regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

deptrgit tn turd,lfime pj cel de sub acoperigul a doi arbori bfltrini cu L72lo,
iar cregteren_Ior medie in ind,llime a fost cu z40o/o mai mare. (cele rtoiid,
'l,ocuri de probd, au fost situate numai la 10 m distdnld,, in conctiiii identice
d.e sol.)
Puielii din eadrul acestor doud, proced.ee (ti,blii mari qi solul mobilizat
cu sapa pe toath supraf_ala dupd, lnld,turarea stratului infeienit) sint foarte
vigulo.gjr. au-frunzi^$u]- bogat, tulpina. trleaptd,, aspect ieneto,c ryi ind,llimi
pa1i..(f{-69 c.mr lnd,lfimea.peclie fiind de b4,g-cm, respectiv'39,8 dm).
Puiefii_de.cer lntrebuinfa{i. (in-procent red.us de s-lgo/o in oadrul'p"oc"-
deului.rr' in amestec-cq stejarul gi gorunul, au ind,llirni in general ae z -s
ori mai mari decit cei diT celelq,f_t9
specii gi un aspect muII mai viguros.
. Cregterea puielilor din t5,bliile mari cie la prodedeul IY este incomlpararabil
mai mare declt a celor din td,bliile de-1/1 m (de la procedeui rrry
si angryr mai mult declt dubl6, dove,clind ca ianulb mici lde 1/1 m) nri
slnt indicate in solul_ infelenit, nemobilizat pe toat6 suprafafa.'
_Acest lucru este de altfel dovedit qi de md,surd,torile d.e compacitate
qi de determind,rile de umiditate efectuate. Astfer, din curbele de cbmpacitate.din
jig. r-1
.gi
12 se ved.e ci, aceasta este in profunzime rle aprbape
6 ori mai mare la solul in,telenit gi la td,bliile midi declt Ia td,bliild maii.
rn cadrul tedhilor mari, compacit'atea solului p" ri"a"r ae puit !i este d.e
aproapg 4 ori mai mare decit cea dintre rinduri, urmare a umiditd,iii solului
mai redusd, pe_ rl1cl, datoritd, consumului de aird, al puiefilor.
- pi1_tg,pelul 17, cuprinzind date relativ ta umiaitatea solului, se vede
c5, ln ti,bliile mari cantitatea de aptr, cedabild este cu 7g -r40o/o mai mare
decit in solul ln{elenit, nelucrat (luat ca martor), in timp cii tr tx,utiite
mici, aceasta est6 oomi,i ctt z-odo/, mai mare. La adincimea cte g0-100
cm - la care au ajuns rddd,cinile puielilor - cantitatea cle apd, cettabild,
a solului ln ti,bliile mari.este cu 4aoo/o'mai mare declt ln soiril inlelenit.
In cazul semd,ndturilor de stejar pe cimpie - nu pe platou - in rinduri,
ln so] arat cu plugul, qi intrelinute cu -ajrttorul culturii intermediare
de porumb, s-a_ constat'at' c6, starea de vegeti,fie a puielilor este activ6,,
oregtcrea _ln in5,ltime fiind bund, gi susfinu1tr, de la un ah la altul. Aces{
l.uc1u.9e datoreqte probabil condiliilor d.e sol qi umiclitate mai favorabile,
datorite aqezd,rii (s-a amintit la d.escrierea pr6cedeelor, ctr, aici solul este
brun. slab.rogcat _de
p5,rlure, cu op& fucatici la, L-6 m adincim+).
_
Plantaliile au dqt rte as€m3nea cregteri mari ln inh,ltime in primul an
$e v-eg:.ta,ti9._rq ql doilea an lnsd,, cregierile s-au redus th mai p-uqin decit
jum5,tate (tabelul 16).
fn urma md,surf,,torilor gi obse"ojtrro* efectuate in anii 1gb1 qi 1gb2
agupra st5,rii de vegetalie, s-a observat ln mocL sistematic o dezvoltaie mai
viguroasi,_a puielilor din t6bliile mari (de B/3 m qi d/b m), desfundate la
o ca'zma d.upd, inld,turarea strat-ului furfelenit, precum'qi diil porliunile de
t-eren pe- care prelucrarea solului s-a fd,cut pe toatd, -suprafala-cu sapa,
dIpS
.inld,turarea
ln prealabil a stratului infelenit. rn ienniie mici (ae
1/1.m),_efectuate ln sqf infelenit, starea de i'egetafie a puielilor a fbst
mai redusd,, cu toate cd, aici solul a fost d.esfundat I'a dortl caLttale. d.eci
a pgtut mai uqor sd,-qi facd rezerve de apd,.
- Pq^plicalia creqterilor mai reduse in td,bliile mici nu poate fi gd,sit6
decit in influenla ierburilor din jurul td,bliei. Astfel, pe de o partl ierburile
trimit rrtld,cini tn sol td,bliei, absorbincl o caniit-ate apreiiabili, de
ap{; pe de alte, parte, creeazh br jurul td,bliei o zond, uscat-tr, cdtro care
23S