regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

, - Cind pe suprafala ochiurilor se gdsesc grupe de arbuqti gi specii do
subetaj, acestea trebuie toate pd,strart'e, iar solul mobilizat' in te,bhi cle
3/3 m, prin desfundareala o cazma, d.up6, ce mai lntli a fost inld,turat intregUl
strat inlelenit. (Inli,turarea stratului inlelenit se realizeazd, relat'iv
uqor, prin prd,,1ire cu sapa). Pe supra,fafa td,bliei se seamd,nd, ghincld, ln
rinduri, la distanla de 1,5 m, sau ln cuiburi' la distanla de 0'570'5 m.
, - I-,ucrdrile de refacere dau rezultate mai bune dacd, sint efectuate
fur loc deschis. De aceea, toli arborii d.in ochiurile ln care se executd, asemenea
lucrd,ri trebuie intd,turali. Nu este indicat s5, r5,mln6, nici cel pulin
arbori izolali.
- Pe cimpie sau pe terenuri joase, tn condilii de sol favorabile (soluri
brune-roqcate sau brune slab roqcate de pdd.ure) sem5,nSturile de stejar
ln rinduri, ln sol arat cu plugul, dau rezultate bune, astfel cd, aici nu sint
ne@sare lucrd,ri speciale' d.e ameliorare.
\ru. CONSIDERATII ASUPRA SEI,ECTIEI SPECIILOR $I ECOTIPU-
RILOR DE STEJAR DESTINATE LUCRANTTON DE REFACERB A
ARBORETETOR CU FENOMENB DE USCARE'
fn problema uscbrii intense a arboretelor de stejar se pune ln mod
firesc intrebarea, dac6 seleclia speciilor gi a ecotipurilor mai rezistente la
uscare n-ar putea constitui una d"in metodele eficace pentru prevenirea
acestui fenomen. Pentru a se putea rdspunde la aceastd, lntrebare, trebuie
sd, se precizeze mai intii cauzele care provoacf,, fenomenul usc5,rii stejarului.
Sbudiile efectuate qi piezentate ln capitolele procedente ale acestei
lucrbri precum qi cele publicate anterior au scos Ia iveald, existenfa a trei
categorii d.e ca,uze, qi anume i
a1 cauze eeologiee, datorite, ln ultimf,, analiz6', neconcorclanlei tle
durati, mai lung6, sau mai scurtd,, d.intre cerinfele speciilor din culturil gi
concliliile mediului lor de via!d,;
b)'cauze antropogene, constind d.in e;ploatd,ri neregulate, aplicarea
d"e tratamente necbrespunzd,toare gi, mai ales, degradd,rii cauzate prin
p6qunat, ;
c) eauze patologice. Dste necesar sf, se gtie care din aceste trei cate'
gorii constitrile cauzele primare ale fenomenului. Prin ceroet5,rile expuse
ln stud,iul de fa!d,, s-a stabilit destul de concludent cd, primele doud, grupe
de cauze - cele ecologice gi cele antropogene - conlin cauzele primare
ale declanqf,,rii ryi agravd,rii fenomenului de uscare in pd,tlurile de stejar.
Dar aceste categorii de canze pot fi inld,turate atit prin combaterea
agenlilor externi, care provoacd, fenomenul, cit qi pe calea selecliei organismelor
celor mai adaptate la contli.tiile concrete ale med.iului.
fn felul acesta, seleclia artificiald, a celor mai adaptate forme intraspecifice,
la anumite conclilii rle via![, date. se d.efinegte ca o metocld, activ[
d.e interve.nfie in procesul cred,rii qi conducerii arboretelor de stejarr ame'
ninlate de fenomenul uscd,rii. Ea trebuie suslinutd, ins5, prin m5,suri corespunzd,toare
silvotehnice, in scopul de a se inl5,twa celelalte cavze eare ar
putea s5, zddfuniceascS efectele selec{iei.
Pentru a determina raportul ctintr6 cauzele naturale gi cele artificiale,
precum qi ln vederea precizi,rii speciilor gi a ecotipurilor de stejar mai
236
' de lng. C. LAz{rescu.