regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

se deplaseazh o parte clin apa solului din t5,blie. Aceastd, pierdere de apf,
este foarte dd,und,toare in cazul tdbliilor de 1-/1m, und,e din cauza supiafe{ei
mici. ilfluenle-azd- starea de vegetalie a tuturor puie,tilor. Ea bstg
in9d,. mai pulin sim!it5, tn t5,bliile rte 313 m-b/5 m, unde d.incauza suprafelei
mari, se manife,std, numai pe o ftqie de'la margine, care nu are o
15,!ime mai mare de 50-60 cm.
concliliile de umiditate mai bune, clin solul td,bliilor mari, sfurt ilustrate
clar --dupd, cum s-& ard,tat mai sus - atit de curbele de compacitate
din fig. 6 cit qi cle clatele privind. cantitatea de apd, cedabild,,
cuprinse in tabelul 17.
Din toate aceste constat6,ri, rezultd, cd, pentru buna vegetalie a culturilor_de
stejar pe solurile podzolite qi furlelenite ale ptrdulilof cu fenomene
d.e uscare, nu este prea important dac6 solul se desfundr, ra o cazma
{rluptr, inld,turarea stratului in{elenit) sau la doud, cazrnale, dar conteazl,
mult suprafala- qe care se face aceastd, operafie. Aceasta dovedeqte cE,
factorul cel mai dd,unitor, in aceastd, situalie, 6ste vegetafia de grd,mineu
inconj-ur5,t-oare, care consumf, o cantitate aipreciabild, de ail6 din"sol, provoclnd
debilitarea sau chiar uscarea puietilor cle stejar clin culturi.' *
In cazul cind. solul s-a mobilizat pe toatd, suprafala cu plugul, semd,nd,turile
in td'blii de 60/60 cm au dat rczaltate bune.'cu tol,te"conclitiile
de sol nefavorabile (potlzol secundar, cn orizontul B gieu, compact, foirte
greu permeabil). .
Aceasta arat'[" inc5, o d.atd, c5, principalul dd,undtor ar culturilor este
vegetalia de graminee, cpre, inlelenind puternic solul, impiecticd, pe de o
parte- inmagazinarea apei, iar pe de alta consumd, cea mai mare parte din
restul de ap[, r5,masd, in sol.
Pistrugerea pS,turij do graminec, prin ard,tura cu plugul, duce la o
rnai buni, acumulare de apd, in sol, producinel cregteri bune chiar in cazul
cnltnrii intermediare clr pflioase (ovd,n).
rn cadrul aceluiagi proced.eu tle culturd,, aplicat in concli{ii identice
de sol, starea de vegetalie a puielilor a fost totdeauna mai activd ln loc
desghis '5i mai pulin satisfi,cd,toare sub masivul rd,rit ;i chiar sub acoperiqul
arborilor mari izola{i.
Pe cimpie, in condilii de sol mai favorabile decit pe platou, au dat
rezultate foarte bune gi semS,n5,turile de stejar in rincluri, 1n sol-arat cu
plugul' intrelinute prin culturi intermediare de porumb. Acest fapt, aratd,
c5,, pentru reuqita culturilor: nu este necesari aplicarea unei tehnici rleosebite
de ameliora e a solului.
Atit pe cimpie cit qi pe platou, plantaliile au dat rezultate bune in
plimul g,n de vegetafie, apoi creqterea lor s-a redus mult, incepind chiar
din anul al doilea. rn toate cazurile insfl, cregterea puietilor retezati a fost
mult mai mare dccit' a celor neretezali gi aspectul lor a fost mult mai viguros.
Din rezultatele cereetirilor efectuate, se pot trage rrrmd,toarele :
2, CONCLUZII
- In cazul cintl, iu ochiurile create in arboretul bd,brin. solul este intelenit,
se impule.pe toati suprafala ochiului ar5,tura cu plugul. rn-soiul
astfel arat trebuie s[ se fac5, tdblii de1,Z0llr20 m, la clistanta de 4-E m,
care s5, fie desfundate Ia ocazma qiincarestr, se semene ?-g ghindc, aqeza't'e
la distanla de 8-10 cm una ,cle alta,.
9?tt