) eeotipul de terasi argiloasi, caracteristic pentru coline qi platouri,
lndeosebi in porliunile de am'stec al stejarului cu gorunul, ca, bund,oari
ln p5,durile : Gruiu, Neagra, Mdrceasca, etc. I
b) eeotipul de vii, care predominS, ln v5,ile aceloragi p[,tluri;
c) ecotipul de eliuil mai use ati, silvostepi, care sd inclivid.ualizeazd" in
pdrlurile de cimpie cu cit acestea se apropie cle silvostepf, ca, de exemplu,
ln p5,durea Pucheni, etc.
237