regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Semintigul natural se instaleazh mai greu pe platou, untlo contliliile
stationale'sint mai putin favorabile qi efectele secetei se fac mai mult'
simgite 1 lnclinarea platoului cd,tre versanfi favorizeazh fnslt tntr-o mare
m{,riur[,, regener&rea naturald,, care se produce din abuntlen![.
Pe l'ersanfii cu pant5, accentuattr, ai viilor inguste, apar lP qum6.r
mare specii mai hictrofile, ca: acerinee, tei carpen, fuasin gi tliverqi arbugtit
care gtrsincl Aonatitii de vegetalie mai favorabile aici, au oregtere foarte
viguroasi - qi elimin{, quercineele
Procesui de eliminaie a speciilor de stejar se accentueazfl' pe m[,sura
apropierii de fundul v6ii: el este ou atit mai puternic cu cit consistel{a
a,iboietului bitrin este mai mare, gtiut fiintt c6 toate speciile amintite
(cu exceplia frasinului) au tempeiament mai de umbri declt speciile
ele stejar.
$emin{iqut de quercinee se dezvolti normal numai in cazul cintl este
1umine,6 ii'termen scnrt de la instalaro. In porliunilo de piduro unde
consigtenta arboretului b[trln a rdmas relativ mare (0,6-'0r? gi chiar
t),5 semin{igul instalat a pierit in ma,re parte, rtrmlnlnil numai ln ochiuri
mici, ln porliunile mai luminate alo arboietului (vezi schema din fig. 9).
2. CONCLUZI
Regenerarea naturald in pidurile cu fenomene d.e uscare este pasibil6,
e-a pune lns[, silvicultorului probleme d.es-tul de greu de rezolvat,
d.eoirece-condifiile stalionale (de sot qi clim6) de aioi-slnt pu$in favorabile
vegetaliei forestiere. Intr-adevd,r, din stutliul solurilor acestor pitluri
(capitolul lff) rezultd cd, aici conclifiile do sol sint in generalpulin prielnice
vegetaliei tipurilor de pbdure respectivo - steji,rete qi gorunete -
.5i cd numai umiil.itatea riclicatb a climatului poate atenua aceste coqditii.
Din aapitolul II rezulttr, cd,, ln unele perioade, 8e creeazE ln regiunea
studiati condilii climatics d.e stepi qi silvostep{,, deci cu totul nefavorabile
tipurilor depSdure instalate aiei.
In aceste sgnati{ii sta{ionale, silvicultorul trebuie s5, foloseascfi o tehnici
cit mai lngrijit5,.
Astfel, o d.atd, incepute t6ierile principale (de regenerare) pentru reeolta,rea
produSelor lemnoase, suprafa{a atacat'k prin aceste ti,ieri trebuie
regeneratd, complet intr-un timp cit mai scurt (4-6 ani). Prelungirea
opera$iilor de regenerare peste acest termen,. atrage $rf! qngr pe. d.e- o
parte. disparifia-seminfiqului instalat (vezi cantl pd,tl.urii Brtnzea), ia.r
pe de alttr, parte, degrddarea materialului lemnos din arborii rf,maqi in
picioare, prin uscarea acestora (vezi cazul pbdurii Neaga).
In porfiunile cu condilii de sol nefavorabile, regenerflrii,, cum slnt platourile,
uiitle instalarea seminliqurilor naturale qi mai ales menfine{ee
rii dezvoltarea acestora nu se foate face decit parlial, se va ttece net'n'
tirzi,at la completarea acestor& pe cale artificiald, gi 'na 8e ta ma'i aEtepta
regemer&rea com,pletd, pe cala naturald; ln felul acesta se va wita pierilerca
semiutiqurilbr deJa instalate qi degradarea materialului lemnos din
arborii rl,niaqi ln picio-are. Prin completl,rile pe calo artificiald,, se va urmd,ri
ameliorarea bontti-tiilor de sol, prin tehnica ardtatd, in capitolul urmd,tor
al acegtei luord,ri.
Pe anumite suprafefe rlrite in urma usc[rii unui umflr tle a,rbori gi
pe care s-* instalat un iineret format clin specii ce &u mai mult un rol
Llutntor pentry stejar, sau tn porliunile cu un subarborct bogat, inter'
224