s \ ': \ o il 4A 0 t0 m s $ fl JO 40 60 70 60 a v LeQenda @ HineSll ' terasi. ;n 7sg12 inltc nndunh a pue/' O Fig. 11. \'aria[ia compacitdtli solului-(M{rce$ti). tt t I a I \ , , Ftiodunledcpte{t !6 /rq-/r.o /egenda @ rlirce:fl /erasi- rherbal @ ,, h /ibie no-re - O hlib/renci Fig. 12. Varialia cornpaciti!ii solului (Mercelqti).
se <strong>de</strong>plaseazh o parte clin apa solului din t5,blie. Aceastd, pier<strong>de</strong>re <strong>de</strong> apf, este foarte dd,und,toare in cazul tdbliilor <strong>de</strong> 1-/1m, und,e din cauza supiafe{ei mici. ilfluenle-azd- starea <strong>de</strong> vegetalie a tuturor puie,tilor. Ea bstg in9d,. mai pulin sim!it5, tn t5,bliile rte 313 m-b/5 m, un<strong>de</strong> d.incauza suprafelei mari, se manife,std, numai pe o ftqie <strong>de</strong>'la margine, care nu are o 15,!ime mai mare <strong>de</strong> 50-60 cm. concliliile <strong>de</strong> umiditate mai bune, clin solul td,bliilor mari, sfurt ilustrate clar --dupd, <strong>cu</strong>m s-& ard,tat mai sus - atit <strong>de</strong> <strong>cu</strong>rbele <strong>de</strong> compacitate din fig. 6 cit qi cle clatele privind. cantitatea <strong>de</strong> apd, cedabild,, <strong>cu</strong>prinse in tabelul 17. Din toate aceste constat6,ri, rezultd, cd, pentru buna vegetalie a <strong>cu</strong>lturilor_<strong>de</strong> <strong>stejar</strong> pe solurile podzolite qi furlelenite ale ptrdulilof <strong>cu</strong> fenomene d.e uscare, nu este prea important dac6 solul se <strong>de</strong>sfundr, ra o cazma {rluptr, inld,turarea stratului in{elenit) sau la doud, cazrnale, dar conteazl, mult suprafala- qe care se face aceastd, operafie. Aceasta dove<strong>de</strong>qte cE, factorul cel mai dd,unitor, in aceastd, situalie, 6ste vegetafia <strong>de</strong> grd,mineu inconj-ur5,t-oare, care consumf, o cantitate aipreciabild, <strong>de</strong> ail6 din"sol, provoclnd <strong>de</strong>bilitarea sau chiar uscarea puietilor cle <strong>stejar</strong> clin <strong>cu</strong>lturi.' * In cazul cind. solul s-a mobilizat pe toatd, suprafala <strong>cu</strong> plugul, semd,nd,turile in td'blii <strong>de</strong> 60/60 cm au dat rczaltate bune.'<strong>cu</strong> tol,te"conclitiile <strong>de</strong> sol nefavorabile (potlzol se<strong>cu</strong>ndar, cn orizontul B gieu, compact, foirte greu permeabil). . Aceasta arat'[" inc5, o d.atd, c5, principalul dd,undtor ar <strong>cu</strong>lturilor este vegetalia <strong>de</strong> graminee, cpre, inlelenind puternic solul, impiecticd, pe <strong>de</strong> o parte- inmagazinarea apei, iar pe <strong>de</strong> alta consumd, cea mai mare parte din restul <strong>de</strong> ap[, r5,masd, in sol. Pistrugerea pS,turij do graminec, prin ard,tura <strong>cu</strong> plugul, duce la o rnai buni, a<strong>cu</strong>mulare <strong>de</strong> apd, in sol, producinel cregteri bune chiar in cazul cnltnrii intermediare clr pflioase (ovd,n). rn cadrul aceluiagi proced.eu tle <strong>cu</strong>lturd,, aplicat in concli{ii i<strong>de</strong>ntice <strong>de</strong> sol, starea <strong>de</strong> vegetalie a puielilor a fost tot<strong>de</strong>auna mai activd ln loc <strong>de</strong>sghis '5i mai pulin satisfi,cd,toare sub masivul rd,rit ;i chiar sub acoperiqul arborilor mari izola{i. Pe cimpie, in condilii <strong>de</strong> sol mai favorabile <strong>de</strong>cit pe platou, au dat rezultate foarte bune gi semS,n5,turile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> in rincluri, 1n sol-arat <strong>cu</strong> plugul' intrelinute prin <strong>cu</strong>lturi intermediare <strong>de</strong> porumb. Acest fapt, aratd, c5,, pentru reuqita <strong>cu</strong>lturilor: nu este necesari aplicarea unei tehnici rleosebite <strong>de</strong> ameliora e a solului. Atit pe cimpie cit qi pe platou, plantaliile au dat rezultate bune in plimul g,n <strong>de</strong> vegetafie, apoi creqterea lor s-a redus mult, incepind chiar din anul al doilea. rn toate cazurile insfl, cregterea puietilor retezati a fost mult mai mare dccit' a celor neretezali gi aspectul lor a fost mult mai viguros. Din rezultatele cereetirilor efectuate, se pot trage rrrmd,toarele : 2, CONCLUZII - In cazul cintl, iu ochiurile create in arboretul bd,brin. solul este intelenit, se impule.pe toati suprafala ochiului ar5,tura <strong>cu</strong> plugul. rn-soiul astfel arat trebuie s[ se fac5, tdblii <strong>de</strong>1,Z0llr20 m, la clistanta <strong>de</strong> 4-E m, care s5, fie <strong>de</strong>sfundate Ia ocazma qiincarestr, se semene ?