regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

apropierea galeriilor. t,ichidul altorat se infiltreazi ln lemn qi scoarti, mirind continuu zona
celulard moarti.
Flnd acum s-au aretat parazi[ii care se pot instala pe suprafefele nevtrtiDrate ale arborilor.
La aceqtia se mal adaugi un cortegiu de parazi{i care pitiund ln arbori prin rini.
In quercetele noastre, dup6 cum s-a menlionat, nu existd aproape nici un iubor€ care sa
nu pr'ezinte rini produse de cei mai variati factoli. Dintre acestia li vom areta pe cei mai comuni.
Astfel, prin.ci.cula{ia oamenilor, vehiculelor, vitelor qi transportul bugtcnilor ln.parchete,
se rlnesc rddlcinile de suprafa!tr precum qiSaza tulpinii arborilor' In trecut' oamenii
r[neau arborii ln ceutarea celor mal buni pentru doage, Fili $i alte titrebuinfAri. Prin dobo'
rlrea neatentd a acestor arborialegisezdreleautulpinilegi Se rupeaUramurilearborilorvecini'
Locuitorii mai au obiceiul de a rupe ramurile verzi de pe arbori cu ocazia strlngerii de usce'
turi. Zipada, promoroaca Ei grindina pot prodDce ruperi sau rini pe ramurile verzi. usciciunea,
dupi cum s-a aretat. provoace uscarea ridecinilor din straturile superioare ale solu-
Iui, ca $i uscarea ramurilor dinspre vlrful coroanei. In acelaqi mod acfioneazi apa stagnanti
pe terenurile plane cu soluri grele. Arbgrii izolati brusc prin exploatlri pot fi dduna{i prin arsura
scoa{ei, urmate de o uscare pa4iale a ramurilor din coroani situate deasupra porfiunii de
truncLicuscoarta cdzuth.Se mai produc rdni in urma elagajului natural. Insectele,la rlndul
lor; stnt cauza unor multiple rini provocate prin roaderea trunzelor, siparea de galerii tn
seoarte gi lemn, sag prin lnleparea organelor tinere'
Toate aceste rini, inditerent de cauza care le-a produs qi de m{rimea lor, constituie porfi
.de intrare pentru o serie de paraziti, care intervin mai mult sau mai pulin intens ln procesul
de uscare a stejarilor.
Astfel, s-a observat p{trunderea prin rini a urmtrtorilor paraziii mai importanli (insectele
dupi Gr. Eliescu, 1\I. Ene, St. Negru) i
ir1 pe ridn6ini
D) la baza tulpinii
c)'ln regiunile mijlocii
$i superioare
ale tulpinil, care
beneliciazi de lumini
din ce ln ce
mai inteusd
d) pe ramuri mai
groase
insecta
ciuperca
insectc
ciuperci
Platgpus cglindrus,
Armillaria mellea.
I Plotgpus cglindrus,
I Vulgtts hemiPterus,
I D4trocetes uillosus,
I Gaslerocercus sp,
\
( Inonotus druadeus,
I Ganoderma lucid.um,
i Fisfulina hepatica,
f ,Steream lntstrtlosum (ln.duramen) ;i
L Stereum hirsulum,
I Trametes quercina (ln alburn)
insecre de scoarri
I tt;:;:ff"i;:;!'h,?:{:.""' "r"
insgcte de scoartl
{ crrombg*cerdo, cossas cossus.
qr lemn (
( Xgleborus monograqhus'
insecte rle lemn I Lgmerglon nauale, eLc-
I Tramex magus, Xgphidria longicollis' etc'
, Crtloto sulpliutea, pe cioturi de ramuri
I nnellinus ignarius subsp. Iriuiolis, Po-
I rtc sP'
ciuperci -
I Inonotus. drgad.eus, Fistulina hepatica'
| Stereum ltustttlosum, etc. In duramen;
I Trametes unicotot, Tr. pachuodon' Ste'
'
I
reum hittutumr etc' ln alburn'
insecte
Xgleborus sp. Xgphidria sp' etc'
ciuperci I Cl7thris quercina, Corticium quercinium,
'etc'
t
In tot lungul acestor axe, pornind de Ia rini, se mai gisesc atacuri.ln alburn ale ciupercilor
Opliosloma sp. qi ale bacteriilor Erwinia sp, De reguli, acetti lrltimi parazili slnt tran
r76