-g ghindc, aqeza't'e la distanla <strong>de</strong> 8-10 cm una ,cle alta,. 9?tt
- Page 1 and 2:
,#6 STUDII PRIVIND REGENERAREA $I R
- Page 3 and 4:
. coNsIDERATrr GENEnALE I Pi,rhrril
- Page 5 and 6:
Garactcr fttopatologic. Ivirrca ace
- Page 7 and 8:
sportati de insectele din genurile
- Page 9 and 10:
Pent'ru exemplificare dh,m mai ios
- Page 11 and 12:
Deosebit de aceasta, se va cerceta
- Page 13 and 14: tn cani P - cantitatea preeipitatii
- Page 15 and 16: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 17 and 18: Valorile lunarc do tompcratur{, pre
- Page 19 and 20: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 21 and 22: i.nli 1941 vrlodle de t€mperaturl
- Page 23 and 24: catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[,
- Page 25 and 26: alJ fo|t modificate, pidurile fiind
- Page 27 and 28: - deterrniniri asupra coefir:ien{ul
- Page 29 and 30: Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee
- Page 31 and 32: Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pe
- Page 33 and 34: Az,:22 - 42 cm' As/B: 42 - 60 cm, B
- Page 35 and 36: Dragodana l- 74. 35* 45. 10- 20. I)
- Page 37 and 38: a\i*"33N3s ue /u/eu/pl/ S! t5) o (,
- Page 39 and 40: I Ptrdurea Brlnzea 3 (rale) Brlnzea
- Page 41 and 42: Miia. Gruiu Brinzea (pe tsale) Mdrc
- Page 43 and 44: il rt $+a '* r, n & 90 //to t0 tn J
- Page 45 and 46: necesar de sol, insS,mln!,area natu
- Page 47 and 48: potlzoliter cu orizont B argilos, p
- Page 49 and 50: numai din carpen, jugastru, tei, fo
- Page 51 and 52: ^ $tarea de vegeta$ie a. acestor ti
- Page 53 and 54: s-au obserrrat gi cregterileanuale
- Page 55 and 56: ventia silvicultorului trebuie sd,
- Page 57 and 58: -, Tip"J.qa.tural de pidure este am
- Page 59 and 60: inversarea straturilor. In aceeasi
- Page 61 and 62: acestui procedeu s-au fd,cut m5,sur
- Page 63: deptrgit tn turd,lfime pj cel de su
- Page 67 and 68: ezistente la uscare, in anul 1951 a
- Page 69 and 70: \..t.:\'d; 'ui;:T,,r::, :r'''''''''
- Page 71 and 72: in oonsid.erare ciuper.cile care se
- Page 73 and 74: Fig. 17. Leploporus Litschaueri (La
- Page 75 and 76: unoa Pitegti : YI.1952, leg. Y. Gag
- Page 77 and 78: Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.
- Page 79 and 80: Flg. 24. Trametes quercina Fomes fo
- Page 81 and 82: t Fig. 26. Ganoderma lucidum (Leys.
- Page 83 and 84: tubrrri nn corespund cu aonele d.e
- Page 85 and 86: Beceptaculul este ln lntregime inti
- Page 87 and 88: Fistulina hepatiea (Huds.) tr'r. :
- Page 89 and 90: A fost recoltati do pe steja,r diu
- Page 91 and 92: Marginea pd,l5,riei este tntreagd,
- Page 93 and 94: 4a. Receptacule anuale, mai rar pel
- Page 95 and 96: Observaliile s.a,u exeeutat in arbo
- Page 97 and 98: Cercetind actele d.e punere in valo
- Page 99 and 100: celei mai tinere. Suprafa$a td,iatd
- Page 101 and 102: - Acolo unde uscarea se manifestd,
- Page 103 and 104: I l L sa q'a RE s$ s .t*P' S i *$$
- Page 105 and 106: ei arborii usca,ti sint ln -general
- Page 107 and 108: gt olt dt n 45 40 It JO r A I tl I
- Page 109 and 110: a s aq .t s t f-- I \\ (.)9\j \\ I
- Page 111 and 112: Arboretoleprovenitettinl6st'ari'mai
- Page 113 and 114: Figacuprindepatrucimpurirlmp[,rlite
- Page 115 and 116:
Concluziiledemaisusduclairlentifica
- Page 117 and 118:
Printre cauzele secundare care agr&
- Page 119 and 120:
29. Nikiloruk,5. K. 9i .Scdageua I.
- Page 121 and 122:
lluea rangy ssaueruruecog uB qepeqa